Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Perla Coroanei, Herghelia de lipiţani de la Sîmbãta de Jos
Perla Coroanei, Herghelia de lipiţani de la Sîmbãta de Jos

 

Lipiţanii de la Sîmbăta de Jos continuă istoria de peste patru veacuri a rasei Unitatea este administratã de Regia Naţionalã a Pãdurilor Romsilva prin Direcţia de Creştere şi Exploatare a Cabalinelor de Rasã care deţine 12 herghelii în ţarã Palmaresul armãsarilor în competiţiile naţionale şi internaţionale Herghelia de la Sîmbãta de Jos se aflã în topul celor mai reprezentative din lume Clubul Bilderberg al lipiţanilor Lipiţanii îşi cîştigã supremaţia în stavã prin luptã


     Niger are 12 ani şi reprezintã linia de lipiţani Napolitano. Este un armãsar de reproducţie, negru, elegant, docil şi impunãtor. Nu poţi decît sã-l admiri, privindu-i mersul elegant, constituţia şi conformaţia. Este un exemplar bine îngrijit cu care Herghelia de la Sîmbãta de Jos se mîndreşte. Cu el şi nu numai a ajuns între primele şapte herghelii de lipiţani din lume, dupã cum spune directorul Cosmin Drãgan asemãnînd comitetul european de coordonare al rasei din care face parte cu un Club Bilderberg al lipiţanilor. Niger are o frumoasã poveste în spate, iar prin prestaţia lui, parcã îţi spune cã-şi respectã originile. Cosmin Drãgan, directorul hergheliei, ne spune cã Niger s-a nãscut la Sîmbãta de Jos. ,,Toţi caii pe care-i vedeţi astãzi s-au nãscut aici. Niger este armãsarul care la 3 ani a început sã lucrezre în sport, a participat la mai multe concursuri naţionale şi internaţionale de atelaj cu fratele lui. Tatãl lor a fost cel mai prolific armãsar de reproducţie din herghelie. Astãzi însã nu mai este, dar a produs pentru herghelie 180 de exemplare. În prezent avem 12 capete de reproducţie şi 78 iepe mame” a explicat directorul Cosmin Drãgan. Herghelia Sâmbãta de Jos este una dintre cele mai vechi herghelii din România, fondatã în anul 1874, iar caii din rasa Lipiţan provin de la Herghelia Lipizza din Slovenia, unde procesul de selecţie pentru aceastã rasã a început încã din 1580. Lipiþanul este considerat legenda vie a Înaltei ªcoli de Echitaþie de la Viena, iar la Sîmbãta de Jos acest renume este dus mai departe.

Cosmin Drăgan: ,,Interesul nostru este ca matca să fie cît mai de valoare”
 

     Ca vizitator ai impresia că totul merge de la sine în herghelie şi că lucrurile par simple. Dar nu este deloc aşa. În cadrul hergheliei totul este programat şi se lucrează după reguli şi regulamente stricte care vin să completeze obiceiurile naturale ale lipiţanului. ,,Reproducia se face natural, fiecărui armăsar i se repartizează 9 iepe mame, dar la unele avem dublură la reproducţie. La începutul fiecărui an se stabileşte o ierarhie şi fiecărui armăsar i se repartizează nominal iapa cu care merge la muncă în anul respectiv. Femelele de la 5 ani intră la reproducţie. Iepele gestante rămân împreună cu mânzii pînă la vîrsta de 6 luni a mînzului. Apoi mînzii se separă pe sexe, masculii îi ducem la secţia de la Beclean, femelele la secţia de la Ucea de Jos. Acolo trăiesc în semilibertate permanentă ieşind pe păşune, iar seara la grajduri. Aşa rămîn pînă la vîrsta de 3 ani cînd începe o procedură de dresaj şi antrenament de 6 luni. Aceste exemplare vor fi evaluate de o comisie specială care vine la herghelie de obicei în octombrie- noirmbrie. Comisia împarte efectivul de tineret în armăsari de reproducţie şi iepe mame. Comisia naţională are în componenţă 5 instituţii ale statului şi este numită prin ordin al ministrului Agriculturii şi arondată fiecărei herghelii. La noi avem reprezentanţi de la Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Zootehnie, Romsilva şi de la Asociaţiile Private ale Crescătorilor de Lipiţani. Noi facem propuneri, iar această comisie evaluează şi stabileşte concluzii. De obicei ceea ce propunem noi ca herghelie se şi întîmplă, cam 90%, pentru că interesul nostru este să avem exemplare bune. Tot comisia stabileşte dacă rămîn la montă publică sau la reproducţie sau sînt scoşi la vînzare. Cei mai buni dintre cei mai buni îi păstrăm pentru reproducţie, ceilalţi la vînzare. Și cei de la vânzare sîn animale foarte bune. Interesul nostru este ca matca sau nucleul de bază să fie cît mai de valoare, în stare de sănătate foarte bună. În ceea ce priveşte puritatea, nu avem nicio problemă, toţi mînzii care se nasc în herghelia Sâmbăta se întorc în urmă pînă la 1785 cînd a fost făcut primul registru genealogic al rasei. Sînt lipiţani get beget, numai că din acesti lipiţani care au o puritate absolută alegem animalele care au din punct de vedere zootehnic o bună constituţie, conformaţie, caracter” a explicat Cosmin Drăgan.

Cel mai scump lipiţan s-a vîndut cu 54.000 lei
    

 

 

 

 

 

 

 

 

     Persoanele care îşi doresc în ogradă un lipiţan de la Herghelia Sîmbăta de Jos îl pot achiziţiona participînd la licitaţiile organizate de Romsilva. ,,Se fac licitaţii publice cu strigare care acum se desfăşoară la Bucureşti. Caii pot fi văzuţi pe site-ul Romsilva unde sînt şi informaţii despre cai, iar în fucţie de tabel doritorii vin la herghelie să vadă animalele. Este un regulament cu o modalitate de calcul al preţului care include prreţul de cost la care se adaugă nişte calificative constituţie, conformaţie, aplomb, aptitudinile calului, vîrsta. Sînt scoase la vînzare animalele între 3,5 şi 6 ani. Preţul mediu al unui lipiţan este 10.000 lei plus TVA, avem şi sub şi peste. În ultima vreme s-a vîndut şi cu 12.000 lei un cal. Cel mai scump cal vîndut din herghelie a fost cu 54.000 lei, în anul 2007, un armăsar. Pe atunci licitaţiile se organizau aici. Vindem în medie cam 50 de cai pe an. Sînt mulţi clienţi care se întorc la herghelie să cumpere. Printre clienţi avem români, dar şi străini, din Austria, Germania, Ungaria, Moldova de curînd, Polonia. Banii ajung la Direcţie, dar se constituie venit la herghelie şi se folosesc la cheltuieli zilnice” spune directorul Cosmin Drăgan.
45 de mînzi la herghelie
Am poposit la stava cu iepe şi mînzi. Unul se pierduse de mama lui şi o căuta. Altul a venit spre noi, semn că sînt obişnuiţi cu vizitatorii. Cînd sînt mici mînzii sînt coloraţi, iar în timp revin la culoarea lipiţanului. ,,Iepele fată de obicei noaptea, în proporţie de peste 99%. Probabil că de cînd erau în sălbăticie erau în siguranţă pe întuneric, iar noi am organizat lucrurile ca fătările să fie noaptea. De obicei fată singure, fără intervenţia omului, dar avem doi îngrijitori care sînt în serviciul de noapte numai la iepe mame şi asigură intervenţia, dar dacă sînt probleme solicită intervenţia medicului veterinar, a colegului meu Ramba sau pe a mea. N-am avut probleme în ultimul an. Statistic pot spune că mortalitatea a fost sub 1%, foarte puţin. Evităm stresul pe perioada finală a naşterii, iepele stau la adăpost, fată în perioada ianuarie-aprilie şi cîteva în iunie. În prezent avem 45 mînzi” spune Cosmin Drăgan.
10 lei este raţia zilnică pentru un cal
Aşa cum spune directorul hergheliei prioritară este asigurarea hranei lipiţanilor, iar din acest punct de vedere unitatea de la Sîmbăta de Jos stă bine. ,, În administrare avem 524 ha teren din care aproape 400 ha pentru furaje şi 100 ha cu păşuni, la Beclean şi la Ucea de Jos. Armăsarii şi iepele au hrana bazată pe ovăz, 20% porumb şi 20 % triticale. Primesc cam 15-20 kg fîn pe zi în funcţie de categoria de vîrstă. Armăsarii de reproducţie rămân în boxe, nu pasc, şi primesc furaje uscate. Femelele însă sînt scoase la păşune. Avem 51 angajaţi, iar majoritatea lucrează direct cu caii. Un cal are raţia lunară de 3000 lei, pe total herghelie hrana ne costă cam 65.000 lei. În prezent avem în herghelie un total de 280-300 capete” a spus Cosmin Drăgan.
Și 15.000 de turişti anual
Herghelia de lipiţani a fost deschisă publicului larg pentru vizitare de prin 2006 cînd s-a stabilit un regulament destinat turiştilor. Afluxul în creştere al turiştilor a dus la includerea în organigrama hergheliei a unui post de ghid. ,,Se vizitează herghelia de prin 2006-2007. Din 2008 avem şi ghid. Sîntem singura unitate care are în organigramă ghid turistic, post ocupat de Georgeta Csoma. Și instructorul sportiv Ioan Roşuţă lucrează împreună cu Georgeta cînd avem un aflux mare de turişti. Din 2014 am început o colaborare cu un instructor sportiv antrenor, Racotzi Georgy, din Bihor. El pregăteşte atelajul pentru concursuri. Avem în medie cam 12.000-15.000 de turişti anual” explică directorul Drăgan.
Armăsarii de la Sîmbăta, în top
În biroul directorului Cosmin Drăgan sînt vitrine întregi cu diplome şi cupe. Reprezintă rezultatele obţinute de lipiţani în competiţiile la care au participat şi totodată o recunoaştere a meritelor acestora. Este un palmares deosebit cu care Herghelia de la Sîmbăta de mîndreşte în Europa şi în lume. Anul trecut armăsarii au cîştigat locul III la Campionatul Mondial organizat la Lipizza, în Slovenia. ,,Este un loc foarte bun pentru că din cele 9 atelaje participante din toată lumea, noi am fost pe locul III. Înseamnă locul III din lume ca valoare. Au fost lipiţani din SUA, Australia şi Europa. De la noi s-au vîndut şi în SUA lipiţani. Un armăsar din linia Maestoso de la Sîmbăta a făcut legendă în SUA, a înfiinţat o herghelie. La sfîrşitul săptămînii trecute am participat la un concurs naţional la Bodog, Covasna, era etapa a 3-a. La etapa anterioară am obţinut locul 2. La competiţia naţională de la Beclean (Bistriţa) din acest an cînd s-a desfăşurat şi Cupa României am obţinut locul I şi Cupa. Am participat cu două atelaje, unul l-a avut ca antrenor principal pe Racotzi Georgy şi secund pe Soma Petru, iar al doilea atelaj l-a avut ca antrenor principal pe Petru Soma şi secund pe Coaciu Andrei. La atelajul principal avem 3 armăsari din linia Napolitano, iar la al doilea avem doi armăsari din linia Favory şi unul Napolitano. Am participat prima dată şi la campionatul mondial din Ungaria cu atelaj cu un cal. Tot în Ungaria am mai participat la două competiţii unde au concurat 60 de atelaje, iar noi am obţinut locul I şi locul II. Îi batem la ei acasă pe unguri, numai că ei participă cu mai multe atelaje” a mai spus Cosmin Drăgan.
Cosmin Drăgan: ,,Genetic mi s-a transmis ,,boala” asta cu cai”
Se spune că omul sfinţeşte locul, iar directorul Cosmin Drăgan confirmă zicala prin activitatea şi timpul lui puse în slujba lipiţanilor. Cosmin Drăgan consideră herghelia o a doua familie a lui. ,,Am fost pasionat tot timpul de rasa lipiţan. M-am născut şi crescut la Ucea de Jos, gard în gard cu herghelia. Cred că de aici mi se trage. Și acum locuiesc cu familia tot acolo. Bunicul meu a fost de la vîrsta de 15 ani călăreţ de obstacole la boer Negruconte, genetic mi s-a transmis ,,boala” asta cu cai. Îţi creează şi sentimente de satisfacţie, dar sînt şi problemele funcţiei pentru că nu e totul aşa roz cum se vede de afară. Dar pasiunea cîştigă în cazul meu. Mi-am dorit tot timpul să fac asta şi îmi doresc să continui atît cît va fi posibil. Cel mai mult îmi doresc ca herghelia asta să continuie cu sau fără mine. E o tradiţie la Sîmbăta de Jos şi trebuie dusă mai departe. Am preluat această funcţie din 2004 de cînd herghelia se află în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia de Creştere şi Exploatare a Cabalinelor de Rasă” a mai spus Cosmin Drăgan.
Grupul Bilderberg al lipiţanilor
Într-una din clădirile hergheliei a fost amenajată o frumoasă expoziţie în care se poate vedea istoria lipiţanului, dar şi a hergheliei de la Sîmbăta de Jos. ,,Am pus la dispoziţie acest spaţiu şi i-am dat mînă liberă Doinei Piper pentru a arăta herghelia şi lipiţanii prin artă. A fost stabilit arborele genealogic al lipiţanului cu cele 8 linii. La noi în herghelie lipseşte linia Incitato care există la herghelia de la Beclean de Bistriţa. Am cochetat cu ideea de a introduce a 8-a linie, dar ne-am oprit doar la cele şapte. Turiştii sînt încîntaţi şi îşi lasă impresiile în caietele de impresii. Obţin informaţii bune din aceste zeci de caiete de care ţin cont. Sînt expuse aici echipamente, fotografii, sînt trecuţi şi toţi directorii din 1920 pînă la zi. Cel mai longeviv director a fost medicul veterinar Gheorghe Bica, 27 ani a condus herghelia, din 1973-2000. Au fost 22 de directori, majoritatea medici veterinari. Primul a fost Harisiad. Din 1920 s-a înfiinţat herghelia de stat, înainte a fost herghelie imperială, iar caii au fost duşi în Ungaria. S-a înfiinţat apoi folosind 2 armăsari aduşi de la Constanţa şi cu iepe de la privaţii din zonă. Practic a evoluat din cenuşă. A plecat de la nimic şi a ajuns ce este azi. Sîntem consideraţi herghelie tradiţională la nivelul Europei. Eu fac parte din Comisia europeană de creştere a lipiţanilor de rasă care are doar 7 membri. Sînt cîteva herghelii în lume care sînt considerate baza acestei rase, iar noi facem parte dintre acestea. Este un fel de Grupul Bilderberg al lipiţanilor” explică Drăgan.
Lipiţanii de la Sîmbăta au jucat în filme
Era o obişnuinţă ca înainte de 1989, lipiţanii de la Sîmbăta de Jos să ia drumul platourilor de filmare. Plecau maşini încărcate cu cai spre gara Voila de unde plecau spre destinaţiile alese pentru filmare. Cosmin Drăgan spune că plecau şi 50-60 de cai odată cu îngrijitori cu tot şi lipseau cîte 2-3 luni. ,,Filmul Mihai Viteazu filmat în 1970-1971 a folosit caii de aici. Două iepe au fost călărite de Mihai Viteazu, adică Sergiu Nicolaescu. Avem şi autograful lui Sergiu Nicolaescu expus în muzeu. Filmul ,,Haiducii” cu Florin Piersic a folosit lipiţanii de aici. În ,,Harap Alb” s-a folosit un armăsar Favory. Filmul ,,Cu mîinile curate” s-a filmat aici cu Sergiu Nicolaescu, Amza Pelea, Colea Răutu, marii noştri actori. În ultima vreme nu au mai fost solicitări, dar participăm la evenimentele locale atunci cînd caii nu sînt la concursuri. Cu ani în urmă mergeam pe DN1 călări de la Sîmbăta pînă la Făgăraş, era o încîntare pentru toată lumea. Acum nu se mai poate din cauza traficului şi transportul îl facem cu maşinile” mai spune directorul Drăgan.

Nu mai sînt potcovari
 

     Dacă în urmă cu ani, existau potcovari de meserie acum nu mai sînt. Este o veche meserie care dispare încet, încet. Sînt rare şi persoanele care mai confecţionează echipamente, hamuri sau şei. Un echipament de calitate ajunge şi la 1500 euro sau mai mult. ,,Sînt firme în Mediaş care fac echipamente, au avut şi standuri la noi în herghelie. Dar cei mai renumiţi meseriaşi sînt în Ungaria, fac hamuri şi trăsuri. Potcoavele le fac tot firmele pentru că nu mai avem nici fierari. Potcovăria este o artă. Un cal mai ales cel care participă la concursuri trebuie potcovit odată pe lună şi este o tehnică specială. O firmă se ocupă de potcovirea cailor noştri, nişte tineri cu studii superioare care au un atelier mobil. Îmi aduc aminte că la Ucea de Jos era o familie care potcovea caii, avea tradiţie de la străbunici, bunici şi fiul lor, potcoveau toţi. Stăteau în cort. Astăzi s-a pierdut tradiţia acelei familii. Dar potcovitul la sat este una, iar potcovirea cailor de concurs este cu totul altceva. Potcovarii de azi sînt specializaţi în Ungaria” a mai explicat Cosmin Drăgan.
Ierarhia în stavă
Cosmin Drăgan ne explică detalii despre viaţa lipiţanilor. ,,Într-o stavă există o ierarhie care este respectată de cai. Sînt iepele alfa, adică şefe, care pot fi identificate de restul stavei pentru că stau separat şi beau apa numai de la sursă. Îşi cîştigă statutul prin luptă, adică se impun în faţa celorlate iepe prin forţă. Mînzii, la rîndul lor, nu pleacă de lîngă mame, pasc chiar în spatele lor. În cazul armăsarilor problemele se amplifică. Ei se bat între ei pînă la moarte. Nu pot fi lăsaţi liberi decît supravegheaţi. Care este mai tare cîştigă supremaţia. Și în cazul lor avem armăsari alfa, beta. Ei se rupeau din stavă împreună cu 2-3 armăsari tineri şi formau altă familie. Aşa era. Armăsarii de reproducţie nu sînt scoşi la păşune, ci stau în boxe şi primesc furaje uscate. Chiar şi în boxe se bat, dar sînt supravegheaţi” explică directorul hergheliei.
12 herghelii în România
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a devenit administrator al hergheliilor de stat în anul 2002 ca urmare preluării acestora de la fosta societate Cai de Rasă care s-a desfiinţat. S-a găsit această soluţie pentru că societatea era aproape de colaps, nu mai exista hrană pentru animale, iar oamenii nu mai erau plătiţi. Regia a reuşit să refacă într-un an şi jumătate de la preluare, adăposturile şi sistemul de hrană a animalelor, să aducă pe linia de plutire efectivele de cabaline, dar şi să oprească o hemoragie de material genetic valoros, care pleca peste hotare. Cei peste 3.000 de cai de care Romsilva are grijă şi în prezent se află în cele 12 herghelii din toată ţara, respectiv Beclean (Bistriţa Năsaud), Cislău şi Ruşeţu (Buzău), Dor Mărunt şi Jegălia (Călăraşi), Izvin (Timiş), Lucina şi Rădăuţi (Suceava), Mangalia (Constanţa), Sâmbăta de Jos (Braşov), Slatina şi Tuluceşti (Galaţi). Armăsarii cei mai valoroşi sînt crescuţi în cele 4 depozite de la Arad, Târgu Mureş, Dumbrava (Neamţ) şi Râmnicelu (Brăila). Rasele crescute în hergheliile Romsilva sînt Lipiţan, Shagya Arabă, Huţul, Gidran, Pur Sânge Arab, Pur Sânge Englez, Nonius, Semigreu Românesc, Trăpaş Românesc, Ardenez, Cal de Bucovina, Cal de Sport Românesc.
Lipiţanul, o istorie de 438 de ani
Istoria calului Lipiţan a început în anul 1580,cînd principele Carol de Habsburg a pus bazele hergheliei la Lipizza, din Slovenia de astăzi. Scopul era creşterea unui cal special pentru curtea imperial. La originea rasei sînt caii de munte autohtoni,cu caracter puternic, rezistenţi şi armăsarii de origine din Neapoli şi Spania. Importanţă deosebită a avut primul import din Spania, care cuprindea 24 iepe şi 9 armăsari, dar nu este lipsită de impotanţă influenţa răsăriteană, prin iepele de origină arabă din Rădăuţi şi Babolna. Începînd din secolul XVIII-lea s-a trecut la creşterea în linii genealogice. Aşa s-au constituit cele 8 linii clasice de armăsari, 17 familii clasice de iepe mame. Cele opt linii de singe sînt Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola, Tulipan şi Incitato. (Lucia BAKI, Carla TATU)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,România este colonia puterilor străine”
 

     Nu mai încape îndoială că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar factorii responsabili nu fac nimic pentru a redresa ţara din punct de vedere economic, politic şi administrativ. Zilnic sîntem martori la tot felul de legi care se abat drastic de la normalitate şi de la bunul simţ. Au fost adoptate acte normative de către Parlament şi de Guvern care contravin bunului mers al ţării, dar care apără interesele politicienilor, grupurilor de persoane aflate în funcţii înalte, companiilor de tot felul şi puterilor străine. Aşa cum arată astăzi România, putem spune fără să greşim, că România a ajuns, în an centenar, o colonie străină. Unirea realizată prin mari sacrificii în 1918 de străbunicii noştri, astăzi este pe cale să fie dezmembrată la ordinul marilor puteri aplicat de persoane aflate în conducerea ţării. (continuare doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 612 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 769
Număr afişări conţinut : 4234903

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare