Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale ,,Goiciu, comandantul închisorii Gherla, bătea rău de tot”
,,Goiciu, comandantul închisorii Gherla, bătea rău de tot” Email
Luni, 14 Mai 2018 18:33

 

A relatat, într-un interviu acordat Luciei Baki, învăţătorul Victor Geamăn din Rucăr despre regimul dur şi inuman din închisorile şi lagărele comuniste unde a fost chinuit 8 ani

     Un rol important în lupta anticomunistă l-a avut Reţeaua de Sprijin Viştea condusă de Olimpiu Borzea. În această organizaţie a fost atras de către Olimpiu Borzea, învăţătorul din satul Rucăr, Victor Geamăn. „Mi-aduc aminte, era prin anul 1950. Olimpiu Borzea mai obişnuia să aducă salariile cadrelor didactice din comuna Viştea, care se plăteau de la Făgăraş. Când am luat banii, Olimpiu mi-a zis:

 Ai putea să faci ceva pentru băieţii aceştia? I-am răspuns: Ce să fac? Să dai ceva. Am întrerupt dialogul cu el pentru a intra în farmacie să cumpăr nişte polivitamine soţiei mele. La întoarcere, Olimpiu care mă aştepta mi-a zis: Ştii că şi ei au nevoie de aşa ceva. I-am dat o parte din medicamente. De atunci am continuat colaborarea cu Borzea şi implicit cu fugarii din munţi” a relatat învăţătorul Victor Geamăn într-un interviu acordat jurnalistei Lucia Baki, în 1999.
 

Întîlnirea cu Remus Sofonea, la Rucăr
 

     ,,Era în seara de Sfânta Paraschiva, 14 octombrie 1952. Am fost anunţat că vor veni la Rucăr. M-am dus la grădina lui Gheorghe Nicoară, (n.r. familia jurnalistei Lucia Baki) la marginea satului, unde m-am întâlnit cu Remus Sofonea. A fost primul contact cu fugarii. Am vorbit cu Remus care mi-a cerut informaţii despre securitate. Am toată încrederea că ne ajuţi pentru că ne-ai fost recomandat de Olimpiu Borzea, mi-a spus Remus Sofonea. Am furnizat periodic informaţii pentru luptătorii din munţi, întrucât Rucărul a fost unul din satele cele mai supravegheate de securitate şi de informatori. Alături de mine fugarii şi-au găsit sprijinul necesar şi la Gheorghe Logrea (a lui Marcuană), Livia Enache, Liviu Fogoroş şi Eufrosina Neagoş. A doua întâlnire s-a petrecut într-o altă grădină (a Burii). Atunci i-am dat mâncare şi informaţii despre posturile de control ale securităţii. Remus mi-a spus că n-a venit singur la Rucăr, dar n-a precizat cine l-a însoţit. Se pare că au mai venit o dată în zona noastră, dar nu m-am întâlnit cu ei. A continuat această stare până în decembrie 1955 a relatat Victor Geamăn.

Arestarea
   

   

 

     ,,De la un timp am observat că sunt urmărit de securitate. Era un anume Curcă, un activist, care mă întreba de câte ori mă întâlnea: Dumneata trebuie să şti ceva despre aceşti fugari, spune-mi ceea ce şti. La sfârşitul verii, în 1956, am fost anunţat să mă prezint în dealul Olteţului „la Ierariu“. Mă aştepta comandantul Securităţii Braşov, Gheorghe Crăciun. Mi-a cerut să spun tot ceea ce ştiu. Îţi iei angajamentul să ne spui şi să lucrezi pentru noi? Neapărat trebuie să lucrezi cu noi. Lovindu-se de refuzul meu s-a enervat şi mi-a zis doar: Poţi pleca. De la acea întâlnire mă aşteptam oricând să fiu arestat. În dimineata de 10 decembrie 1956 au venit la mine acasă, mi-au spus: În numele legii eşti arestat. Te îmbraci, îţi iei hainele şi vii cu noi. Soţia şi cei doi copii ai noştri, Mircea de 7 ani şi Rodica de 4 ani, au plâns, au strigat, dar în zadar. Mi-am luat în grabă o cămaşă, niste cizme şi o scurtă îmblănită şi dus am fost. La Primăria din Rucăr au fost aduşi şi Gheorghe Logrea şi Liviu Fogoroş. În momentul în care m-au ridicat de acasă, curtea şi casa erau înconjurate de securişti. Ne-au dus la Securitatea din Făgăraş” a relatat rucăreanul.

Lotul din Grupul Viştea de Jos
 

     ,,Aici l-am întâlnit si pe învăţătorul Octavian Papaiov din Sâmbata de Sus. De aici am fost duşi la Securitatea din Braşov, unde am fost închis în celulă cu Gheorghe Logrea şi Gheorghe Borzea din Viştea de Jos (a lui Irimie). Ne-au ţinut 6 luni. În privinţa lui Borzea, securiştii au comis o greşeală, întrucât ei voiau să-l aresteze pe Gheorghe Borzea a lui Avel, dar şi-au reparat greşeala în câteva zile. În celula în care am fost aruncat mai erau Ion Boian şi Luca Calvărăşanu, ambii din Braşov. Aici am fost supus anchetelor care aveau scopul bine stabilit de a obţine informaţii despre “banda lui Gavrilă”. La una din anchete, când răspunsurile mele au fost “nu, nu ştiu”, s-a deschis uşa şi a intrat un bărbat cu ochelari. Era Olimpiu Borzea. L-au scos imediat din camera de anchetă, iar maiorul mi-a zis: Mă, tu eşti a zecea spiţă de la roată. De ce nu recunoşti că ai discutat cu el? Am recunoscut până la urmă că am dat acele polivitamine. Prin aceasta s-a încheiat ancheta“, povesteşte Victor Geamăn.

Zece ani de detenţie
 

     A urmat procesul în august, la Sibiu, unde lotul din care a făcut parte Victor Geamăn a fost judecat de Tribunalul Militar al regiunii III Cluj în deplasare la Sibiu. „Am fost transportaţi cu maşina cu ochelari la ochi până la Sibiu. Eram 8-10 persoane, printre care doctorul Stanciu din Viştea şi unul Cioloboc din Reghin. Judecător a fost colonelul Dragoş. Avocatul repartizat pentru mine a fost Bica din Porumbacu“. În privinţa avocatului Bica, soţia lui Victor Geamăn, învăţătoarea Lavinia Geamăn, a afirmat că scopul acestuia nu era să-i apere soţul şi că toate insistenţele ei s-au dovedit a fi pierdere de vreme întrucât condamnarea era stabilită înaintea procesului. Din lotul judecat atunci a mai făcut parte doctorul Munteanu din Lisa şi fratele acestuia Octavian Munteanu, părintele Cornel Dascal din Arpaş, Popaiov din Sâmbăa şi comandor Ironim Albu din Crihalma. Pedepsele date au fost cuprinse între 10 si 20 de ani de temniţă grea. Fraţii Munteanu au primit câte 20 de ani muncă silnică, iar ceilalţi câte 10 ani. Învăţătorul Geaman a fost încadrat la omisiune de denunţ, pentru care trebuia sa execute 10 ani de închisoare, fără drept de pachet, vizite sau scrisori şi confiscarea averii. „Am rămas la Sibiu până după Crăciun. Înainte de Bobotează am făcut din pâine nişte piese de şah cu care ne mai omoram timpul. La percheziţie mi-au fost descoperite piesele sub pernă. Am fost pedepsit cu 7 zile de izolare, unde primeam mâncare din 3 în 3 zile şi dormeam pe un grătar pus jos pe ciment. Am îndurat mult frig şi foame. Mi-au fost de folos cizmele lui Gheorghe Ramba din Voivodeni care mi le-a dat când am fost trimis la izolator. Între noi deţinuţii era un spirit de solidaritate în suferinţă. Mi s-a întâmplat atunci un eveniment deosebit. Un grădinar mi-a dat o farfurie plină de arpacaş să mănânc într-o zi în care nu era prevăzută porţie de hrană“, mărturiseşte Victor Geamăn.
 

Goiciu, cel mai de temut torţionar
 

     A urmat Gherla, cu regimul ei aspru şi dur. „Comandantul penitenciarului, Goiciu, bătea rău de tot. Într-o cameră unde erau 30 de persoane, nu aveam voie să stăm pe pat sau să vorbim între noi. În preajma sărbătorilor, deţinuţii cântau şi colindau. Pentru a evita astfel de situaţii, autorităţile îşi luau toate măsurile pentru a ne intimida. De exemplu: intra un gardian şi anunţa pe unul dintre noi că este chemat la parter, noi fiind la etajul III. La fiecare nivel acesta era aşteptat de către un gardian, care îl batea cu bâta. Deţinutul se întorcea în camera istovit şi bolnav de durere. A fost cazul unuia Dudur din Bucureşti. În aceeaşi perioadă frontieriştii, întemniţaţi la acelaşi etaj cu noi, s-au revoltat aruncând obloanele de stejar de la geamuri. Conducerea închisorii a aplicat măsuri aspre pentru toţi deţinuţii din închisoare din cauza acelei rebeliuni. L-am întâlnit aici pe inginerul Nicoară din Rucăr, condamnat la 6 ani de temniţă” a relatat fostul deţinut politic.
 

La stuf în lagărele de la Stoeneşti şi Periprava
 

     ,,După 1960 am fost scos la lucru în Balta Brăilei. Ne-au transportat acolo cu trenul. Eram foarte mulţi şi supravegheţti de armată. Am lucrat la construcţii de diguri. Împreună cu mine erau doctorul Mihai din Făgăraş, părintele Dascăl şi procurorul Tincu din Sibiu. Am stat la Stoeneşti până în 1961, după care ne-au dus la Periprava, la recoltat de stuf. Atunci m-am despărţit de Liviu Fogoroş. Ne-au transportat cu bacurile. Acolo l-am întâlnit si pe Ion Monea din Olteţ. Am recoltat stuf până în primăvara lui 1962. Era în plină iarnă, ger, vânt şi eram obligaţi să ne facem norma de maldăre de stuf. Eram bătuţi, flămânzi dar nimeni nu ne lua în seamă. Majoritatea ne-am îmbolnăvit. Intram în apă până în ghenunchi, protejaţi fiind de ciulci, nişte şosete cauciucate, şi căram maldării câte 2-3 km. Eram supravegheaţi de un locotenent foarte rău. Aici, Popaiov din Sâmbata de Sus s-a îmbolnăvit, iar Tincu n-a rezistat şi a decedat” a mai relatat învăţătorul Geamăn.
 

N-a mai profesat ca dascăl după graţiere
 

     ,,A urmat apoi închisoarea de la Aiud. Aici am fost repartizat cu notarul Todea din Cluj şi cu trei macedoneni la sectorul zootehnic al penitenciarului unde am îngrijit peste 250 de porci. Din 1963 m-au mutat la fabrică în Aiud unde am lucrat la strung şi la o presă până în 1964 când am fost graţiat“, mărturiseşte Victor Geaman. În 26 iunie 1964 învăţătorul Victor Geaman se întorcea acasă, la familie, istovit de chinurile la care a fost supus pe perioada detenţiei. În cei opt ani, soţia şi cei doi copii au suportat percheziţiile securităţii şi confiscarea averii. După revenirea din închisorile comuniste, Victor Geaman n-a mai profesat în învăţământ, toate cererile depuse la inspectorat fiindu-i respinse. A reuşit să se încadreze contabil la Uniunea Făgăraş, la TRCL şi apoi în Combinatul Chimic. Din 1981 s-a pensionat şi s-a ocupat cu munca în gospodarie şi cu activităţile culturale din satul Rucăr. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 681 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

2.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4315755

Horoscop zilnic



Ziare