Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Credincioşii romano-catolici vor spune duminică ,,Cristos a Înviat!“ Email
Luni, 26 Martie 2018 18:49

 - ,,O procesiune solemnă a credincioşilor vestind tuturor mesajul bucuriei învierii Domnului” Istvan Attila Gal, parohul bisericii romano-catolice din Făgăraş.

     Credincioşii romano-catolici prăznuiesc duminică, 1 aprilie a.c., Învierea Domnului, cu o săptămînă înaintea ortodocşilor şi a greco-catolicilor. Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a creştinătății. ,, Credincioşii Bisericii Romano Catolice intră în săptămîna mare, denumită şi săptămîna sfîntă sau săptămîna patimilor. În zilele de joi, vineri şi sîmbătă se celebrează triduum-ul pascal, adică patima şi moartea Domnului nostru Isus Cristos, care şi-a dat viața pentru răscumpărarea noastră. Duminică vom celebra marea sărbătoare a Paştelui, triumful Domnului nostru Isus Cristos asupra morţii, prin glorioasa sa Înviere. Inima tuturor creştinilor este plină de bucurie şi de speranţă, căci a înviat Mântuitorul şi este viu în mijlocul nostru. Celebrarea din Săptămîna sfîntă începe în dimineața zilei de joi, cu Sfînta Liturghie a Crismei. În cursul unei celebrări euharistice semnificative, care are loc de obicei în catedralele diecezane, vor fi binecuvântate uleiul bolnavilor, al catecumenilor şi crisma. În afară de asta, episcopul şi preoţii vor reînnoi promisiunile sacerdotale rostite în ziua Hirotonirii. În seara zilei de joi vom comemora evenimentele petrecute la Cina cea de taină şi vom celebra momentul de instituire al Euharistiei. Sfîntul Apostolul Paul, scriind corintenilor, îi întărea pe creştini în adevărul misterului euharistic, comunicîndu-le ceea ce el însuşi învăţase: “Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, a luat pîinea şi, mulţumind, a frînt-o şi a zis: “Acesta este trupul meu cel care este pentru voi.

 Faceţi aceasta în amintirea mea”. De asemenea, după cină, a luat potirul spunînd: “Acesta este potirul noului legămînt în sîngele meu. Faceţi aceasta ori de cîte ori beţi în amintirea mea” (1Cor 11,23-25). Aceste cuvinte manifestă cu claritate intenţia lui Cristos: sub speciile pîinii şi vinului, El se face prezent în mod real cu trupul său dăruit şi cu sîngele său vărsat ca jertfă a Noului Legămînt. În acelaşi timp el îi rînduieşte pe apostoli şi pe succesorii lor slujitori ai acestui sacrament, pe care-l încredinţează Bisericii sale ca dovadă supremă a iubirii sale. La sfîrşitul liturgiei din Joia Sfîntă, Biserica depune preasfîntul sacrament într-un loc pregătit anume, care vrea să reprezinte singurătatea lui Isus din Ghetsemani şi neliniştea mortală a lui Isus. În faţa Euharistiei, credincioşii îl contemplă pe Isus în ora singurătăţii sale şi se roagă pentru ca să înceteze toate singurătăţile din lume. Acest drum liturgic este, de asemenea, invitaţie de a căuta întîlnirea personală cu Domnul în rugăciune, de a-l recunoaşte pe Isus printre cei care sînt singuri, de a veghea împreună cu el şi de a şti să-l proclamăm ca lumină a propriei vieţi. În Vinerea Sfîntă vom face comemorarea pătimirii şi morţii Domnului. Isus Cristos a voit să ofere viaţa sa ca jertfă pentru iertarea păcatelor omenirii, alegînd în acest scop moartea cea mai crudă şi umilitoare: răstignirea. În cadrul acestei comemorări liturgice este dezvelită şi prezentată în mod solemn credincioşilor crucea Domnului nostru Isus Cristos. După acest moment toți credincioşii care participă la acest act liturgic, merg în procesiune în fața sfintei cruci şi se închină în fața ei, ca semn de recunoştință pentru marea jertfă a Mîntuitorului. Sîmbăta Sfîntă este caracterizată de o mare tăcere. Bisericile sînt despuiate şi nu sînt prevăzute liturgii deosebite. În acest timp de aşteptare şi de speranţă, credincioşii sînt invitaţi la rugăciune, la reflecţie, la convertire, pentru a putea participa reînnoiţi la celebrarea Paştelui. În noaptea din Sîmbăta Sfîntă, în timpul solemnei privegheri pascale, această tăcere va fi întreruptă de cîntarea Alleluia, care vesteşte învierea lui Cristos şi proclamă victoria luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii. Biserica se va bucura de întîlnirea cu Domnul ei, intrînd în ziua Paştelui pe care Domnul o inaugurează înviind din morţi. Celebrarea din noapte de sîmbăta sfîntă se încheie cu o procesiune solemnă a credincioşilor, care după ce au primit lumina sfîntă ies cu toții din biserică cîntînd imnuri de mărire aduse lui Dumnezeu şi vestind tuturor mesajul bucuriei învierii Domnului. În mesajul său rostit în ziua de 21 martie, Sfîntul Părinte, Papa Francisc a spus următoarele: ,,… astăzi este prima zi de primăvară: primăvară frumoasă! Dar ce se întîmplă primăvara? Înfloresc plantele, înfloresc pomii. Eu vă voi pune cîteva întrebări. Un pom sau o plantă, înfloresc bine, dacă sînt bolnave? Nu! Un pom, o plantă care nu sînt udate de ploaie sau artificial, pot să înflorească bine? Nu! Şi un pom şi o plantă cărora i-au tăiat rădăcinile, pot să înflorească? Nu! Dar, fără rădăcini se poate înflori? Nu! Şi acesta este un mesaj: viaţa creştină trebuie să fie o viaţă care trebuie să înflorească în faptele de caritate, în a face binele. Dar dacă tu nu ai rădăcini, nu vei putea înflori. Şi rădăcina cine este? Isus! Dacă tu nu eşti cu Isus, acolo în rădăcină, nu vei înflori. Dacă tu nu irigi viaţa ta cu rugăciunea şi cu sacramentele, vei avea flori creştine? Nu! Pentru că rugăciunea şi sacramentele irigă rădăcinile şi viaţa noastră înfloreşte. Vă urez ca această primăvară să fie pentru voi o primăvară înflorită, aşa cum va fi Paştele înflorit. Înflorit cu fapte bune, cu virtuţi, cu a face binele pentru alţii”. Cu aceste gînduri țin să urez şi eu tuturor credincioşilor creştini un Paşte binecuvîntat plin de har şi bucurii. Cristos a Înviat!“ a spus Istvan Attila Gal, parohul bisericii romano-catolice din Făgăraş. Uleiul pentru Botez este binecuvîntat şi în Biserica Ortodoxă şi Greco-Catolică tot în Joia Mare. Între cele două biserici apostolice, pentru că s-au despărțit din acelaşi trunchi, sînt mai multe asemănări decît deosebiri, care au fost făcute mai mult de către oameni. Creştinii aşteaptă cu toții Învierea Domnului iar, în mod special, creştinii ortodocşi şi catolici se roagă să fie ,,un Domn, o credință, un Botez“, aşa cum a fost în primele veacuri creştine şi înainte de fatidicul an 1054. (Ştefan BOTORAN)

 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,România este colonia puterilor străine”
 

     Nu mai încape îndoială că România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar factorii responsabili nu fac nimic pentru a redresa ţara din punct de vedere economic, politic şi administrativ. Zilnic sîntem martori la tot felul de legi care se abat drastic de la normalitate şi de la bunul simţ. Au fost adoptate acte normative de către Parlament şi de Guvern care contravin bunului mers al ţării, dar care apără interesele politicienilor, grupurilor de persoane aflate în funcţii înalte, companiilor de tot felul şi puterilor străine. Aşa cum arată astăzi România, putem spune fără să greşim, că România a ajuns, în an centenar, o colonie străină. Unirea realizată prin mari sacrificii în 1918 de străbunicii noştri, astăzi este pe cale să fie dezmembrată la ordinul marilor puteri aplicat de persoane aflate în conducerea ţării. (continuare doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 641 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 769
Număr afişări conţinut : 4241018

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare