Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Buget de criză la Ticuş
Buget de criză la Ticuş Email
Marţi, 09 Martie 2010 19:14

 

 

Primăria Ticuş are la dispoziţie în 2010 un buget de numai 1. 764.000 lei

     Consilierii locali ai comunei Ticuş au fost convocaţi de primarul Ioan Sima vineri, 26 februiarie a.c.,

în şedinţă ordinară pentru a analiza bugetul local pe anul 2010. Aleşii locali au avut de împărţit un buget sărac format doar de veniturile propri ale comunităţii şi din cotele defalcate din impozite şi din TVA pentru echilibrarea bugetului local. Este vorba de suma de 1.764.000 lei. Comuna Ticuş are mare noroc şi în acest an cu pădurea şi păşunea comunală care îi va completa bugetul necesar investiţiilor şi desfăşurării în condiţii normale a activităţii administraţiei publiuce locale. Primarul comunei Ioan Sima susţine însă că va completa bugetul comunei şi cu fonduri de la Guvern şi de la UE pentru a putea să finalizeze proiectele noi şi pe cele aflate pe rol. „Împărţirea bugetului judeţului Braşov nu s-a făcut echitabil pentru toate localităţile. Sîntem o serie de comune care n-am primit niciun leu, iar altele au primit totuşi bani pentru investiţii. Nu este normal şi nici legal să existe o astfel de atitudine din partea edililor de la judeţ. Tocmai de aceea există contestaţii din partea prefectului“ a spus primarul Ioan Sima.

Prea puţine venituri
 

     Veniturile totale de care va beneficia comuna Ticuş în 2010 sînt la nivelul de 1.764.000 lei din care 315.000 lei reprezintă dările locale ale cetăţeilor şi ale agenţilor economici. Comuna va mai beneficia de 282.000 de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local, de 945.000 de lei ca sume defalcate din TVA pentru cheltuielile descentralizate şi alţi 98.000 de lei ca şi cote deflacate din TVA pentru echilibrarea bugetului local. Bugetul va mai fi completat şi de subvenţiile de la bugetul de stat în sumă de 59.000 de lei constînd în ajutoare de încălzire, întemeierea familiei, pentru trusou nou născuţi şi încă 65.000 de lei pentru programele pentru şomeri.

 

 

Cheltuieli pe măsura încasărilor
 

     În privinţa cheltuielilor bugetare, Primăria Ticuş trebuie să se încadreze în acest an la nivelul sumei de 1.764.000 de lei, atît cît reprezintă încasările din conturile administraţiei publice locale. La propunerea primarului Ioan Sima şi a serviciilor subordonate acestuia, cheltuielile bugetare cele mai mari au fost repartizate învăţămîntului, asistenţei sociale şi autorităţilor publice. Mai precis pentru unităţile şcolare din comună s-a alocat suma de 645.000 de lei din care salariile personalului didactic reprezintă 569.000 de lei, restul fiind alocat pentru bunuri şi servicii. Asistenţa socială în comună asigurată de Primăria Ticuş se împarte între ajutoarele sociale care reprezintă 330.000 de lei, plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, 46.000 de lei, ajutoarele de încălzire cu lemne care nu vor depăşi 40.000 de lei, iar cele mai mici fonduri se vor duce pe plata trusourilor bebeluşilor, 5000 lei, şi pentru cuplurile proaspăt căsătorite, 8.000 lei. Cheltuieli în valoare de 416.000 de lei au fost aprobate de CL Ticuş pentru autorităţile publice. Astfel pentru salariile personalului din administraţia publică locală în 2010 se vor folosi în acest an 300.000 de lei, iar pentru bunuri şi servicii 111.000 lei. Pentru iluminatul public se vor cheltui în acest an 40.000 de lei, pentru sănătate alţi 6000 de lei, pentru situaţii de urgenţă 30.000 de lei. Un număr de 40 de locanici fără loc de muncă au fost salvaţi de Primăria Ticuş care i-a angajat la Legea 76 pentru caare s-a alocat suma de 93.000 de lei. Aleşii locali n-au lăsat de o parte nici protecţia mediului, capitol la care au alocat suma de 27.000 de lei, iar pentru transporturi alţi 45.000 de lei.

Investiţii puţine
 

     Aleşii locali de la Ticuş vor cheltui mai puţini bani în acest an la capitolul investiţii. Va fi actualizat PUG-ul comunei folosindu-se suma de 75.000 de lei şi va fi achiziţionată o autoutilitară pentru situaţii de urgenţă cu 25.000 de lei. Lucările la Baza sportivă din Ticuş vor fi continuate prin construire de vestiare, 50.000 de lei, şi prin amenajarea terenului de sport, 100.000 de lei. Căminul cultural din Ticuş va fi reabilitat şi au fost prevăzute pentru aceste lucrări 50.000 de lei, iar cu alţi 25.000 de lei va fi înfiinţat centrul de asistenţă după programul şcolar. În acest an vor fi realizate proiectele integrate de reabilitare a DC 28 Ticuş-Dacia şi DC 24 Cobor-Jibert, suma alocată fiind de 25.000 de lei pentru fiecare. „Drumurile trebuie să reprezinte o prioritate pentru primărie pentru că de foarte mulţi ani nu s-a făcut nimic în acest sens. Vom mai atrage şi alte fonduri pentru realizarea lucrărilor de reabilitare. Drumul Ticuş-Cobor l-am preluat în patrimoniul comunei şi ne vom ocupa de el pentru că edilii de la judeţ l-au uitat cu totul deşi s-a aflat pe lista lor de lucrări şi anul trecut“ a adăugat primarul Sima. Cu 75.000 de lei va fi realizat studiul de fezabilitate şi proiectul pentru refacerea drumurilor vicinale, iar strada Romanilor va fi complet reabilitată. În atenţia edilului şef s-a aflat proiectul de împădurire a terenurilor degradate din comună, pentru care contribuţia proprie de 140.000 de lei a fost alocată prin bugetul actual. Comuna Ticuş îşi va achita aportul propriu la capitalul social al regiei „Stejarul“ în valoare de 120.000 de lei. „Bugetul este foarte mic încît nu ne lasă prea multe posibilităţi de a realiza proiecte noi de dezvoltare a comunei. Dar sînt sigur că voi atrage şi alte fonduri pentru proiectele pe care vrem să le derulăm. Nu ne vom opri doar la cele 17 miliarde cuprinse în bugetul local. Avem în plan reţeaua de canalizare şi cea de apă, iar pentru acest lucru trebuie să atragem foonduri“ a spus primarul Ioan Sima. O sursă importantă de bani o reprezintă păşunea şi pădurea comunală care va aduce la buget cîteva miliarde bune de lei vechi, la care se mai adaugă şi subvenţiile primite prin intermediul APIA. Vom reveni. (L.B.)

Comments
Comentariu nou Cautare
popeneciu mariana  - nesimtire   |11-03-2010 11:58:22
sunt atat de revoltata incat nu ma pot opri sa nu va scriu!

in fiecare luna
cand sun la banc-post fagaras, sa intreb daca au intrat pensiile pe cared,
raspunde Maria Zaharia care ma ia la flit si imi da 0 informatii.

poate d-na
Maria Zaharia s-a mutat la bancpost cu tot cu metehnele proaste pe care le avea
de cand lucra la primarie si lasa cetatenii pe la usi.

dar acum cineva ar
trebui sa-i atraga atentia NESIMTITEI ca incalzeste scaunul la banc-post pe baza
comisioanelor pe care pensionarul le plateste pentru a i si vira pensia pe
card.

si NESIMTITA asta , ar trebui sa fie informata ca la alte sucursale
banc-post se ofera informatii referitoare la virarea pensiilor pe card si
functionarele sunt foarte amabile, nu cum raspunde ea in doi-peri, cu vorbe la
misto si sictir de parca ar fi banca lui ta-su.

ar trebui sa sunati si dvs sa
vedeti- 206140, intrebati daca azi intra pensiile pe card. sa vedeti ce vi se
raspunde!
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Web:
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL - Viorel Paltin

„Inginerii“ Satanei

 

     Escrocheria de cel mai înalt nivel practicatã de indivizi îmbrãcaţi impecabil, la patru ace, cu costume comandate la Paris, a cãpãtat un nume la fel de elegant si respectabil: „inginerie financiarã“. Ca sã nu-i spui acestui gentleman hoţ, bandit sau ticãlos te vezi nevoit sã îi zici „om de afaceri“. Se duce omul sã-si punã economiile la o bancã, casierul numãrã corect banii, elibereazã chitanţã în regulã, îi înmîneazã un carnet de lux în care este înscrisã suma depusã. Omul pleacã linistit spre casã cu convingerea cã banii sunt la loc sigur si cã economiile lui voi face pui. Habar nu are bietul depunãtor cã în spatele tejghelei, într-un birou somptuos banii lui au fost pîndiţi de „inginer“, si cã economiile sale odatã înghiţite de bancã si-au pierdut identitatea. Banii sãi au intrat deja în malaxorul Satanei. Un amic de-al meu m-a întrebat deunãzi: „Bine mã, dar nu vezi chiar nimic în aceastã ţarã? N-ai vãzut vilele noi, sediile somptuoase ale regiilor autonome, n-ai vazut clãdirile din beton si sticlã ale bãncilor, placate cu faianţã si marmurã neagrã de Ruschiţa, limuzinele occidentale în care se plimbã filfizoni ultra eleganţi care zboarã ca fulgul peste hîrtoapele drumurilor naţionale? N-ai vãzut „Taj Mahal“-urile rromilor din Sibiu sau Timisoara, vilele de protocol din capitalã pãzite de o armatã de sepepisti, din care ies eroii naţiunii, încinsi cu cîte 2,3 celulare? Tu pe ce lume trãiesti?“ Luat asa din scurt, am rãmas fãrã replicã. Şi m-am gîndit, i-a sã scriu eu bine despre toate astea. Sã încep sã-l laud pe Stoica cel plin de caritate, pe Muresan care a cãrat, bietul, cu camioanele dividentele de la Dacia Felix, sã-i ridic în slãvi pe Fane Spoitorul sau pe Iskandarani si pe toţi ceilalţi care au fãcut slalom prin Justiţie. I-a sã zic eu bine de domnii „ingineri“ Sorin Ovidiu Vîntu si Teodor Nicolãescu, mari bosi financiari. Ãstia, dacã vor, te îngroapã pînã te sufocã în sute de milioane de dolari fãcuţi perfect legal. Dupã aceea îţi explicã: n-am fãcut nimic rãu, am stiut un singur lucru: cum sã obţin informaţia. În sfera afacerilor de cînd lumea se spune: „Stai sã-ţi vînd un pont“. Dacã cineva îsi imagineazã cã „pontul“ este ieftin e naiv. Pentru cã si ei, bieţii „ingineri“ au cheltuielile lor. De fapt dacã meritã, de ce sã nu-i lasi si pe politicieni sã trãiascã? Ce ei nu sunt tot oameni? Lor nu le trebuie? Sînt campanii electorale scumpe, copii la studii în strãinãtate, tablouri de artã, limuzine, blãnuri, si cîte si mai cîte. Parcã terminaserãm cu comunismul, cu codul eticii si echitãţii socialiste sau cu confiscarea bunurilor. Vrem oare sã ne întoarcem în cuscã si în cãmasa de forţa al eligaliterismului de tristã amintire în care unii erau mult mai egali ca alţii? Iatã o serie de lucruri bune si de toatã lauda din viaţa de azi a României, care nu pot fi trecute cu vederea. Îmi fac mea culpa cã pînã acum nu le-am ridicat în slãvi desi sunt evidente. Restul, bagatela aia de vreo 20 de milioane de români, „e tãcere“. Pînã într-o zi... (Viorel Paltin, Corabia beatã, 2002)

Cartea

Copertă nr. curent

coperta.jpg

Publicitate

Link-uri recomandate:
Web Design Făgăraş
Site-uri prezentare pensiuni la cele mai mici preturi. Magazine si cataloage online. Site-uri de prezentare business si small business.

Caută in site ...

Curs valutar BNR

Imagini LIVE - Făgăraş

Informatii utile

Statistici

Membri : 13
Conţinut : 445
Număr afişări conţinut : 148541

Vizitatori online

Avem 44 vizitatori online

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Ziare