Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Pogorîrea Sfîntului Duh. Rusaliile Email
Luni, 21 Mai 2018 18:42

 

     Duminică, 27 mai a.c. prăznuim Pogorîrea Sfîntului Duh sau Rusaliile. Pogorîrea Sfîntului Duh este atestată de Tradiţie, dar şi de Sfînta Scriptură. Faptele Apostolilor, scrise de Sfîntul Evanghelist Luca, relatează acest eveniment: ,,Şi cînd a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vînt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfînt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul Sfînt a grăi. Şi erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbaţi cucernici, din toate neamurile care sînt sub cer. Şi iscîndu-se vuietul acela, s-a adunat mulţimea şi s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. Şi erau uimiţi toţi şi se minunau zicînd: Iată, nu sînt aceştia care vorbesc toţi galileeni? Şi cum auzim noi fiecare limba noastră, în care ne-am născut? Parţi, mezi şi elamiţi ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea şi în Capadocia, în Pont şi în Asia, în Frigia şi în Pamfilia, în Egipt şi în părţile Libiei cea de lîngă Cirene, şi romani în treacăt, iudei şi prozeliţi, cretani şi arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu! Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicînd unul către altul: Ce va să fie aceasta?“.

 (Faptele Apostolilor 2, 1-12) Este un eveniment istoric, întîmplat în timpul sărbătorii iudaice a Cincizecimii. ,,Pentru iudei, Cincizecimea era a doua sărbătoare ca importanţă după Paşte. Potrivit tradiţiei, prin ea se rememora primirea Legii lui Dumnezeu de către Moise pe muntele Sinai. La patruzeci de zile de la prima sărbătoare a Paştelui, Moise a urcat pe muntele Sinai unde a primit Legea de la Dumnezeu. În paralel, însă, Cincizecimea iudaică era şi expresia recunoştinţei iudeilor pentru roadele pămîntului. Deoarece coincidea cu perioada strîngerii recoltei, ea se numea şi ,,sărbătoarea secerişului”, iar iudeii aduceau la templu prinosul lor de roade. În plus, Cincizecimea, care era sărbătorită de israelieni cu multă strălucire, mai purta numele de sărbătoarea săptămînilor (vezi Ieşirea 34,22; Leviticul 23, 15-17; Numerii 28, 26-31; Deuteronomul 16, 9-10). Această scurtă referire la Cincizecimea iudaică arată că ea era preînchipuirea Cincizecimii din Noul Testament. Dacă în ziua Cincizecimii iudaice, Moise a primit Legea Vechiului Testament, în ziua Cincizecimii creştine, ucenicii au luat Duh Sfînt, prin Care au trăit Legea Noului testament, adică Legea sfîntului har“. (Hierotheos Vlacos, Predici la marile sărbători). În această zi Petru a convertit la noua lege a iubirii 3000 de persoane. ,,Deci, cei ce au primit cuvîntul lui s-au botezat, şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frîngerea pîinii şi în rugăciuni“. (Faptele Apostolilor 2, 41-42).

Sfînta Treime
 

     Sărbătoarea Cincizecimii este sărbătoarea Sfintei Treimi, deoarece, prin pogorîrea Duhului Sfînt, ne încredinţăm de faptul că Dumnezeu este treimic. Şi anterior, atît din Vechiul Testament, deşi mai vag, cît şi din învăţătura lui Hristos, oamenii au aflat că Dumnezeu este Treimic, dar încredinţarea în legătură cu cele trei ipostasuri ale lui Dumnezeu s-a făcut în ziua Cincizecimii. Astfel, Cincizecimea este sărbătoarea teologiei ortodoxe. Vorbind în termeni ortodocşi, spunem că învăţătura despre Dumnezeu (teologia) este diferită de învăţătura despre întrupare (iconomia). În ziua Cincizecimii aflăm că Dumnezeu este Treimic; Tatăl, Fiul şi Sfîntul Duh. În acord cu învăţătura ortodoxă revelată, tatăl este fără de început, necauzat şi nenăscut, adică existenţa Sa nu este cauzată de ceva anume, Fiul S-a născut din Tatăl, iar Duhul Sfînt purcede din Tatăl. Cuvintele nenăscut, naştere, purcedere ne-au fost dezvăluite de Hristos şi nu putem să le înţelegem prin raţiune, ele rămînînd o taină. Cert este că Fiul şi Duhul Sfînt provin din Tatăl în chip diferit, adică au trăsături ipostatice şi moduri de existenţă diferite, dar au aceeaşi fiinţă cu Tatăl. În ciuda faptului că Tatăl este născător şi purcezător, iar Fiul este născut şi Duhul Sfînt purces, Ei au aceeaşi fiinţă (substanţă) şi aceeaşi slavă (energie). Toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi sînt de o fiinţă, de o slavă, de o putere şi nimeni nu este mai mare decît celălalt, adică Fiul şi Duhul nu sînt de o mai mică importanţă decît Tatăl. Atunci cînd vorbim despre prima, a doua sau a treia persoană a Sfintei Treimi, nu facem o ierarhie după însemnătate, după superioritate sau după putere, ci ne referim la modul lor de existenţă. Trebuie să spunem că logica omului, dar şi cuvintele şi înţelesurile omeneşti sînt neputincioase să redea taina Dumnezeului Treimic“ spune mitropolitul şi teologul grec Hierotheos Vlacos. Sfîntul Grigorie Teologul spunea: ,,Nu am apucat să înţeleg ce se întîmpla, şi trei lumini m-au înconjurat. Nu am ajuns să înţeleg cele trei lumini, şi am fost readus în fire“. Acest lucru s-a întîmplat în timpul unei experienţe şi revelaţii mistice. ,,Dumnezeu Cuvîntul S-a făcut om prin bunăvoirea Tatălui şi prin participarea Duhului Sfînt. Hristos a fost zămislit în pîntecele Născătoarei de Dumnezeu de la Duhul Sfînt. Mai apoi, după Învierea sa şi, desigur, în ziua Cincizecimii, Hristos a trimis Duhul Sfînt, pentru că Duhul Sfînt se transmite prin Hristos. Iar cînd Duhul a venit la apostoli, Hristos a luat chip în inima lor, adică aceştia au fost făcuţi mădulare ale Trupului înviat al lui Hristos“. (Hierotheos Vlachos). O tradiţie spune că Sfînta Treime s-a arătat lui Avraam şi soţiei sale, Sara, la stejarul lui Mamvre, cînd a primit de la cele trei persoane misterioase vestea că Sara va rămîne însărcinată, iar Avraam va avea un urmaş direct. ,,Apoi Domnul S-a arătat iarşi lui Avraam la stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, cînd şedea el în uşa cortului său. Atunci ridicîndu-şi ochii săi, a privit şi iată trei Oameni stăteau înaintea lui; şi cum I-a văzut, a alergat din pragul cortului său în întîmpinarea Lor şi s-a închinat pînă la pămînt. Apoi a zis: ,,Doamne, de am aflat har înaintea ta, nu ocoli pe robul Tău! Se va aduce apă să Vă spălaţi picioarele şi să Vă odihniţi sub acest copac. Şi voi aduce pîine şi veţi mînca, apoi Vă veţi duce în drumul vostru, întrucît treceţi pe la robul Vostru!” Zis-au aceia: ”Fă precum ai zis!” După aceea a alergat Avraam în cort la Sarra şi i-a zis: ”Frămîntă degrabă trei măsuri de făimă bună şi fă azime!”…Şi l-au întrebat oamenii aceia: ”Unde este Sara, femeia ta?” Iar, răspunzînd, a zis: ”Iată, în cort!” Zis-a Unul: ”Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sara, femeia ta, va avea un fiu”. Iar Sara, a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. Avraam şi Sara însă erau bătrîni, înaintaţi în vîrstă, şi Sara nu mai era în stare să zămislească. Şi a rîs Sara în sine şi i-a zis: ”Să mai am eu oare această mîngîiere acum, cînd am îmbătrînit şi cînd e bătrîn şi stăpînul meu?” Atunci a zis Domnul către Avraam: ,,Pentru ce a rîs Sara în sine şi a zis: Oare cu adevărat voi naşte, bătrînă cum sunt?“. Este oare ceva cu neputinţă la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine şi Sara va avea un fiu…Din Avraam cu adevărat se va ridica un popor mare şi tare şi printr-însul se vor binecuvînta toate neamurile pămîntului, Că l-am ales să înveţe pe fiii şi casa sa după sine să umble în calea Domnului şi să facă judecată şi dreptate; pentru ca să aducă Domnul asupra lui Avraam toate cîte i-a făgăduit“. (Facerea 18, 1-19). Duhul Sfînt s-a arătat în chip de porumbel şi la episodul Botezului Mîntuitorului de către Ioan, cînd s-a auzit glas din cer spunînd: ,,Acesta este Fiul Meu, întru care am binevoit“. Sfînta Treime şi-a făcut astfel apariţia atît în Vechiul, cît şi în Noul Testament. Viaţa noastră este pusă sub semnul tainei, iar Cartea Cărţilor revelează tocmai acest lucru. Sîntem înconjuraţi de taina dumnezeească în toate zilele vieţii noastre, fără ca să percepem. Sfînta Treime este cea mai mare taină a credinţei noastre, adeverită prin Întruparea Domnului, jertfa Sa pe Cruce, Învierea şi Înălţarea sa la ceruri. Pogorîrea Sfîntului Duh a adeverit tot ceea ce au spus proorocii şi ce a făcut Hristos. Evenimentul Rusaliilor reprezintă împlinirea promisiunii pe care Iisus le-a dat-o ucenicilor Săi- trimiterea Mîngîietorului, a Paracletului. ,,De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi alt Mîngîietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămîne la voi şi în voi va fi!“. (Ioan 14, 15-17)

Sărbătoarea Rusaliilor menţionată în documentele istorice
 

     ,,Rusaliile reprezintă cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor. Este prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, reprezentînd de fapt o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare. Despre această sărbătoare amintesc Sfinţii Apostoli, cît şi Constituţiile Apostolice care menţionează că sclavii sînt eliberaţi de muncile obişnuite în acea zi. Pînă la sfîrşitul secolului al IV-lea d.Hr. şi începutul secolului al V-lea d.Hr., Cincizecimea era o dublă sărbătoare. A Înălţării Domnului şi a Pogorîrii Sfîntului Duh. Aşa o descrie, încă din prima jumătate a secolului al IV-lea d. Hr., Eusebiu de Cezareea, care ne spune că în timpul sărbătorii se împodobeau casele în semn de bucurie cu flori şi ramuri verzi, îndeosebi de nuc sau de tei (obicei moştenit de la evrei)“. (Ioan Țoca, Sărbători religioase, datini şi credinţe populare) Egeria, o pelerină în Țara Sfîntă din perioada Bisericii Primare, relatează în jurnalul ei de călătorie, un document foarte preţios atît pentru istorici cît şi pentru teologi: ,,În ziua Cincizecimii, duminica, o zi de mare efort pentru popor, se fac toate după obicei de la primul cîntat al cocoşului: se face veghea la Anastasis pentru ca episcopul să citească acel pasaj din Evanghelie care se citeşte întotdeauna în zi de duminică, adică Învierea Domnului, iar mai apoi se săvîrşesc toate cele rînduite la Anastasis, aşa cum se procedează tot anul. Iar cînd se face dimineaţă, purcede tot poporul în Biserica mare, adică la Martyrium şi se fac toate cîte sînt de făcut după rînduială (quae consuetudinaria sunt agi): predică preoţii, apoi episcopul, se fac toate cele cuvenite (omnia legitma), adică se aduce Sfînta Jertfă după obicei (offertur iuxta consuetudinem), aşa cum se obişnuieşte să se facă în zi de duminică. Doar că se grăbeşte Liturghia la Martyrium, astfel încît să se săvîrşească înainte de ora a treia (N.R- ora 12.00). Iar cînd s-a făcut Liturghia la Martyrium, tot poporul, pînă la unul, îl conduce pe episcop cu imnuri către Sion, aşa încît, la ora a treia, să fie deja în biserica din Sion. După ce au ajuns aici, se citeşte acel pasaj din Faptele Apostolilor, în care se spune cum coboară Duhul (ubi descendit spiritus), astfel încît să înţeleagă toate limbile cele ce se spuneau (ut omnes linguae intellegerent quae dicebantur). Apoi se face Liturghia după rînduiala sa“.

Pogorîrea Sfîntului Duh pentru noi
 

     Toate sărbătorile noastre au o strînsă legătură între ele, iar calendarul lirutgic nu este decît un periplu spiritual în toată istoria mîntuirii. Rusaliile constituie adeverirea promisiunii Mîntuitorului şi naşterea oficială a Bisericii creştine. Toate tainele Bisericii noastre se fac prin puterea sfinţitoare a Duhului Sfînt. Pentru noi, Pogorîrea Sfîntului Duh, trebuie să fie un gînd spre convertirea perpetuă, dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Pentru că Duhul lui Hristos suflă acolo unde vrea. Este un alt îndemn să fim mai buni, mai înţelepţi şi mai îngăduitori unul cu celălalt.
(Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 572 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4273100

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare