Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Zilele Cetăţii Făgăraş

 

Ediţia a XI-a a festivalului a adus în faţa publicului fãgãrãşan tradiţii, obiceiuri medievale, muzicã bunã, joc şi bere Patru zile de sãrbãtoare în jurul Cetãţii


     Timp de patru zile, între 16 şi 19 august 2018, Fãgãraşul a fost centrul distracţiei şi al reînvierii tradiţiilor şi obiceiurilor fãgãrãşene. Festivalul anual ,,Zilele Cetãţii Fãgãraşului” ajuns la ediţia a XI-a, a adunat în jurul castelului medieval de la Fãgãraş mulţime multã, localnici din municipiu şi din zonã, localnici stabiliţi în afara graniţelor ţãrii şi turişti de pretutindeni. Este un obicei postdecembrist ca la mijlocul lunii august fãgãrãşenii sã se adune laolaltã şi sã se distreze împreunã, acasã. Organizatorii festivalului, Primãria, CL Fãgãraş şi Casa de Culturã, reuşesc de fiecare datã sã îmbine elementele de trecut cu cele cotidiane şi astfel sã creeze o atmosferã de voie bunã pentru publicul larg de toate vîrstele. Și în acest an, programul manifestãrii a cuprins o paletã largã de evenimente care s-au derulat în Cetate şi în afara ei.

Istoria Făgăraşului în documentele vremii
 

     Istoricii romantici ca Nicolae Iorga, iar apoi urmaşii lor au susţnut cã românii din perioada medievalã au avut tot timpul o constiintã nationalã puternicã si cã erau relativ independenti fatã de stãpînii vremii. A existat însã un teritoriu românesc, Tara Fãgãrasului, în care românii chiar pot dovedi prin documente cã erau respectati si temuti. Stau mãrturie cîteva mii de documente medievale ce au ca subiect Tara Fãgãrasului, dar care se regãsesc, astãzi, în colectii private sau în arhivele de la Budapesta, Viena sau Bucuresti. Aceste surse pãstrate realizeazã un portret inedit al românilor din Tara Fãgãrasului care în perioada medievalã primeau scutiri de taxe, aveau drepturi speciale, se rãzboiau cu sasii si nu ezitau sã îsi facã singuri dreptate. În perioada medievalã numai la Fãgãras se emiteau anual cîteva sute de documente, Cel mai vechi sigiliu al Fãgãrasului, din 1413, s-a gãsit în arhivele de la Budapesta, iar la Viena sînt documente scrise în timpul regimentului austriac care atestã faptul cã în Cetate a fost garnizoanã. Din alte documente care se gãsesc la Brasov, Sibiu, Bucuresti, Cluj, Alba Iulia aflãm cã pe la 1600, un cãlãu extrem de apreciat a fost în Cetatea Fãgãraşului şi a decapitat, în a doua jumãtate a sec. XVI-lea, chiar în Cetate, o femeie din Sighisoara pentru cã si-a înselat bãrbatul cu doi militari. Alte documente aratã cã unii chiaburi stãpîneau jumãtate de munte. Nunta Margaretei Mailat, fiica lui Ștefan Mailat, cu Andrei Bathori care era programatã în Cetate, la 1551, a fost consemnatã şi ea în documentele vremii, dar din pãcate a fost amînatã exact în ziua ceremoniei cînd a sosit vestea de la Constantinopol cã ªtefan Mailat a murit în închisoare. Sub stãpînirea regilor si principilor maghiari fãgãrãsenii erau trimisi în solii mai secrete, fãceau parte din garda principesei, pãzeau Cetatea, aducînd servicii regalitãtii pentru care erau rãsplãtiti. În Tara Fãgãrasului se aplicau principiile nobiliare sau ale cavalerismului, iar fãgãrãşenii primeau recompensã pãrti de sate, domenii sau chiar facilitãti fiscale pentru ei si urmasii urmasilor lor. Astãzi ca şi atunci, Cetatea se aflã în centrul tuturor evenimentelor care se organizeazã la Fãgãraş şi în Țara Fãgãraşului. Numai cã astãzi, castelul medieval este locul în care vechile obiceiuri sînt transpuse în piese de teatru spre aducere aminte a istoriei Cetãţii şi a Țãrii Fãgãraşului.

Artiştii medievali au deschis porţile Cetãţii
 

     Cetatea a fost animatã de micii artişti de la Grãdiniţa medievalã care au prezentat în fiecare zi, în costume de epocã, o serie de scenete. Ordinul cavalerilor de Muhlbach n-a lipsit nici în acest an. Prin încãperile castelului, domniţele şi principii sau servitorii lor au readus în actualitate imaginea vechilor obiceiuri ale stãpînilor castelului. Garda Cetãţii a fost prezentã la castel şi a deschis porţile pentru participanţii la festival. Programul muzeului a fost în cele 4 zile prelungit, iar iubitorii de istorie au avut posibilitatea sã aprecieze castelul în toatã spendoarea lui.

Meşteşugarii au fost cei mai cãutaţi
 

     Tîrgul meşteşugarilor a fost locul cel mai cãutat de participanţii la festival. Amplasat de-a lungul lacului, între catedralã şi alee, a adus la Fãgãraş cei mai pricepuţi meşteri autohtoni. S-a realizat imaginea fidelã a tîrgurilor vechi de la care se puteau achiziţiona obiecte realizate manual. Meşteri în lemn, în piele, în sticlã, în ceramicã, femei pricepute în arta ţesutului şi broderiei, pictori, producãtori de dulceţuri au arãtat publicului larg mãiestria cu care au reuşit sã pãstreze vechile îndelecniciri româneşti şi sã le ducã mai departe. Fiecare meşteşugar invitat la tîrg a fost primit gratuity la stand.
- Mircea Sin este din Turda şi prelucreazã de 40 de ani sticla. ,,Folosesc tuburi termorezistente pe care le topesc cu tub de gaz la 1200 grade, le suflu, le îndoi, le adaug sticlã topitã pînã iese obiectul dorit. Am adus la Fãgãraş cele mai frumoase exponate. Am pahare cu pai inclus pentru o persoanã şi pentru douã persoane, tot felul de suporturi pentru lumînãri sau flori. Produsele sînt primite bine de fãgãrãşeni, mai ales de cei din afarã, pentru cã le cumpãrã pentru suveniruri” a spus meşterul din Turda.
- Din Bãbeni, Vîlce, a venit la tîrg Iordan Guşatu de 61 de ani. Vîlceanul prelucreazã lemnul, îl ciopleşte, iar la standul lui este un adevãrat spectacol. ,,Vin de 13 ani în Țara Fãgãraşului, iar la Mãnãstirea Brâncoveanu sînt prezent tot timpul. Fac scaune pentru copii şi adulţi cioplite în lemn de esenţã moale, salcie sau plop. Acum cioplesc cu barda un lemn de salcie din care voi face un scaun pentru copii. Fac pãlãria, dupã care îi aşez cele trei picioare. Fac şi pentru oamenii mai gospodari care ştiu sã şi mulgã vaca. Am fost inclus în mai multe proiecte la care am rãspuns afirmativ pentru cã vreau ca tradiţia sã nu se piardã” a spus vîlceanul.
- Un stand apreciat de publicul fãgãrãşean a fost cel al unui arãdean, meşter în prelucrarea rãchitei. ,,Este o afacere de familie, dar care pentru generaţia tînãrã nu este prea cãutatã. Tinerii de azi considerã cã aduce prea puţini bani faţã de pretenţiile lor, dar noi ne mulţumim cu mai puţin, cu muncã multã, dar ne bucurãm cã tradiţia se pãstreazã. Prelucrarea rãchitei presupune o tehnologie complexã. Trebuie sã avem culturã de rãchitã pentru cã rãchita din naturã nu este atît de uşor de prelucrat. Trebuie recoltatã, apoi se fiere, se decojeşte, apoi de depoziteazã, dupã care se prelucreazã. Facem coşuri împletite, dar şi orice obiect vrea clientul. Avem un suport de flori din lemn împletit cu rãchitã la care am lucrat un an. Am gãsit copacul care avea rãdãcini de 2 metri, l-am curãţat, l-am aranjat cu rãbdare, apoi am împletit rãchita pentru a face suporturile pentru flori. E mult de lucru, dar îl avem aici, la Fãgãraş. Sînt singurul meşter în rãchitã din România. Statul roman nu ne ajutã pe noi meşteşugarii, nu avem o legislaţie care sã ne ajute. Iar în privinţa fondurilor europene, acestea nu sînt pentru noi ci doar pentru oamenii cu bani. Cum am putea noi, cei care abia trãim din meşteşuguri, sã plãtim şi ratele la bãnci pentru proiectele europene? Înplus avem doar 2 mîini cu care lucrãm, tot ce facem aici se face doar manual” a explicat Constantin Perva din Ineu, judeţul Arad.

- Am gãsit-o la tîrg şi pe Simona Ciuban, localnica din Cincşor care iubeşte artizanatul şi-l promoveazã ca nimeni altcineva. Este meşter popular şi cu mîinile-i dibace confecţioneazã costume populare fãgãrãşene, ii, crãtinţe, şerpare, ilice, cãmãşi. ,,Anul acesta la tîrg am venit cu noutãţi care au fost foarte bine primite: şosete croşetate din lînã de Lisa şi fusta de la Șinca Nouã” a explicat cu mîndrie Simona Ciuban. La standul cu costume populare am întîlnit un fãgãrãşean de loc din Iaşi, dar stabilit în SUA care îşi cumpãra elemente de port naţional. ,,N-am mai fost acasã de 12 ani, iar acum vreau sã mã bucur de aceastã sãrbãtoare. Mã bucur cã s-a organizat acest tîrg pentru cã am cumpãrat crãtinţe soţiei, iar mie mi-am luat un şerpar. Voi da doamnei Ciuban în lucru o cãmaşã pe care sã o port duminica la bisericã, în Michigan” a spus localnicul stabilit în SUA.

- Au impresionat produsele unui meşter din Mediaş care aminteşte de tradiţia prelucrãrii sticlei. Laurean Hortean este inginer mecanic, dar lucrînd mulţi ani în fabrica de sticlã de la Mediaş s-a îndrãgostit de arta prelucrãrii sticlei. Iar cînd fabrica a fost distrusã, şi-a achiziţionat cîteva utilaje, iar dupã anul 2000 şi-a deschis un atelier în care a continuat sã prelucreze sticla. Acum, produsele lui ajung la toate tîrgurile meşteşugãreşti, dar şi în strãinãtate. ,,În 1998 cînd s-a privatizat fabrica totul s-a dus de rîpã. Am cumpãrat cîteva utilaje de acolo şi am produs sticlãtie de laborator. Am renunţat pentru cã nu exista o corelaţie corectã între vînzãri şi plãţi. Atunci am deschis afacerea familiei şi am început sã prelucrãm sticla pentru artizanat. Facem export în Europa, la Viena, în Germania. Este destul de greu pentru cã statul nu ne sprijinã. Dacã în alte ţãri existã legi speciale pentru meşteşugari, nu plãtesc imozite dacã au venituri mai mici de 50.000 euro, au stot felul de scutiri, la noi nu sînt . La Fãgãraş venim de 3 ani şi ne place aici, produsele noastre sînt cãutate pentru cã sînt din sticlã purã” a spus meşteşugarul din Mediaş.

- Cel mai ,,dulce” stand de la tîrg a fost al soţilor Mariana şi Marius Comşa. Ei produc dulceţuri naturale 100% şi le prezintã într-o manierã aparte. ,,Rose Story” este marca dulceţurilor produse de Mariana Sebeni Comşa şi Marius Comşa. Ei sînt soţii care s-au îndrãgostit de trandafirii de Damasc: i-au plantat, i-au îngrijit, iar petalele le-au transformat în cea mai gustoasã dulceaţã. ,,Este minunat sã te afli într-o plantaţie cu 510 butaşi de trandafiri de Damansc întinsã pe 2000 mp, iar mai apoi sã îi transformi în cea mai gustoasã dulceaţã. Clienţii noştri au posibilitatea sã guste dulceţurile şi abia apoi sã aleagã care le place pentru a le lua acasã. La Fãgãraş am venit prima datã, dar pot spune cã fãgãrãşenii au apreciat mult produsele noastre, mai ales dulceaţa de trandafiri” spune Mariana Sebeni Comşa, fostã jurnalistã, azi producãtor de dulceţuri naturale 100%. Dulceaţa bio a soţilor Comşa ajunge în toatã Europa şi în Coreea, dar poate fi cumpãratã prin comenzi pe facebook, iar în curînd din magazinul lor online, Rose Story.

Muzicã şi jocuri populare
 

     Pe scena amplasatã în faţa Casei de culturã spectacolul s-a întins pe parcursul întregului festival. Primele douã zile au fost dedicate folclorului, iar ultimele douã muzicii uşoare. Au evoluat o serie de ansambluri folclorice de copii: al Clubului Copiilor Fãgãraş, Horiţa de la Lisa, Junii Hârseniului, Muguraşii fãgãrãşeni, Pãdurile Șincii, Dor Pãrãian, Fãgãraşul, Sirinx, juniorii de la Junii Becleanului. Ansamblurile folclorice locale: Junii Becleanului, Ceata Fãgãraşului şi Fãgãraşul au prezentat suite de dansuri din toate regiunile ţãrii. Numeroşi artişi şi interpreţi de muzicã popularã de toate vîrstele au încîntat publicul prezent la festival: Daria Ganea, Roberta şi Jesika Corciu, Larisa Bera, Bianca Mija, Andreea Lungu, Alicia Cãlin, Butum Bianca, Iulia & Horaţiu Haiduc, Dana Goleţ, Dariana Cozma, Cezara Burcea, Dragoş Guşeilã, Rareş Șerban, Georgiana Pãtrînjel, Bogdan Bucur, Bogdan Georgescu, Mirela Pascu, Gheorghe Berian, Anca Urmaciu, Ioana Bogdan, Ștefan Ramba, Mãdãlina Grama, Radu Brescan, Flaviu Florea, Mioara Greavu, Mioara Marinca, Viorica Cerbu, Mariana Șandru, Mihai Teacã, Adina Roşca & Cãtãlin Doinaş. Invitaţi specali ai festivalului au fost Ionuţ Langa, Sava Negrean Brudaşcu, Sebastian Dan, Nicoale Furdui Iancu & Orchestra Crai Nou. În prima zi a festivalului Corala Armonia din Constanţa a impresionat publicul printr-un repertoriu deosebit.

Voltaj şi Holograf
 

     Sîmbãtã şi duminicã au început spectacolul Grupul Prietenia Cincu, Grupul de copii Sirinx, Grupul de copii al Clubului Copiilor Fãgãraş, Centrul Artist pentru Artã, Cãluţu Ruxandra, Hansel şi Grettel. Au urcat apoi pe scenã Dusty, Walter Ghicolescu şi Voltaj, iar duminicã Smart band, Daniel Ignat & Andy Roll, Annes, Mihai Teacã şi Holograf. Fãgãrãşenii au petrecut pînã tîrziu în noapte la tarabele cu mici şi bere, festivalul fiind un bun prilej de a se reîntîlni. Copii s-au bucurat la rîndul lor la standururile de jocuri. Festivalul s-a încheiat cu un frumos foc de artificii. (M.F.)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comments
Comentariu nou Cautare
Anonimus  - Frumos   |25-08-2018 00:03:03
De primarul din harseni care la nenorocit din bataie pe un bătrân,de ce nu
spuneți nimicdraga redacție psedista,,, rușinea a fie,,,, falimentul sa va
mance,,,,
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 808 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4318388

Horoscop zilnic



Ziare