Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
,,Securiştii ne-au dat foc la casă şi ne-au lăsat pe drumuri” Email
Luni, 04 Iunie 2018 17:30

 

Relatează, într-un interviu, Marcel, fiul lui Parteie Cosma, drama familiei sale pusă în slujba Rezistenţei Anticomuniste  Partenie Cosma, ofiţer, i-a susţinut pe luptătorii din Rezistenţa făgărăşeană cu arme şi muniţii sustrase din depozitul Centrului de instrucţie Făgăraş pe care-l conducea Luptătorul transporta muniţia cu motocicleta cu ataş Partenie Cosma a fost executat prin împuşcare în 1951, la Braşov 


     A luptat în război cu o companie anticar a Regimentului Centrului de instrucţie Făgăraş, dar pentru comunişti n-a mai contat lupta sa pentru neamul românesc. A fost executat prin împuşcare pentru sprijinul acordat Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului. Familia i-a fost persecutată, de la soţie, părinţi şi pînă la copii. Actele securiştilor au fost duse la extrem, i-au dat foc la casă şi la bunuri, i-au confiscat toate lucrurile şi i-au lăsat familia în stradă, fără acoperiş deasupra capului. Pe soţie au forţat-o să divorţeze, deşi soţul era déjà mort prin executare, iar copiilor le-au interzis să urmeze şcoli. Socrul lui care l-a ajutat în lupta anticomunistă a fost condamnat, iar regimul din inchisoare i-a adus sfîrşitul, înainte de eliberare. Este povestea tristă a familiei lui Partenie Cosma, ofiţer la Centrul militar din Făgăraş, relatată de fiul lui, Marcel Cosma, jurnalistei Lucia Baki într-un interviu acordat în 1999. Relatarea lui a fost cuprinsă în volumul III, al seriei ,,Brazii se frîng, dar nu s eîndoiesc” semnat de Ion Gavrilă Ogoranu şi Lucia Baki.
 

Familia lui Partenie Cosma s-a pus în slujba Rezistenţei Anticomuniste
 

     Partenie Cosma s-a născut în septembrie 1918 în Şona, raionul Făgăraş, ca fiu al lui Ioan şi Domnica. A absolvit Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraş. Ultimul său domiciliu a fost în Făgăraş, strada Câmpului nr.1. S-a căsătorit în 1942 cu Valerica Juncu din satul Râuşor care avea 18 ani, a avut trei copii: Marcel născut în 1948, Elena născută în 1947 şi Florica născută în 1944. Partenie Cosma a participat la războiul din Est, plutonier major fiind, cu o companie anticar a Regimentului Centrului de instrucţie Făgăraş. El s-a întors acasă din război nevătămat, dar decis să lupte împotriva pericolului sovietizăriiţăarii care se instalase deja în România. Din primele momente ale constituirii rezistenţei armate anticomuniste din Făgăraş şi din munţi, Partenie Cosma s-a simţit chemat să intre în acţiune împotriva celor fără de neam, fără ţară şi fără credinţă. Era angajat la Centrul de instrucţie al infanteriei Făgăraş cu gradul de plutonier major şi funcţia de şef al magaziei de armamanet şi muniţie. În grija sa se aflau importante cantităţi de arme şi muniţie, captură de război, parte neînregistrate în acte. Partenie Cosma, ajutat de alţi luptători, le-a scos din unitate şi le-a dirijat către punctele din munţi ale rezistenţei anticomuniste. Cei care l-au cunoscut îl descriu pe Partenie ca pe un om care nu cunoştea frica, gata în orice moment să meargă până la capăt. Se potrivea la fire, idealuri şi caracter cu socrul său, Iacob Juncu, fost comisar de poliţie în Făgăraş. Un ajutor de încredere i-a fost caporalul Gheorghe Tăulea, finul lui. În nopţile pe care le considera potrivite, Cosma, ajutat de socrul şi de finul lui scoteau din cazarmă cu un car tras de cai cantităţi mari de armament, grenade şi muniţie. De mare folos i-a fost şi soţia lui, Valerica. Aceasta participa la fiecare transport de armamanet, având grijă de cai până se sustrăgeau armele din depozit şi se încărcau în car. Ei duceau armele în Râuşor la socrul său şi la familia Aron Comşulea. De aici, acestea erau transportate la locul numit „Crepele Toderiţii“, un loc între Râuşor şi Toderiţa, de unde erau preluate de luptătorii din munţi.

Transporta muniţia în munţi cu motocicleta cu ataş
 

      Partenie Cosma şi Juncu, socrul său, aveau legături cu Ion Gavrilă al Ogoranului, şeful luptătorilor din munţi şi cu ceilalţi membri ai rezistenţei: Arsu, Mogoş, Mazilu, Chiujdea, Socol, Duminecă, Marcel Cornea - fiul farmacistului din Şinca şi cu învăţătorul Pridon din Părău. Partenie Cosma le ducea partizanilor nu numai material de luptă, ci îi ajuta cu hrană, rufe curate, medicamente, etc. Ori de câte ori era solicitat de luptători, el urca la ascunzatorile din munţi ale fugarilor cu motocicleta sa cu ataş. Folosea ca pretext de a pleca de acasă şi de a urca muntele vânătoarea. El îşi umplea ataşul motocicletei cu hrană şi arme pe care le ducea luptătorilor. O parte din armamentul procurat de Partenie Cosma şi de oamenii săi a ajuns prin Ionţă Greavu din Noul Român şi la alte grupuri, ca de plidă cel al Lenuţei Faina şi Dumitriu.

Securiştii au dat foc la şura lui Juncu din Râuşor şi i-au otrăvit bivolii
   

 

 

     Activitatea lui Cosma şi a oamenilor lui n-a fost suspectată şi descoperită decât în 1950. Dar o dată bănuiţi sau tradaţi, cercul suspiciunilor începea să se închidă tot mai mult în jurul casei din Râuşor a socrului său. În noatea de 14 octombrie a acelui an, după o pândă de durată, securiştii au încercuit gospodăria lui Juncu şi au incendiat şura. Au spart zidurile, căutând arme ascunse. La un moment dat şi-au făcut apariţia pompierii, dar cu cisternele goale. Pompierii au plecat aşa cum veniseră în urma ordinului dat de şeful securiştilor. Se urmărea, evident, capturarea - vii sau moţti - a luptătorilor care s-ar fi aflat acolo pentru odihnă, provizii, îmbrăcăminte sau completarea armamentului. În Râuşor a căzut partizanul Arsu. În aceeaşi noapte a fost prins de securişti, în satul Toderiţa, Silviu Socol. Cosma îşi instruise soţia pentru împrejurări deosebite, ca la nevoie să poaă să devină o adevarată luptătoare, să tragă cu tot felul de arme uşoare, să arunce grenada, să se adăpostească. În zilele următoare o mână criminală a otrăvit doi bivoli aparţinând familiei lui Juncu. Faptul a ieşit la iveală la abator când familia a încercat să-i vândă pentru tăiere. Laboratorul a stabilit că animalele au fost otrăvite şi deci carnea nu putea fi dată în consum.

Partenie Cosma a fost arestat la 15 noiembrie 1950
 

     În lipsa lui Partenie, plecat devreme la cazarmă, în dimineaţa de 15 noiembrie 1950, un grup de ofiţeri de securitate a pătruns în locuinţa lui din strada Câmpului nr.1, unde a efectuat o minuţioasă percheziţie. Soţia Valerica se afla acasă, dar nu i s-a prezentat vreo autorizaţie de percheziţie. Nu s-a găsit nici un corp delict şi nimic compromiţător. Ea a stat foarte atenta atunci ca nu cumva să i se instaleze în casă vreun obiect care să constituie ulterior pretext pentru acuzaţii. Nu a fost încheiat nici un proces verbal. Valerica, alarmată de perchezţtie, a plecat în grabă spre cazarmă să-şi anunţe soţul, dar era prea târziu. Securiştii ajunseră înaintea ei. Ea l-a rugat pe subofiţerul Petrescu, prieten al soţului ei, să-i cheme bărbatul la poarta unităţii. Acesta s-a întors cu ştirea că Partenie se află sub arest în biroul ofiţerului politic, înconjurat de securişti. Epoleţii i-au fost rupţi şi aruncaţi, iar părul îi era răvăşit. Nu i s-a permis să vină la poartă. În aceeaşi lună securiştii continuau percheziţiile la diverse familii în Râuşor. Între şura familiei Juncu şi a lui Valeriu Pică, Valerica, soţia lui Partenie, a găsit 50 de sticle incendiare şi un pistol depozitate în nişte lăzi. De frica securiştilor le-a îngropat în gradină. În casa din Râusor familia mai deţinea un pistol nemţesc pe care femeia l-a ascuns în WC. „Mama a povestit despre aceste lucruri doar vecinei ei din Râuşor, soţia lui Pica. Sora lui Arsu a prevenit-o pe mama că va fi pârâta de acea vecină la securişti. Aşa s-a şi întâmplat. Primăvara când am lucrat gradina nu am mai găsit sticlele incendiare şi pistolul îngropate aici. În plus, securiştii au venit la Râuşor şi au pus-o pe mama să scoaăa tot WC-ul pentru a găsi celălalt pistol, care nu a fost găsit. Totuşi au bătut-o foarte rău pe mama“, povesteşte fiul lui Partenie Cosma, Marcel, într-un interviu acordat în 1999, jurnalistei Lucia Baki.

Socrii lui Partenie au fost arestaţi şi condamnaţi
 

     Tot în 15 noiembrie 1950 securiştii au descins la casa din Râuşor a familiei Juncu, socrul lui Partenie. Au fost arestaţi Iacob Juncu şi soţia lui. Copiii, care se aflau la Râuşor în grija bunicilor, au fost încuiaţi de securişti în casă, dar de frică, ei au sărit pe geam şi au fugit spre Făgăraş. Ei s-au întîlnit în drum cu mama lor şi i-au povestit cele întâmplate. Elena Juncu, soacra lui Partenie, a stat două săptămâni închisă la Securitatea din Făgăraş, fiind anchetată şi bătută. Ea a fost judecată într-un proces care a avut loc la Sibiu şi condamnată la 1 an de închisoare. A fost eliberată în 1951. Iacob Juncu, socrul lui Partenie, a fost dus la Securitatea din Făgăraş, la Casa Giurcă. De aici a fost transferat la Braşov, unde a fost judecat într-un proces desfăşurat în lunile iulie-august 1951. Tribunalul Militar din Braşov l-a condamnat la 6 ani de închisoare. Cu două săptămâni înainte de a se elibera a decedat (12 octombrie 1955) în închisoarea din Caransebeş.

Executat la Braşov, dar nu se cunoaşte locul
 

     Procesul lui Partenie Cosma a început tot în iulie 1951, la Braşov. În sarcina lui Cosma s-a reţinut şi episodul atacării şi jefuirii depozitului de muniţii de la Mândra în complicitate cu Pridon, Arsu, Chiujdea şi alţii. Familia lui nu a fost înştiinţată de momentul începerii procesului. Tribunalul l-a condamnat pe Partenie Cosma la moarte prin împuşcare. Recursul la Tribunalul Suprem în fruntea căruia se afla pe atunci generalul Petrescu a fost respins. O data cu Cosma au fost judecaţi şi condamnaţi la moarte prin împuşcare alti 18 luptători ai rezistenţei. Locul executiei a rămas până azi necunoscut. Potrivit certificatului de moarte, eliberat de Sfatul Popular Braşov, execuţia ar fi avut loc în Braşov, dar alte surse spun că la Jilava. Partenie Cosma avea atunci 35 de ani. Nu se stie unde îi este mormântul.

Copii chinuiţi de securitate
 

     Soţia lui Partenie Cosma a fost arestată, anchetată şi bătuta de mai multe, ori ani în şir. La sfîrşitul anului 1950, Valerica a stat timp de două luni la Securitate în Făgăraş. Aici şi-a văzut pentru ultima dată soţul când era dus la interogatoriu. Partenie avea sânge pe degete pentru că şi-a ros unghiile pentru ca securiştii să nu poată să-l tortureze. Metoda de tortură folosită pentru Valerica era magnetoul electric şi bătaia în cap până ce femeia leşina şi era trezită cu câte o găleată de apă rece. Semnele loviturilor primite în cap se mai vedeau şi după zeci de ani. Teroarea securitatii a continuat si după ce Cosma a fost executat. „Veneau noaptea, controlau podul casei căutând arme. Ne scoteau afară desculţi, fără să ţină seama că suntem copii şi e frig. Când aveam 11 ani am găsit o puşcă atârnată în grădină. Am luat-o şi am aruncat-o în râul de la capătul grădinii. După nici o oră arma nu mai era acolo. Ne pândeau tot timpul, zi şi noapte şi ne întindeau tot felul de curse. Pentru a nu-i auzi când veneau prin grădină ne-au otrăvit câinele. Îmi mai aduc aminte cum i-au luat armele de vânătoare (două), ceasul de aur, trăsura, câinele, motocicletele, ceea cu ataş şi ceea simplă pe care tata le-a cumpărat din Bucureşti după ce a vândut doi cai şi două bivoliţe. Nu după mult timp ne-au confiscat toate lucrurile şi bunurile din casă” relatează Marcel, fiul lui Partenie Cosma.

Le-au dat foc la casă
 

     ,,În 1950, în noaptea de 15 noiembrie, ne-au dat foc la casă. Bunica dormea în bucătărie, iar eu cu surorile şi mama nu eram adormiţi. Focul a fost pus pe grajd şi s-a întins foarte repede cuprinzând şi casa. Pompierii au venit fără apă aşa încât totul a ars. Securitatea a venit la puţin timp după izbucnirea focului şi a asistat la toată tragedia fără a face nimic. Ceea ce a mai rămas în picioare a fost răscolit de securiştii care căutau în continuare arme. Au găsit în pod doar un aparat de radio. Au stat o săptămâna întreagă să caute în ruinele casei. Am ăamas în stradă. Bunica şi sora mea şi-au improvizat o locuinţă în şură, iar ceilalţi am fost găzduiţi temporar la familiile Munteanu şi Dragoş“, povesteşte Marcel Cosma, fiul lui Partenie.
 

A fost nevoită să divorţeze pentru a scăpa de persecuţii
 

     Rămasă singură cu trei copii, Valerica Cosma s-a angajat muncitoare la Întreprinderea Economică din Făgăraş. În 1956 a fost dată afară din serviciu pentru că era soţia lui Partenie Cosma. A fost nevoită să divorţeze, fapt ce s-a întâmplat în 1957, deşi soţul a fost executat în 1951. Nemainumindu-se Cosma, a fost reangajată la Economica de unde s-a şi pensionat. S-a recăsătorit cu Nicolae Voicu, din Aluniş Prahova, cu care a locuit în Făgăraş. Copiii lui Partenie Cosma nu au avut acces la şcoli. Florica a făcut 5 clase şi a rămas apoi la munca pământului în Râuşor. Elena a fost dată la Casa de Copii în Făgăraş, iar când a dat examen de admitere la liceu a fost respinsă pe motiv că era fiica lui Partenie Cosma. A făcut un curs de dactilografie şi s-a stabilit apoi la Braşov. Baiatul, a facut clasele I-VIII după care a urmat o şcoală profesională de 3 ani în Făgăraş. „În martie 1964 am fost chemaţi să ridicăm certificatul de deces al tatălui meu de la Penitenciarul Codlea. M-am dus eu cu sora mea, Elena. Un anume sergent Vintilă s-a purtat foarte dur cu noi. Când l-am întrebat de bunurile pe care i le-au confiscat tatălui meu, ne-a bătut şi ne-a dat afara“, povesteşte fiul Marcel. (Extras din Vol III, ,,Brazii se frîng, dar nu se îndoiesc” semnat de Ion Gavrilă Ogoranu şi Lucia Baki)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Art Festin Făgăraș

În ediţia tipărită

,,Am ajuns să fim condusi de golani care aprobă legi doar în favoarea lor”

 

     Modificarea Codului Administrativ de către parlamentarii PSD-ALDE a mai creat un mod de a fi recompensaţi susţinătorii politicienilor. Pensii speciale pentru aleşii locali care să le completeze pensiile de vechime. Sînt bani care golesc bugetul ţării, aşa cum o fac şi alte categorii privilegiate de pensionari. Dacă un angajat a muncit zeci de ani în cîmpul muncii cotizînd lunar pentru a avea o pensie la bătrîneţe, acesta încasează pensie din care abia îşi duce zilele. În schimb un pensionar ,,special” este lovit cu pensie de mii de euro în condiţiile în care n-a cotizat niciun leu pentru pensie. Făgărăşenii spun că nu există echitate între pensionari, iar legile adoptate de parlamentari în ultima vreme sînt lipsite de bun simţ. Făgărăşenii mai spun că aleşii locali nu merită pensii speciale pentru că şi-au făcut doar datoria, iar în cele mai multe cazuri nici pe aceasta. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cetăţenii în privinţa modificării Codului Administrativ de către parlamentarii Puterii, act normativ ce a fost votat deja în Senat. O parte din opiniile lor sînt prezentate în materialul următor. (continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 597 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4209141

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare