Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Diligenţa de Valahia
Diligenţa de Valahia Email
Luni, 06 August 2018 19:00

     Lucrarea istoricului Neagu Djuvara ,,Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1800-1848) realizează un cuprinzător tablou al vieţii social-politice din Ţara Românească şi Moldova din perioada domniilor fanariote (1711-1821) şi a revenirii domniilor pămîntene de pînă la revoluţia de la 1848. Pe baza documentelor istorice şi a mărturiilor de epocă, venite din partea unor călători străini, cei mai mulţi investiţi cu funcţii diplomatice la Poarta Otomană, ori pe lîngă domnitorii de la Bucureşti şi Iaşi, autorul reconstituie adevărate scene de viaţă, pline de pitoresc pentru cititorii de azi, dar cotidiene pentru străinii de atunci, sosiţi din Occident. Unele surprind felul cum se călătorea pe vremea aceea ,,cu poşta”, adică ,,un soi de căruţă, care, în loc de loitre, are un fel de zăbrele”. Sprijinită pe patru roţi mici ,,căruţa este umplută cu paie”, iar călătorul şade în mijlocul ei”. Însemnările de mai sus aparţin consulului englez şi sînt făcute la 1820, vreme în care pe drumurile, abia trasate, trăsura se putea rătăci, iar trecerea peste munţi o aventură riscantă, dacă n-ar fi fost isteţimea surugiilor şi siguranţa cailor pe munte. Despre poştalionul românesc scrie şi consulul francez, călător pe la 1840. În ciuda atelajului rudimentar el se impresionează de ,,iscusinţa surugiului, voioşia, hazul, filozofia, iuţeala, veselia lui”, dar mai ales savurează îndemnurile adresate cailor: ,,Înjură surugiul nostru de se cutremură împrejurimile”. Drept exemplu, consulul povesteşte anecdote cu mitropolitul care a stat cu caleaşca împotmolită o zi întreagă. Surugii ziceau că n-o pot scoate din noroi, întrucît respectul faţă de înalt preasfinţitul îi amuţise.

 Neputînd face altfel, cel mai îndrăzneţ dintre surugii îi cere sfinţiei sale îngăduinţa să înjure, ca să poată face treaba. ,,Dacă doar de asta-i vorba, fiii mei, eu îmi astup urechile”, a răspuns mitropolitul. Consulul adnotează: ,,Îndată, sub o ploaie de sudălmi, înjurături şi onomatopee pe care, de ar fi să le traduc aici, m-aş simţi stînjenit, caii o zbughesc de parcă ar fi fost mînaţi din urmă de tunetul cerului”. Filozofia lor practică ne-ar spune că ne bizuim pe Domnul, dar, dacă nu-i destul, mai apelăm şi la ajutorul celui Necurat. (Prof. Liviu IOANI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1185 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4275544

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare