Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Două decenii de distrugere
Două decenii de distrugere Email
Marţi, 19 Ianuarie 2010 15:12

 

     Se îndeplinesc 20 de ani de cînd Făgăraşul a avut şansa de a -şi recăpăta dezvoltarea şi gloria economică din perioada interbelică, de a arăta că are oameni capabili să se implice pentru bunul mers al oraşului, să îl administreze corect şi să îl facă să prospere. Din păcate, în cele două decenii, municipiul s-a hrănit din ceea ce a reuşit să ,,producă“ în perioada interbelică şi cea comunistă, dar şi aici s-a constatat o lăcomie păguboasă şi distructivă. Se poate spune că am încheiat două decenii de regres şi degradare.

 



Industria a fost îngropată
 

     La asfîrşitul epocii comuniste, Făgăraşul avea o industrie destul de diversificată. Pe lîngă coloşii industriali precum platforma chimică Nitramonia, URUC, intreprinderile mari gen Economica şi IPIC, municipiul avea şi o reţea destul de bine pusă la punct de producţie de alimente şi băuturi, intreprinderi de producţie de carne, lapte, pîine. Invariabil, toate aceste obiective care deserveau localnicii, dar şi mai important, dădeau locuri de muncă, au dispărut sau au intrat pe mîna unor persoanaje dubioase, rău voitoare sau pur şi simplu incapabile să conducă eficient o unitate de producţie. Dacă o parte din vină o poartă veneticii, veniţi expres să devalizeze unele firme ale Făgărpaşului, nici localnicii nu prea sînt de lăudat. Oamenii cu influenţă, de multe ori politici, au reuşit să ia pe nimic obiective importantze, dar nu au fost capabli să îşi creeze imperii sau macar afaceri profitabile, deşi aveau toate pîrghiile necesare. În privinţa patrimoniului public, acesta a încăput pe mîna acelor aleşi locali care cu limbajul lor de lemn au uitat de fapte lăsînd mandatele să treacă pe lîngă ei fără să aibă obiective clare. Tocmai de aceea, Făgăraşul este doar un loc pe harta judeţului şi a ţării de care n-a mai auzit, de mult, nimeni.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

 

Combinatul chimic distrus bucată cu bucată
 

     Înainte de '90, Făgăraşul era o imensă piaţă a muncii. Zeci de mii de locuri de muncă erau asigurate prin producţia industrială centralizată. Urlau sirenele care chemau oamenii la schimburi, circulau autobuze care-i transportau pe localnici la poarta fabricilor, străzile cădeau pradă bicicletelor care din zori şi pînă noaptea străbăteau drumurile spre Combinat, UPRUC sau Economica. Nimeni nu-şi făcea probleme în privinţa serviciului. Pînă şi leneşii erau obligaţi să meargă la program şi să muncească. De cum treceai de podul de cale ferată din zona 13 Decembrie, se impunea Combinatul Chimic nr. 1 din ţară, Nitramonia. În jurul lui se înfiinţase un frumos cartier, cît un oraş de muncitori. Mulţi angajaţi aveau locuinţe în blocurile edificate de fabrică, aveau magazine, cabinete medicale, farmacii. Au rezistat cîţiva ani după evenimentele din Decembrie 1989, după care au început să se degradeze. Secţiile de producţie s-au închis una cîte una, iar combinatul cîndva cu renume a devenit un morman de fier vechi. Aşa arată acum după ce a fost devalizat de directorii care s-au încumetat să-l coordoneze, scopul lor fiind devalizarea. N-a mai rămas nimic din acest cartier muncitoresc, nici blocuri, nici magazine, nici farmacii, nici transport, nici instalaţii, nici secţii, nici reţea de apă şi canalizare, nimic. Combinatul este, după 20 de ani, o locaţie bună pentru filmele ecranizate în zonele unde s-au derulat războaie sau calamităţi naturale. Mai grav, au dispărut odată cu întreg patrimoniul industrial cca 10.000 de locuri de muncă lăsînd loc sărăciei spre disperarea localnicilor.

Platforma de utilaj chimic este adăpost pentru cîinii fără stăpîn
 

     O parte a industriei, era dată de platforma de utilaj chimic, UPRUC. Înghiţea peste 5000 de locuri de muncă. Erau condiţii grele de muncă, dar pentru făgărăşenii care aveau o meserie în domeniu nu era o problemă. S-au construit, aici, utilaje unicat pentru companii străine şi nu numai. Această platformă n-a rezistat prea mult în economia de piaţă. Şi nu din cauza tehnologiei sau a muncitorilor din secţii, ci a directorilor numiţi de forurile centrale şi care şi-au dovedit incompetenţa. UPRUC a fost divizat, a fost vîndut şi apoi devalizat. Făgărăşenii care şi-au pierdut tinereţea sau ani din viaţă punînd pe picioare un colos industrial, au privit neputincioşi la distrugerea acestui patrimoniu. Ca după 20 de ani să fie la mîna „investitorilor“ să le plătească munca depusă sau să aştepte cu sufletul la gură, în fiecare dimineaţă, sinistrul anunţ „de azi sînteţi şomeri“. Platforma de utilaj chimic arată acum ca o locaţie părăsită unde îşi mai găsesc refugiul doar cîinii fără stăpîn care şi ei urlă a pustiu. În rest, cîţiva muncitori mai trec pragul fostei porţi de intrare pe platformă şi care mai sînt pe statele de plată a unor făbricuţe care mai funcţionează aici.

Economica şi-a restrîns drastic producţia
 

     Intrînd dispre Sibiu în Făgăraş, primul contact cu industria făgărăşenă se făcea cu „Economica“. Peste 3.000 de localnici lucrau aici, prelucrînd în general materiale plastice şi de mecanică fină. Printre localnici această locaţie se numea „la Brichete“. În cei 20 de ani fabrica a avut numeroase ocazii de a intra în mod competitiv pe piaţa capitalistă, însă de fiecare dată au apărut dificultăţi care au dus la un regres. Numărul oamenilor s-a împuţinat, patrrimoniul a devenit nelucrativ, iar unele spaţii au găzduit apoi diverse unităţi de producţie de capacitate mică. Mecanoplast-ul zilelor noastre, divizat în cîteva srl-uri, este doar o copie palidă a ceea ce a fost Economica, departe de adevăratul potenţial.

Făgărăşenii au uitat deja de mezelurile „Montana“
 

     Una dintre unităţiile de producţie care ar fi putut face o figură frumoasă a fost şi ,,Abatorul“ de pe strada Inului. Devenit Montana, în anii '90 a avut o perioadă de glorie, cînd mezelurile produse aici erau de calitate şi căpătaseră un renume bun. Făgărăşenii îşi amintesc cum strada Inului şi strada Libertăţii erau neîncăpătoare din cauza tur-urilor care aşteptau să fie încărcate cu mezelurile produse la Montana. Dar n-a durat prea mult. Ca orice lucru frumos fabrica a avut apoi un managemernt dezastruos, a fost devalizată şi în prezent este semi părăsită, fără a mai produce carne şi mezeluri. Nici fabrica de lapte de pe strada Negoiu nu a avut o soartă mai bună. În prezent este într-o stare avansată de degradare, cu utilaje puse la ruginit. Crescătorii de animale din ţara Făgăraşului cerşesc acum la societăţi din judeţele învecinate pentru a le plăti laptele contractat. Fabrica de pîine, vecină cu cea de lapte, a fost şi ea desfiinţată, locaţia devenind, în timp, discotecă şi mai apoi depozit de maetriale de construcţii. Astfel că după două decenii, Făgăraşul a pierdut şi tradiţionalele mezeluri, producţia de lapte şi cea de panificaţie.

Cartofii şi ciupercile au rămas o amintire
 

     Patria cartofului a rămas, de cîţiva ani, şi fără o industrie de procesare. IPIC-ul a fost construit pentru a prelua producţia ţăranilor făgărăşeni şi a da pe piaţă produse finite. După revoluţie, cînd ţăranii puteau obţine profituri bune pentru cartofii recoltaţi de pe parcele proprii, IPIC-ul deşi le prelua toate cantităţile, oferea preţuri nerentabile pentru producători. Chiar şi aşa, oamenii dacă nu aveau alte alternative pentru vînzarea cartofilor, aveau sigurnaţa că nu li se strică în beciuri şi acceptau tarifele fabricii locale. Fabrica avea şanse mari să se dezvolte, avînd materie primă suficientă şi tehnologia necesară, dar Roclip şi Agroclip, moştenotoarele IPIC-ului, nu au reuşit să se impună pe piaţa de profil. Şi aici concedierile s-au ţinut lanţ, totul culminînd cu preluarea de către un om politic a patrimoniului fabricii. Dată fiind situaţia actuală în care fabrica nu produce, se poate spune că scopul „investitorului“ a fost tocmai patrimoniul societăţii. Acelaşi IPIC deţinea şi o ciupercărie ale cărei produse erau bine poziţionate pe piaţă. În cîţiva ani după decembrie 1989, aceasta a fost pusă pe butuci, deşi cererea pentru produse de gen era foarte mare.

Au vîndut autogara, iar gara din Făgăraş este istorie
 

     La începutul aniilor '90 Făgăraşul avea un sistem de transport foarte bine pus la punct. Din autogară plecau autobuze către toate satele din Ţara Făgăraşului. Transportul local din municipiu avea două rute, cu o frecvenţă a curselor impresionată. Moartea coloşilor industriali a făcut inutilă masiva desfăşurare de forţe. Transporul spre sate s-a diminuat treptat, iar cel local a cunoscut o odisee tristă. S.C. Mixta de Transport“, operatorul local controlat de Consiliul Local Făgăraş a eşuat în a deservi corespunzător clienţii rămaşi în oraş şi în sate şi a fost, după un şir lung de procese şi cheltuieli inutile, preluată de opartorul privat Transbus Codreanu cu tot cu puţinul patrimoniu rămas. Autogara, un obiectiv important al municipiului, s-a transformat de-a lungul timpului într-un simplu punct comercial şi a căpătat în final destinaţia de depozit de materiale construcţii. Toate acestea graţie unor decizii lipsite de strategie, dar şi a unor interese private. Nici transportul ferovial nu a avut o soartă mai bună. În 2009, prăbuşirea unui pod la Cîrţa, coroborat cu prăbuşirea financiară a CFR-ului care nu are bani pentru reparaţii, a întrerupt legătura Făgăraş-Sibiu, municipiul devenind capăt de linie, pînă într-un viitor nedefinit.

Locaţiile culturale lăsate în paragină
 

     Nici unităţiile de cultură nu au avut o soartă bună. Cele două cinematografe au devenit doar o amintire, ce e drept şi pe fondul unei lipse de interes a localnicilor, intraţi şi ei în era casetelor video, apoi a DVD-urilor şi a filmelor pe computer. În alte oraşe însă cinematografele au ţinut pasul cu tehnologia şi sînt acum la mare căutare. Negoiu, avînd o capacitate mare, s-a trasformat întîi în cinema/discotecă/bar unde puteai să vezi un film, apoi a fost lăsat în paragină. În cazul locaţiei Transilvania, mult mai pretabilă în a fi transformată într-un cinema modern de tip multiplex, nu s-a găsit un investitor care să o preia şi de mai bine de 10 ani este abandonată. Transilvania a intrat pe mîna primăriei şi de doi ani se află în aceeaşi situaţie, o ruină, deşi se vrea înfiinţarea ,aici, a unui club pentru persoane vîrstice. Casa de Cultrură şi-a meritat pe deplin denumirea doar în anii comunismului. Atunci se derulau, aici, numeroase spectacole, care făceau „sală plină“. Acum Casa de Cultură este doar o locaţie degradată în care şi-au găsit loc diferite activităţi comerciale şi în care se ţin numai sporadic spectacole.
Nici imensul patromoniu public moştenit de la afaceriştii interbelici sau de la comunişti nu a avut o soartă mai bună. Spaţii comerciale, fabrici, terenuri, locuinţe, monumente istorice sau de arhitectură au încăput în cele mai multe cazuri în mîinile unor ,,băieţi deştepţi“ care nici măcar nu au avut inteligenţa de a-şi construi ,,imperii“.

Cetatea, obiectiv turistic doar pe hîrtie
 

     Cetatea Făgăraşului a beneficiat, în anii '60-'70, de investiţii masive. Castelul a fost reabilitat, după care s-au dezvoltat aici activităţi de producţie şi comerciale care dacă erau conduse bine puteau fi de succes şi în ziua de astăzi. În schimb, atelierul de artizanat a fost desfiinţat, iar spaţiile comerciale, respectiv hotelul, crama-restaurant şi barul-terasă, au ajuns în paragină. Cea mai cruntă soartă a avut-o hotelul şi barul-terasă care au fost preluate de „investitori politici“ care le-au distrus sistematic. Întregul monument a fost prost administrat, fapt pentru care, în cei 20 de ani, a înregistrat o degradare fără precedent. Castelul putea deveni, printr-un manageriat competent, motorul unei indistrii turistice ce ar fi ajutat toată zona Făgăraşului. Dar a devenit doar subiect de campanie electorală pentru oamenii politici care ţin morţiş să ia voturi de la făgărăşeni şi să acceadă în funcţii publice.

Lipsă acută de locuinţe
 

     Eram obişnuiţi ca în Făgăraş să se construiască blocuri în fiecare an, iar obţinerea unei locuinţe să nu fie o problemă nici pentru tineri şi nici pentru vîrstnici. Orice cerere de locuinţă depusă la primăria comunistă era rezolvată. Din păcate, după decembrie 89 cererile de locuinţe sînt cu miile şi fără vreo şansă de a fi rezolvate. Şi asta pentru că au fost construite numai două blocuri, ANL, şi a fost terminat Blocul 11 de pe Cîmpului. Pe de altă parte, Primăria Făgăraş s-a dovedit a fi un administrator extrem de prost şi a permis ca trei blocuri, două pe strada Parcului şi altul în cartierul Combinat, să se degradeze şi apoi să fie demolate. În prezent, majoritatea imobilelor de locuinţe pe care le deţine Primăria se află într-un stadiu avansat de degradare fiind în pericol să se dărîme.

Au fost vîndute pe mai nimic
 

     Obiectivele care puteau să aducă un profit semnificativ bugetului local au fost pierdute prin incompetenţă, interese sau rea-voinţă. În această categorie se încadrează: ştrandul, stadionul, complexul turistic „Lacurile Beclean“, fostele cofetării „Garofiţa“ şi „Liliacul“, baia comunală şi multe alte spaţii comerciale amplasate în locuri strategice. Toate au ajuns în avuţia unor societăţi private, în urma unor tranzacţii păguboase pentru primărie. Mai grav este faptul că obiective precum baia comunală şi ştrandul sînt acum în paragină totală fără a fi utilizate în folosul propritarului sau al comunităţii locale.

Reformele au distrus învăţămîntul
 

     Tump de 20 de ani, Învăţămîntul a fost prost gestionat. Pe de o parte a fost afectat de „reformele“ post decembriste care i-au năucit atît pe elevi cît şi pe dascăli. Din punct de vedere al locaţiilor, s-a ajuns în situaţia ca Primăria Făgăraş să vîndă, pe nimic, spaţii de învăţămînt, ca mai apoi să plătească chirii exorbitante ca şcolile şi grădiniţele să-şi poată desfăşura activitatea. În 20 de ani nu s-a construit niciun nou spaţiu de învăţămînt. În acest răstimp s-a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de clase şi secţii la şcoli şi grădiniţe.

Spitalul morţii
 

     Spitalul Municipal Făgăraş asigura nevoile tuturor cetăţenilor din Ţara Făgăraşului. Erau secţii, era Policlinica, erau urgenţele, toate funcţionau în diverse locaţii. Făgărăşenii se declarau mulţumiţi de serviciile medicale oferite de unitatea publică. După '90, reforma din sistemul sanitar a dat peste cap activitatea medicală. S-au redus posturile, secţiile, numărul de paturi, s-a desfiinţat Policlinica, dotările nu au mai fost înnoite, materialele sanitare, medicamentele şi hrana au fost din ce în ce mai puţine. După 20 de ani s-a ajuns în situaţia ca spitalul din municipiu să nu mai asigure necesarul zonei. Şi mai mult lipsurile de tot felul au fost completate de un management prost şi de erorile medicale ale unor doctori încadraţi aici. Unitatea medicală şi-a dobîndit titulatura, şi pe bună dreptate, de „Spital al morţii“.

Investiţii private
 

     Comunitatea locală s-a bucurat, în ultimii 20 de ani, de foarte puţine investiţii. Majoritatea au fost realizate de investitori privaţi şi nu de administraţia publică locală, aşa cum ar fi normal. Mai mult, Primăria Făgăraş n-a avut abilitatea de a atrage fonduri sau de a oferi facilităţi şi oportunităţi societăţilor comerciale care intenţionau să dezvolte afaceri în municipiu. Ştrandul „Laguna Albastră“ atrage, în prezent, mai mulţi vizitatori decît Cetatea sau alte obiective turistice. Fabricile edificate de investitorii francezi, belgieni şi olandezi au oferit locuri de muncă stabile făgărăşenilor, deşi administraţia publică locală nu le-a oferit facilităţi pentru a-şi dezvolta şi mai mult activitatea. Mai mult i-a împovărat cu taxe şi nu a respectat obligaţiile privind utilităţile. În 20 de ani au fost înfiinţate doar două supermarket-uri din cauza opoziţiei unor oameni politici direct interesaţi de a monopoliza această activitate.

Investiţii publice
 

     Timp de 20 de ani s-au construit două săli de sport graţie programelor guvernamentale, s-au reabilitat unele şcoli, s-a construit o cantină de ajutor social care poate să poarte numele fostului primar Ioan Ciocan, un centru pentru violenţă domestică şi s-a amenajat un centru de zi pentru pensionari. Similar, fundaţia Diakonia a înfiinţat centre pentru copii cu dizabilităţi fără a primi sprijin din partea comunităţii locale. Făgăraşul a reuşit să realizeze, în 1998, un sistem centralizat modern de termie încumetîndu-se la un împrumut BERD împovărător, dar care, printr-un management defectuos, nu şi-a atins obiectivele. În evidenţă au ieşit, după 20 de ani, noile biserici construite: Catedrala ortodoxă, catedrala greco-catolică, bisericile din incinta spitalului, din cartierul Combinat, din incinta unităţii militare şi cea de la seminarul teologic. Infrastructura municipiului se poate lăuda cu o singură investiţie majoră: canalizarea din cartierul Galaţi. În rest doar cîrpeli şi improvizaţii atît la canalizare, la reţeaua de apă, dar şi la trotuare şi drumuri.

Au plecat peste graniţă
 

     Lipsa locurilor de muncă şi lipsa vreunei speranţe spre mai bine, i-a determinat pe mulţi dintre făgărăşeni să-şi facă un rost în afara graniţelor ţării. Din an în an, străzile municipiului au devenit tot mai pusti, iar blocurile se scaldă într-o beznă totală odată cu lăsarea întunericului. Ici colo se mai aprinde cîte un bec pe scările blocuilor din oraş. Au mai rămas acasă bătrînii şi copiii, majoritatea adulţilor stabilindu-se în Italia, Spania sau Germania. Oficial, la ultimul recensămînt, Făgăraşul a înregistrat puţin peste 32.000 de persoane, dar în realitate dacă mai sînt 20.000. Nivelul de trai şi puterea de cumpărare în oraş au scăzut vertiginos, demonstrînd lipsa investiţiilor şi a locurilor de muncă.

Incompetenţă şi delăsare
 

     Intrarea României în UE, a dat din nou şansă Făgăraşului să se dezvolte accesînd programe cu finanţare din fonduri europene. Puteau fi reabilitate reţelele de apă, de canalizare, realizată centura municipiului, locuinţe, edificate şcoli şi grădiniţe, dezvoltat turismul, reabilitată Cetatea şi toate obiectivele culturale. Dar astfel de programe necesitau proiecte întocmite de administraţia publică locală. De cîţiva ani de cînd astfel de programe au devenit operaţionale, Făgăraşul n-a accesat niciun program menit să dezvolte astfel de investiţii. Pe frontispiciul forului public au dominat incompetenţa, delăsarea şi comoditatea. Bugetul municipiului, de ordinul sutelor de miliarde de lei anual, a fost cheltuit ineficient, pe salarii, cheltuieli administrative şi reparaţii minore. (M.F.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Hurezeanu  - Daca inmultim cu 1000   |20-01-2010 06:11:36
aflam cam ce s-a intimplat in Romania. Noi ne-am facut-o pt. ca noi ne-am
ales…demolatorii.
Elena  - Istoria   |20-01-2010 08:54:46
Noi nu ne vindem tara,noi nu ne vindem tara,noi nu ne vindem tara, asa scandam
atunci cand Maiestatea sa Regele Mihai a vrut sa mai faca odata Romania o tara
adevarata.
BeZeNe  - Suntem in mileniul lll   |20-01-2010 15:09:22
Chestia cu monarhia ar trebui sa fie un capitol mai demult incheiat,in toata
lumea.E o institutie anacronica.Marea Britanie cheltuieste enorm pentru
intretinerea monarhiei si pentu ce? Nu mi-au placut niciodata miesttatile(cele
moderne) ptr.ca in fond, sunt si ei oameni ca si noi.Nu regele Mihai a facut
Romania Tara adevarata ci inaintasii sai.
TraVolta  - Vreme trece,vreme vine...   |20-01-2010 15:34:30
Cu mici erori de interpretare radiografia celor 20 de ani de capitalism
fagaraean este ineresanta.Marile si micile unitati industriale s-au prabusit din
cauza caderii comunismului,a reorienterii economiei mondiale si in mai mica
masura din cauza managementului.Cei care s-au perindat pe la conducerile
fabricilor au fost niste oportunisti dornici de glorie si inavutire rapida.Mi se
pare interesant faptul ca ii stim pe cei care au comis toate nelegiuirile,toate
hotiile si nu luam nici-o pozitie.Societate civila ar trebui sa ia
atitudine,altfel "baietii destepti" isi vad nestingheriti de treaba.Mi
se pare totusi usor nostalgica evocare ctitoriilor "iepocii de aur"
Alin Bujor (redactor sef)  - oportunisti   |20-01-2010 18:26:10
Sunt de acord cu dumneavastra in enumerarea motivelor pentru care au cazut
diversele inteprinderi. Nu avem nici pe departe un regret al epocii comuniste,
si am tot subliniat in timp prin ce mijloace nerealiste s/au facut ctitoriile.
Regretul mare este ca averi imense, au fost puse aproape gratuit in bratele
unor potentati ai zilei, care nici macar nu au fost in stare sa profite la modul
capitalist de ele. Si mai regretabil este faptul ca la Fagaras s/a luat pozitie
in multe dintre jafurile mentionate, insa cei care puteau sa ia atitudine in mod
legal, erau bagati de fapt in toate aceste manevre.

Cu stima
BeZeNe  - Adevarat graiti   |21-01-2010 21:35:11
Monitorul a publicat de-a lungul anillor articole cu titlul de-o schiopa in care
se dadea in vileag nenumarate matrapazlacuri, dar degeaba.Cainii latra ursul
merge.Ii doare pe smecheri in bleischtift de presa.Si totusi, ce-i de
facut?Suntem contemporani cu aceste fapte abominabile si nu facem nimic?Noi
toti,ceilalti, nu avem nici-o responsabilitate?Generatia trecuta a fosta
condamnata pentru lipsa de reactie impotriva comunnesmului.Generatia matura de
dupa '89 cea facut in conditii democratice si de libertate deplina? P.S.Veti fi
avut si necazuri din cauza aricoleleor publicate.
Base  - Surpriza   |21-01-2010 21:54:25
Elena draga,n-am stiut ca esti monarhista fata tatii.Taica Mihai sa fie multumit
cu Savarsinul.Om l-a facut pe parlitul de Duda.Si cand te gandesti ca vroia sa
fie presedinte!Nu mai zic de amaratu asta cu lumina violeta,asta tu,atacat
enegetic de mine la confruntare.Dar de baiatu cu ochi albastri ce zici.Si-a
facut-o cu mana lui.Si ce-si face omul cu mana lui se numeste...stii tu. Hai,pa!
Dumitru C  - Azotatul???   |20-01-2010 21:38:50
apropo,
se vorbea vca Nitroporos produce.Ce produce?
MGM  - Nu este realist..   |20-01-2010 23:13:46
Se pot obtine bani europeni si din alte partii pentru dezafectarea zonei
fostului Nitra.... Resul a fost doar amågire.
Zoly  - Reflectii   |21-01-2010 20:40:43
Ceea ce vedem in jurul nostru sunt generate de "setea"si
"foamea" umane care nu pot fi satisfacute cu ceva limitat. Ele au un
suport,asa cum spune Hegel(lasand la o parte instinctul de conservare)in
samburele de egoism din fiinta umana.Daca acest sambure se distruge se va
distruge OMUL insusi.Ce se remarca in in ultimele cateva decenii?O goana
nestavilita dupa bani.Nu mai exista morala,etica,respect,legi,drept;toate sunt
subordonate setei de bani.Revenind pe plaiuri mioritice, este evident ca marea
majoritate a romanilor asista neputinciosi la festinul national din care se
infrupta de 20 de ani smecherii,
borfasii,hotii,mincinosii,escrocii,ordinarii,toti acestia, cu mici
exceptii,cunoscuti ca oameni de afaceri sau patroni.Si ce imagine idilica aveam
noi despre oamenii de afaceri!Nu stim cum ar fi aratat Romania, daca istoria nu
ne-ar fi impins in ghearele comunismului.Nu putem afirma, fara riscul de a
gresi,ca sistemul comunist a fost total malefic.Depinde din ce unghi privim.Din
punctul meu de vedere sist.comunist a avut o influenta benefica asupra intregii
zone extracarpatice, incepand din Dorohoi pana la Turnu Severin,unde s-au facut
investitii uriase,ridicandu-se orase si fabrici din temelii cu implicatii
directe in cresterea niv. de trai al populatiei din aceste zone.Explicarea
fenomenelor politico- economice din ultimele doua decenii este relativ
simpla;toate institutiile statului create dupa '89 si-au dat mana pentru a
imparti avutia nationala creata de romani in 45 de ani de comunism.Simplu,nu?Asa
ca, degeaba ne asteptam ca justitia sa faca dreptate in dosarele marelui jaf
national pentru ca ea e intesata de nomenclatura secoristo-comunista.Barbuti
putea sa treaca intreaga Baza sportiva din Parc in patrimoniul admistratiei
locale,dar n-a facut-o pentru ca nu
"pica"nimic.X-ulescu,Y-ulescu,Z-ulescu au pus mana pe multe obiective de
interes local,in timp ce astialalti,gloata, se uita la ei ca la niste zei,doar
sunt patroni,nu?Il ironizati pe nedrept pe ardeleanul nostru Emil Boc.Mie mi se
pare un prim-ministru onest care incearca, atat cat se poate, sa faca ceava dar,
structurile la care am facut referire,se opun cu inversunare.
MGM  - Aveti multa dreptate d-le Zoly   |22-01-2010 11:12:27
Poate ca incepe ca romanii sa simta nevoia de a realiza ceva viabil, iar daca
guvrnul actual rezista presiunilor ar fi o garantie de inceput. De ce nu am
incepe noi maacr ceva pe simulator pentru inceput si la noi ma refer la cei care
au inteles cat de cat realitatea. Astazi cand sunt posibilitatiile de munca la
distanta nu ar fi asa greu. Iar putin timp avem cu totii.
TraVolta  - Comunistii au urat Fagarasul   |22-01-2010 16:39:02
Comunistii n-au putut sa uite faptul ca Fagarasul a fost fieful luptei
antibolsevice pentru o lunga perioada de timp.Or fi investit ei in zonele despre
care vorbiti,dar pentru Ardeal n-au facut mai nimic.Combinatul fagarasean, de
pillda ,avea o productie bruta de peste 10 miliarde de lei la acea vreme
depasind cu mult judete ca Teleorman,Ialomita,Vaslui sau Botosani, si ce au
construit aici?Nisti blocuri "cutii de chibrit" cu o arhitectura de doi
bani...D-le MGM incercati sa spuneti ceva dar nu se prea intelege.Puteti fi mai
explicit?De ce am permis noi cei cateva zeci de mii de cetateni maturi din
acest oras, unui grup restrsans,chipurile ales democratic,sa-si treca in cont
propriu o multime de obiective de inters local?De ce,de ce,de ce?
MGM  - Lipsa de cunostinte!!   |22-01-2010 20:10:00
Lipsa de cunostinte a fost prea mare, nici acum nu este cu mult mai bine, dar
ne-am mai desteptat fata de áni "90. Iar cei cativa nu au facut-o din vreo
capacitate cibernetica nemaipomenita, ei au fost dusi de forta inertiei. Dovada
este ca pana la urma tot ce au agonist sunt doar niste active pe care nu le pot
intretine daraminte vinde pe bani.
Apropo de combinatul chimic el nu a
funtionat niciodata pe principiul economiei de piata.
Eu as propune sa
deschidem un sait forum de promovare pentru idei noi de unde cei care sunt
interesati si vor sa faca ceva sa gaseasca imformatii si proceduri.
leone  - Fonduri europene   |23-01-2010 19:21:34
Din cele 7 miliarde € care puteu fi obtinute de la UE sau luat doar 3%. Acest
lucru este realitatea cunostintelor romanilor, adica fata de gandirea de
evolutie si nivel de trai European romanii au doar un mic procent de cunostinte.
Ca sistemul economic de piata raportat la tarile dezvoltate UE sa fie balansat
ar trebui ca si salariile sa fie doar 3% in raport cu cele din EU. Avand in
vedere ca raportul este mult mai mare inseamna ca economia romaneasca este in
deficit. Din pacate cand vorbim de cunostinte nu este doar vina statului, aici
avem multa delasare si alte asemena calitati negative. Desigur ca mentalitatea
formata si conservata de sistemul trecut are un efect covarsitor dar ore nu a
venit timpul sa ne trezim???
misul  - Si totusi... fiti optimisti   |29-01-2010 12:42:24
Fiti optimisti in urmatorii 10 ani , viata (traiul) nu se va schimba in mai bine
. Pentru ca nu are cum sa fie facuta o imbunatatire a traiului cu 180 de grade.
Cei care au revenit in Romani(c)a din tari straine cu speranta ca vor
supravietui si vor trai rezonabil in tarisoara lor sunt dezamagiti si unii se
gandesc la reintoarcerea in strainatate . Asta e realitatea . Oricum din
amintirile anilor 80-90 nu putem trai sau hrani trebuie sa ne gandim la viitor
... fiti optimisti !
Ramon  - fara manageri capabili, nu poate fi altfel   |22-03-2011 15:09:31
ar fi fost o singura sansa: sa se gaseasca cumparatori pentru ce se producea la
Fagaras, ori asa ceva nu mai exista. Peste tot in lume se inchid fabrici, cu
atat mai mult la noi unde toti au asteptat pe altcineva sa le rezolve
problemele, ori nimeni nu a gasit solutia magica peste tot. A scapat Dacia
Pitesti si cateva banci, restul nu si-au gasit salvarea pentru ca nu au avut
manageri competenti in domeniu. Atat timp cat se platesc sume uriase pentru
circul mediatico-parlamentar, oamenii nu o vor duce mai bine si se vor trezi tot
mai datori. Fiecare trebuie sa se salveze pe el, nimeni nu va salva pe toti
odata. Fagarasul nu e singurul din Romania in aceasta situatie.
Lucifer  - Un trai mai bun..   |24-03-2011 01:21:37
O sa vina dupa ce noua alianta(psd,pnl,pc) v-a cistiga alegerile,vor aparea
investitori de pretutindeni,salarile,pensile vor creste, investitii mari in
toate domenile de activitate,vor disparea hotii,etc..o sa fie mai bine!
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Chirii modice la ANL

 

     În acest an au primit locuinţe în blocurile ANL patru familii de făgărăşeni. Repartiţia a fost realizată în blocurile A, C, H şi J, în apartamente de 2 camere, iar chiriaşii s-au mutat încă din luna august. Dacă în urmă cu cîţiva ani numărul cererilor depuse în vederea obţinerii unei locuinţe ANL depăşea 1.000, astăzi mai sînt înregistrate doar 70 de solicitări. Tinerii din municipiu nu se mai bat pentru o locuinţă ANL, deşi chiriile sînt sfidător de mici faţă de cele practicate pe piaţa liberă. Dacă în ANL o chirie nu depăşeşte 50 euro/lună, pe piaţa liberă se cer şi 200 euro/lună, în condiţiile unui confort similar (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 
Taximetriştii, nemultumiţi de noile sensuri unice

 

     Începînd cu data de 16 octombrie 2017, Primăria Făgăraş aplică noi restricţii de circulaţie pe unele străzi din municipiu. Acestea au fost stabilite în urma unor dezbateri publice, iar Comisia de circulaţie a definitivat forma restricţiilor. Făgărăşenii care au aflat despre aceste noi modificări au păreri împărţite, unii laudă iniţiativa Primăriei Făgăraş, iar alţii nu sînt de acord cu modificările considerîndu-le inadecvate. (continuarea doar în ediţia tipărită) 

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1485 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 734
Număr afişări conţinut : 3873054

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare