Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştiri din sport Legi blînde pentru mafia pădurilor
Legi blînde pentru mafia pădurilor

 

,,Nu există defrişare ilegală” spune şeful Gărzii Forestiere Braşov ,,Drujbarii pădurilor îşi fac o casă într-o vară, pe cînd noi într-o viaţă” Liber la tăiat pădurea şi în ariile protejate

     Şi un nespecialist poate vedea cum pădurile dispar metru cu metru. Statisticile arată că în ultimii 27 de ani, hoţii au furat 80 de milioane de metri cubi de lemn, însemnînd cinci milioane de euro în conturile lor. Populaţia resimte efectele acestei tragedii prin inundaţiile şi alunecările de teren care sînt de neoprit.

 În acest dezastru, instituţiile statului care au rolul de a proteja pădurile îi protejează de fapt pe hoţi, aşa cum explică Greenpeace în nenumăratele campanii şi acţiuni. Şi fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, a recunoscut public că 8 milioane de mc de pădure se taie ilegal în fiecare an, justificînd şi modul în care procedează hoţii. „Au continuat să fure cu acte. Tu îţi luai, ca firmă, un bloc de avize. Declarau că şi-au pierdut blocul de avize! În realitate, îl vindeau altcuiva. Pentru că l-au pierdut, i se elibera alt lot de avize. Şi atunci apăreau deja la dublu numărul de avize”, explica în faţa presei fostul ministru Doina Pană.
 

Şeful Gărzii Forestoiere Braşov: ,,Nu s-a defrişat ilegal niciun metru pătrat de pădure”
 

     La nivelul Gărzii Forestiere Braşov nu se vede fenomenul. Şeful de aici, Florin Nan, spune că nu există defrişări, ci doar o interpretare greşită a termenilor din silvicultură folosită de presă. Nan a definit termenul ,,defrişare ” în conferinţa de presă organizată cu ocazia prezentării raportului de activitate a Gărzii Forestiere Braşov pe 2017. „Se produce o intoxicare a opiniei publice cînd se foloseşte termenul «defrişare ilegală». Defrişarea se referă la tăierea integrală a arborilor şi la scoaterea terenului în cauză din fondul forestier. Practic, anul trecut, în cele cinci judeţe pe care le deservim (Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, n.r.), au fost defrişate legal 6,1 hectare de pădure şi au fost introduse în fondul forestier 8,4 hectare. În concluzie, suprafaţa fondului forestier creşte, nu scade, aşa cum se vehiculează de cele mai multe ori în spaţiul public. În ceea ce priveşte termenul folosit în spaţiul public de «defrişare ilegală», vă informăm cu toată responsabilitatea că pe teritoriul Gărzii Forestiere Braşov nu a fost defrişat ilegal nici un metru pătrat de pădure”, a explicat Nan în faţa presei.
 

 

 

Amenzi micşorate pentru hoţi
 

     Prezentarea făcută de şeful Gărzii Forestiere Braşov este contrazisă de Greenpeace şi de media. Chair în raza de competenţă a şefului Florin Nan s-a înregistrat un dezastru ecologic. Pe Valea Sadului, la 30 km de Sibiu, conform Greenpeace, 100 de hectare de pădure au fost distruse şi că cel puţin opt exploatări nu au respectat legea. Sînt versanţi întregi cu păduri retezate. Şi în Munţii Făgăraş sau pe dealurile din zonă sînt exploatări forestiere în care niciun copac nu mai este în picioare. Greenpeace a făcut sesizări şi estimări ale pagubelor, dar acestea au rămas doar pe hîrtie. Legislaţia prevede sancţiuni pentru cei care avizează astfel de tăieri, dar şi acestea au fost micşorate de parlamentari. Dacă o amendă era de 20.000 de lei, aceasta a rămas la maxim 2000 lei.
 

Bătrînii satelor se plîng că hoţii golesc pădurile
 

     ,,Cînd eram noi mai tineri băteam munţii noştri în orice anotimp. Ştiam fiecare loc, fiecare copac, puteam reveni în acelaşi loc fără să greşim. Astăzi nu ne mai putem lua după copaci pentru că noaptea dispar sub drujbele hoţilor. Avem chiar în satele noastre tăietori de lemne care nu mai au nici ruşine şi nici frică. Le cresc averile văzînd cu ochii la drujbarii din satele noastre. Să-ţi construieşti o casă îţi ia o viaţă întreagă, dar pădurarii ăştia de pe la noi ridică o casă într-o vară” a spus un sătean din Sebeş. Localnicii spun că dezastrul se produce cu complicitatea personalului silvic plătit să protejeze pădurea. Asociaţia Agent Green publică imagini în care versanţi întregi sînt goliţi de pădure în judeţele Braşov, Sibiu, Argeş, Mureş, Olt, Suceava, Gorj şi pune dezastrul pe seama ,,mafiei pădurilor”.

Amenzile nu-i mai sperie pe drujbarii pădurilor
 

     Reprezentantul Gărzii Forestiere Braşov, Florin Nan, a explicat în raportul său că din anul 1990 pînă în prezent suprafaţa fondului forestier din cele 5 judeţe arondate a crescut de la 978,2 mii hectare la 1.064,3 ha, ceea ce reprezintă o creştere medie de 8,80%. „Contrar aşteptărilor, cea mai mare creştere a suprafeţei trenurilor incluse în fondul forestier naţional s-a înregistrat în judeţul Harghita, unde suprafaţa terenurilor din fondul forestier naţional a crescut de la 231,2 mii ha în anul 1990 la 273,05 ha în anul 2017, adică cu 18,1%”, a explicat Nan. Acesta a afirmat că în 2017 inspectorii acestei instituţii au desfăşurat 2.081 de acţiuni care au vizat, direct sau indirect, aspecte privind respectarea regimului silvic în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier, valorificarea, comercializarea, provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase. „S-au aplicat 475 amenzi în valoare totală de 2.177.000 lei şi s-au înaintat spre cercetare 56 de dosare privind săvârşirea unor infracţiuni. Totodată, au fost constatate tăieri ilegale de arbori cu un volum de 12.295 mc şi s-a confiscat o cantitate de 4.957 mc material lemnos. Cea mai importantă acţiune a fost coordonată de noi şi s-a desfăşurat la Ocolul Silvic Sibiu unde s-a constatat un volum de 10.250 mc arbori tăiaţi ilegal, cu o valoare de 1.000.000 euro”, a declarat şeful Gărzii Forestiere.

Liber la defişări şi în ariile protejate
 

     Tăierea pădurilor va fi la liber şi de acum încolo. Şi asta pentru că o alianță politică ad-hoc formată în Senat între toate partidele politice, excepție făcînd USR, a votat, săptămîna trecută, un proiect legislativ care permite defrișarea pădurilor pentru sisteme de utilități publice, indiferent de amplasarea acestor păduri în zone cu protecție strictă. Propunerea a venit de la un politician care are 13 terenuri pe Valea Prahovei. ,,Propunerea votată în plenul Senatului va da liber defrișărilor în ultimele păduri virgine ale României și Europei”, afirmă Greenpeace România într-o postare pe un site de socializare. Inițiatorul proiectului legislativ este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul PSD Emanoil Savin, fostul primar al Bușteniului în perioada 2004 – 2016, care deține, alături de soţia sa, 13 terenuri pe Valea Prahovei, conform declarației de avere. (L.B.)

Comments
Comentariu nou Cautare
hogorogea  - mafie   |12-03-2018 18:37:36
ciudat,,poate ne cred prosti dar se vede cu ochiul liber cum a disparul peste
trei sferuri din padurile fagarasului.se taie cu acte sau se fura cu acte.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 697 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4314493

Horoscop zilnic



Ziare