Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Năvala apelor, episodul iunie Email
Marţi, 03 Iulie 2018 11:16

 

Mai multe localităţi din judeţul Braşov au fost afectate de inundaţii Pompierii şi jandarmii au salvat oamenii şi animalele din calea apelor

     Ploile abundente de săptămîna trecută au scos rîurile din matcă şi au făcut prăpăd în mai multe localităţi din judeţul Braşov. Codul roşu de inundaţii a fost menţinut timp de mai multe zile săptămîna trecută, dar apogeul s-a înregistrat în 30 iunie 2018. Au fost afectate case, goospodării, drumuri, poduri şi terenuri agricole. S-a repetat situaţia gravă din luna aprilie cînd inundaţiile au făcut ravagii. Sîmbătă s-au înregistrat cele mai multe depăşiri ale cotelor de inundaţii şi în localităţi din Țara Făgăraşului. În localităţile Mândra, Şinca Veche, Toderiţa, Şercăiţa, Poiana Mărului, Comăna apele au inundat drumurile, grădinile şi multe gospodării. Au acţionat pompierii şi jandarmii împreună cu voluntarii de la SVSU.
 

Stîna din calea apelor
 

     Ca-ntr-un scenariu cu repetiţie, o stînă de oi a fost ameninţată de ape la Mândra. La fel ca la inundaţiile din luna aprilie. Pompierii au fost solicitaţi vineri noaptea în jurul orei 23.00 pentru a salva animalele de la stîna amplasată între DN1 şi rîul Olt, în zona pîrîului Sebeş. La stână erau 1000 oi, 22 porci, 38 vaci şi un cal. 20 subofiţeri de la ISU Făgăraş, doi de la ISU Victoria şi 4 de la ISU Braşov au acţionat contra cronometru şi au scos animalele din zonă şi le-au dus în zona şantierului de la Mândra, la dig. După 3 ore, pînă la 1.50, animalele au fost în siguranţă. ,,Când am ajuns apa avea 50 cm. Am transportat porcii cu o remorcă, restul animalelor le-am mînat pînă la loc sigur” au spus pompierii. Primarul comunei Mândra, Şerban Ioan Taflan, spune că nu este aceeaşi stînă care a creat probleme în luna aprilie. 


Saci la podul de la Comăna
 

     Ameninţat de ape a fost şi podul de la Comăna care a fost scos din uz la inundaţiile din aprilie. Salvatorii au format un dig de saci pentru ca apa să nu năvălească spre sat şi să distrugă mai mult soseaua ce leagă Crihalma de Cămăna de Jos.
 

Pagube la Poiana Mărului
 

     Puhoaie de apă au năvălit şi la Poiana Mărului unde mai multe case au fost grav afectate. Localnicii şi-au riscat viaţa pentru a mai salva din bunurile aflate în casele ce erau în pericol de prăbuşire. Drumul ce leagă Poiana Mărului de Şinca a fost acoperit de apă, iar autorităţile au dispus închiderea circulaţiei.
 

Podul de cale ferată s-a prăbuşit
 

     Pîraiele ce traversează satele Şinca Veche, Toderiţa, Şercăiţa şi Mândra au ieşit din matcă şi au acoperit drumurile. La Săcele, Târlungeni, Măieruş, Braşov, Mărcuş, Zărneşti, Purcăreni, Gârcini, Sohodol, Predeluţ, apa a intrat în casele şi curţile oamenilor. Podul de cale ferată de la Budila s-a rupt din cauza viiturii. Prăbusirea lui s-a produs imediat dupa ce trenul a trecut, pasagerii scapînd ca prin minune. Acest pod făcea legătura între Braşov şi Întorsura Buzăului şi a fost construit în 1931. Linia ferată este administrată de gestionarul privat – RCCF Trans. Circulaţia pe acestă rută a fost închisă.
 

Fond pentru situaţii de urgenţă degeaba
 

     În judeţul Braşov a fost instituit cod roşu de inundaţii pînă duminică dimineaţa. Autorităţile vor stabili pagubele produse de inundaţii, o procedură aplicată la fiecare val de inundaţii ce se abate asupra localităţilor. Consiliul Judeţean Braşov deţine un fond bănesc destinat situaţilor de urgenţă care este administrat de preşedintele forului judeţean. ,,Pentru inundaţiile din luna aprilie am depus documentaţiile la judeţ, suma necesară acoperirii pagubelor fiind de 40.000 de lei. Nu s-au plătit nici acum acei bani. Consider că acel fond trebuie folosit pentru prevenţie nu penstru a acoperi pagube. La noi în judeţ nu se face prevenţie. Am cerut bani de la CJ Braşov pentru a construi un zid, dig, la Toderiţa, dar nu mi s-a aprobat. Acum apa a distrus şoseaua. Nimeni din CJ Braşov nu-şi asumă cheltuielile din acest fond de situaţii de urgenţă. Nu este normal” a explicat Şerban Taflan, primarul comunei Mândra. Această comună a fost afectată de inundaţiile din aprilie, dar şi de cele din 30 iunie. (L.B.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 618 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4317912

Horoscop zilnic



Ziare