Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Gridul a reînviat obiceiul ,,Plugarul”
Gridul a reînviat obiceiul ,,Plugarul” Email
Luni, 16 Aprilie 2018 17:26

 

Satul a fost în sărbătoare de Paşti, gazda ,,Plugarului” fiind familia Cornea Vătaful din ceată a spus ,,Tatăl nostru” din vale şi a cîntat ,,Hristos a Înviat”

     A doua zi de Paşte, marţi, 9 aprilie a.c., în satul Grid din Ţara Făgăraşului sărbătoarea Învierii s-a întîlnit cu bucuria reînvierii tradiţiilor româneşti. Gridanii s-au adunat din toate părţile ţării pentru a sărbători ,,Plugarul“, un obicei din vremuri imemoriale. Oamenii spun că acest obicei nu a mai fost sărbătorit demult în sat. ,,Sînt obiceiuri străvechi dar, din păcate, s-au pierdut multe.

 Condiţia a fost ca vătaful să fie găsit în 45 de minute. Acestea sînt obiceiuri venite de la strămoşii noştri, cred că pot fi şi de la daci. Sărbătoarea simbolizează primul plugar care punea boii la plug şi ieşea în cîmp.  Tot el trebuia să se şi însoare în acel an“ a spus Aurel Cornea, care a fost şi gazda evenimentului. Curtea sa a fost înţesată de lume, iar bucuria şi buna voie au fost la ele acasă. Fetele îmbrăcate în frumosul port popular serveau oamenii cu prăjituri, suc şi rachiu, iar bătrînii satului priveau şi comentau şugubăţ de pe margine. Gridul a întinerit în această zi. Miracolul Învierii Domnului a adus în acest an minunea reînvierii tradiţiilor gridane. ,,Aveam zece ani, şi ultimul plugar pe care l-am văzut pe grapă a fost Coman, bătrînul, tatăl fostului preot din sat. Satul era populat pe atunci cu peste o mie de suflete, iar valea era mare şi curată. După Plugar, cu mic cu mare, toată lumea mergea la căminul cultural unde aveau loc jocuri populare: fecioreasca, învîrtita, brîul şi multe altele. Femeile stăteau pe margine şi discutau rostul în sat: ce fată de ce băiat era jucată şi plănuiau căsătoriile. Acum, portul popular s-a cam pierdut pentru că lumea a mers la oraş şi a cumpărat haine domneşti. Cîţiva tineri, băieţi şi fete, mai poartă costumele populare rămase de la bunici. Cred că acesta este ultimul Plugar din Grid, pentru că tineretul a plecat la şcoli şi meserii prin ţări străine. Numai sărbătorile tradiţionale ne mai adună împreună, vorba poetului de ţară: ,,Sărac loc de pe la noi/Cum te-atrage înapoi“. Grapa fără cuie, o scîndură pe care stă vătaful- Plugarul, furca de lemn cu două coarne este simbolul hărniciei. Apa din vale în care se scaldă feciorii simbolizează începutul agriculturii de primăvară, iar cununele de spice, două cununi încrucişate şi pe cap trei, simbolizeazză rodul recoltei. Calul împodobit arată legătura între oameni şi animale la munca cîmpului. Muzica arată armonia, veselia şi prietenia dintre familiile de gospodari. Cel mai mult se bucură însă copiii, care trăiesc acest eveniment şi nu-l uită. Din generaţiile de mijloc, cam la patruzeci de ani, spun că a mai fost un ,,Plugar“ acum 25 de ani. Eu îl ştiu pe cel de acum 50 de ani. Tineretul pleacă la şcoli şi zboară ca berzele în ţările calde. Această tradiţie va dispărea, sau poate nu. La anul vrem să facem un Plugar al bătrînilor“ a spus Ion Boieriu, tatăl unui cunoscut regizor internaţional şi un mare iubitor de cultură. 


Simbolul nobleţii
 

     Gheorghiţă Potec plimba mîndru un roib de toată frumuseţea. Cal şi călăreţ exprimau nobleţea poporului român. Alexandru Cornea, o mîndreţe de vătaf, elev la Colegiul Naţional ,,Radu Negru“ din Făgăraş, fugea de ceilalţi feciori, după care a fost pus pe scîndură şi plimbat în sunetele tarafului din Ticuş pînă la vale. Acolo, băgat în apă, a spus ,,Tatăl nostru“ şi a făcut trei metanii în vale. Soarele zîmbea şi binecuvînta de pe cer întregul tablou pe fondul ciripitului de păsărele. ,,La noi în sat nu s-a mai făcut Plugar de 24 de ani. Noi, tinerii, ne-am hotărît să încercăm să păstrăm tradiţia un an sau doi, căci vom fi ultima generaţie care va mai respecta tradiţiile de mult rămase în port“ a spus Alexandru Cornea, vătaful. Obiceiul este ca vătaful din turcă să înceapă primăvara şi ,,Plugarul“. Anul acesta familia Cornea a fost gazda întregului ciclu: turcaşii şi Plugarul. ,,Este o bucurie nespusă să constatăm că tinerii din Grid, deşi tot mai puţini, redescoperă tradiţii care nu au mai animat de zeci de ani viaţa culturală şi spirituală a satului. Cinste lor!“ a spus Petru Urdea, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara. ,,A fost frumos, vătaful a trebuit să se ascundă şi a fost greu de găsit. Dacă nu-l găseam, trebuia să dăm de băut“ a spus Bogdan Chichernea, fecior în turcă şi la Plugar. ,,Este o tradiţie frumoasă care nu s-a mai făcut la noi în sat. Cred că ultimul Plugar s-a făcut prin 1997. A făcut-o unchiul meu, Vincenţiu Popa“ a spus David Popa. Feciorii erau veseli şi puşi pe glume. ,,Pe cine mai zvîrlim în vale? Să mai băgăm un ţigan acum!“ a mai spus unul dintre ei.

Gridul a renăscut
 

     ,,Cu ocazia sărbătorilor, ne bucurăm că satul renaşte cu ajutorul tinerilor. Avem prilejul să ne adunăm laolaltă şi să ne bucurăm, să ne vedem şi să cinstim această sfîntă sărbătoare. Este un prilej unic“ a spus Dragoş Cornăţeanu, director la şcoala din Cincu. ,,Plugarul este din moşi- strămoşi, poate 3-4 generaţii. Cel care face turca în acel an trebuie să se bage în vale şi să zică rugăciunea, să facă trei mătănii şi un Tatăl nostru cu faţa către răsărit, să cînte ,,Hristos a Înviat!“ şi să stropească lumea cu apă din pălărie. Eu fac turca de şase generaţii, doar eu mai ştiu să fac aşa ceva în sat“ a spus Iacob Popa. ,,Această tradiţie este din moşi-strămoşi şi nu s-a mai exercitat de mulţi ani. La toate treburile culturale, vina o are comunismul. În timpul comunismului, tradiţia era să nu se rămînă la sapă, şi din cauza asta tineretul a zburat şi s-a împrăştiat în toate ţările. Gridanii au fost o sămînţă de oameni harnici. În orice colţ de ţară şi-au încropit o gospodărie. Din această cauză e greu să-i mai aduni“ a spus Boeriu Gheorghe, nea Ghică, cum i se mai spune în sat. Gridul a fost unul dintre punctele importante ale luptei anticomuniste. Numele lui Urdea Slătinaru a rămas un reper în memoria oamenilor din Grid. Aurel Cornea, gazda turcii şi a Plugarului, este nepotul său. Evenimentul s-a încheiat cu muzică şi dans la căminul cultural ,,Tinerimea“. Lăutarii din Ticuş şi-au mai arătat încă o dată virtuozitatea şi măiestria, umplînd de bucurie sufletele gridanilor.  (Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,Guvernantii sînt vinovati dacă nu mai sînt bani de pensii peste 10 ani“

 

     Un studiu recent realizat de americani şi dat publicităţii dezvăluie o situaţie dezastruoasă pentru români: peste 10 ani nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor. Deşi pentru mulţi români cazul pare a fi ipotetic, există persoane care cred că studiul scoate la lumină realitatea cruntă a României de după anul 2030. Pe atunci va exista o disproporţie covîrşitoare între numărul de pensionari şi numărul persoanelor care deţin un loc de muncă şi care cotizează la bugetul de stat. Ritmul în care tinerii pleacă din ţară pentru a munci peste hotare şi scăderea natalităţii sînt principalele cauze care pot creiona o situaţie dezastruoasă peste 10 ani în România. Lipsa unei strategii de viitor pentru România pe care guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimele trei decenii, dezvoltarea afacerilor personale ale celor de la ptuerea din România pe spatele bugetului public, dar şi promovarea non-valorilor în funcţii cheie de la nivel naţional, judeţean şi local completează lista cauzelor care,

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 443 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Horoscop zilnic

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 755
Număr afişări conţinut : 4137560

Informatii utile



Ziare