Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Comemorarea lui Constantin Brâncuşi la Biblioteca Municipală Email
Luni, 26 Februarie 2018 18:41

 

     Vineri, 23 Februarie a.c., începînd cu ora 13.00, Biblioteca Municipală ,,Octavian Paler“ din Făgăraş a găzduit un eveniment cultural marcat de o expoziţie de carte şi eseuri în memoria marelui artist român Constantin Brâncuşi. Manifestarea a fost intitulată ,,Constantin Brâncuşi. Specificul naţional şi vocaţia universalităţii“. ,,Evenimentul a fost dedicat specificului naţional şi vocaţiei universalităţii în creaţia brâncuşiană. Au fost abordate temele creaţiei brâncuşiene: originea lumii, mitul păsării şi al ascensiunii, tema dragostei şi a fertilităţii, motivul morţii şi al somnului, mitul Centrului lumii. Miturile, credinţele populare şi folclorul, i-au conferit dimensiunea ascensioanlă a creaţiei. Metamorfozarea formelor arhetipale în sculpturi moderne a cunoscut un proces lent, de adîncire a semnificaţiilor: ,,Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu“, inaugurat la 26 octombrie 1938, ,,Testamentul existenţial românesc“, eseurile ,,Brâncuşi. Surse arhetipale“, ,,Sinele cerului“, ,,Rostirea românească a artei lui Brâncuşi“, prezentările power-point conturează o creaţie a amplitudinii, a desăvîrşirii“ a spus profesoara Viorica Bica, coordonatorul evenimentului. Viorica Bica a prezentat expoziţia de carte dedicată marelui artist şi a vorbit despre ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu. Elevii din cadrul cadrul CN ,,Radu Negru“ din clasa a IX-a D coordonaţi de profesoara Adriana Năstasă şi-au adus aportul la buna desfăşurare a acţiunii cu eseuri şi prezentări power-point. Alexandra Naneş şi Ștefan Sucaciu au prezentat eseul ,,Eu nu creez păsări, ci zboruri“, Andrei Morar a adus în prim plan ,,Destinul artistului“; Silvia Mitric, Bianca Sas, Ștefan Tănase şi Samuel Grigoriţă au prezentat eseul ,,Creaţia artistică a lui Constantin Brâncuşi“ împreună cu un material de artă plastică, Georgiana Comaniciu, Alexia Solomon şi Ionuţ Mogoş au prezentat un material de artă plastică cu privire la ,,Opera artistică a lui Brâncuşi“.

 Au urmat apoi prezentările power-point. Bianca Chelemen şşi Amalia Lup au prezentat ,,Arta lui Brâncuşi. Trecut, prezent şi viitor“; Maria Stejeroiu, Teodora Vereş, Cristina Petraşcu, George Ivan şi-au adus şi ei contribuţia cu un material de artă plastică despre lucrările sculptorului. Maria Belu şi Diana Morar au prezentat ,,Măreţia absolutului“, tot un proiect power-point. Au continuat apoi elevii Mara Drăgulescu şi Teodora Mercurean cu ,,Principalele simboluri din arta lui Brâncuşi“. Aurelia Dobre, Iulia Teiuşanu, Sebastian Berszan şi Mircea Matei au prezentat şi ei un material de artă plastică intitulat ,,Mentorul Brâncuşi“. Andreea Neculai, Amina Manea şi Octavian Peptea au prezetat ,,Despre rolul artistului. ,,Eu am făcut piatra să cînte pentru omenire“. Simona Gridan a venit cu ,,Rostirea românească a artei lui Brâncuşi, iar elevul Ionuţ Mogoş a prezentat două desene ,,Constantin Brâncuşi“- portret şi ,,Coloana Infinitului“. Ștefan Botoran, reporter şi redactor al ziarului ,,Monitorul de Făgăraş“ a prezentat eseul ,,Surse arhetipale la Constantin Brâncuşi“.

Constantin Brâncuşi- un demiurg al artei româneşti
 

     Pe data de 19 februarie s-au împlinit 142 de ani de la naşterea marelui artist. Constantin Brâncuşi rămîne una dintre cele mai strălucite şi originale personalităţi din lumea artei secolului al XX-lea. Este considerat, alături de Rodin, cel mai mare sculptor al secolului XX. S-a născut în anul 1876, în satul Hobiţa din comuna Peştişani, judeţul Gorj, într-o familie de ţărani. Părinţii se numeau Nicolae şi Maria. La început a avut soarta altor copii de ţărani români şi nu a mers la şcoală, fiind analfabet. A lucrat de la vîrsta de şapte ani ca păstor, la început cu turma familiei, apoi s-a iniţiat în arta sculpturii în lemn- artă populară românească, folosită pentru a produce linguri, picioare de pat, butoaie de brînză, faţade de casă împodobite cu gravuri. Acest stil dobîndit de la o vîrstă destul de tînără avea să influenţeze numeroase lucrări de-ale sale. La vîrsta de nouă ani merge la Tîrgu-Jiu pentru a căuta de lucru şi a muncit într-o vopsitorie, apoi pentru un băcan din Slatina şi o cîrciumă din Craiova unde a rămas vreo cîţiva ani. În paralel, şi-a păstrat dragostea pentru arta decorativă în lemn şi s-a implicat în proiecte de sculptură elaborate. Talentul şi succesul său îi atrag atenţia unui patron, mare industriaş, care îl aduce la Școala de Arte şi meserii din Craiova. Practic aici învaţă să scrie şi să citească singur. Între anii 1898-1902 urmează cursurile Școlii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti. După un adevărat drum de iniţiere spre Paris, parcurs aproape în întregime pe jos, cu o bursă a statului român, se înscrie în 1905 la Ecole des Beaux-Arts. În 1907 este acceptat în atelierul lui Rodin, de care se desparte curînd, convins că ,,la umbra copacilor mari nu poate creşte nimic“, şi îşi urmează propriul drum. Înainte de toate acestea el este nevoit să muncească din greu. În anul 1896, cînd avea doar 20 de ani, el a mers la Viena călătorind pe Dunăre şi s-a angajat cioplitor în lemn pentru a-şi cîştiga banii de şcoală. În anul 1898 susţine concursul de admitere la Școala de Arte Frumoase din Bucureşti. În anul 1903, după efectuarea stagiului militar, se îndreaptă spre Paris, atras de faima lui Auguste Rodin, dar a poposit mai întîi în Germania. O mare parte din călătoria spre Paris a făcut-o pe jos, cu geanta în spate, şi a fost nevoit să-şi vîndă ceasul ca să plătească barca cu care a traversat lacul Konstanz. La Ecole des Beaux Arts va intra mai întîi în atelierul lui Antonin Mercie. La Paris, închiriază un atelier în zona Montparnasse. ,,În atelierul (astăzi reconstituit în Centrul Pompidou din Paris) frecventat de mari nume ale artei şi literaturii timpului, începe să se nască o adevărată legendă a secolului XX. Sculpturile sale din lemn, marmură, piatră, dezvoltă, hrănindu-se din tiparele arhaice ale artei populare, cu volume şi forme esenţializate, linii pure, neconvertite însă în abstracţii, păstrînd asemănarea cu formele primordiale, şi părînd a capta mişcarea. Recunoaşterea internaţională a operei sale a început în America, în 1913, cînd participă, la New York, cu cinci lucrări la ,,International Exhibition of Modern Art“- The Armony Show, prima manifestare internaţională a artei moderne“. (Enciclopedie Ilustrată de Istorie Universală). ,,Domnişoara Pogany“, ,,Sărutul“, Pasărea Măiastră“, ,,Cap de copil“, ,,Muză adormită“, ,,Prinţesa X“ reprezintă adevărate capodopere în Istoria Artei Moderne. Singurele opere în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi se află la noi în ţară, ,,Rugăciunea“ şi ansamblul monumental de la Târgu-Jiu alcătuit din ,,Coloana Infinitului“, ,,Poarta Sărutului“ şi ,,Masa Tăcerii“, ridicat între anii 1937-1938 în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. ,,Rugăciunea“ a apărut de la o comandă pe care artistul a primit-o pentru sculptarea unei statui la mormîntul unui moşier bogat din Buzău. Un alt proiect interesant l-a constituit comanda maharajahului din Indore care l-a vizitat pe Brâncuşi la Paris în anul 1933 şi i-a propus să creeze un templu care să îi adăpostească sculpturile. Brâncuşi a lucrat mai mult timp la acest proiect şi în anul 1937 călătoreşte în India la invitaţia prinţului. Moartea aristocratului indian a împiedicat finalizarea proiectului. Un moment important din viaţa lui Brâncuşi l-a constituit întîlnirea cu Maria Tănase, în America. ,,Întîlnirea dinaintea plecării spre patrie dintre Maria şi Constantin Brâncuşi avea să constituie, pentru amîndoi, una dintre scenele cele mai emoţionante. În atelierul celebrului sculptor, nostalgia doinei olteneşti, pornită din cîntecul Mariei, se adresa direct sensibilităţii artistului, creîndu-i momente de emoţie adîncă şi impresionîndu-l pînă la lacrimi. Îi mărturisi că ar dăltui cîte o pasăre măiastră, pentru fiecare cîntec al ei“. (Maria Roşca, Maria Tănase) ,,Am vrut, de fapt, să fac un lucru care să pomenească nu despre o singură pereche, dar despre toate perechile de oameni ce s-au iubit şi s-au perindat pe pămînt, înainte de a-l fi părăsit, pentru că fiecare lucrare a mea este generată de un asemenea sentiment lăuntric“ spunea artistul despre lucrarea ,,Sărutul“ definitivată în anul 1907. În anul 1952 Brâncuşi obţine cetăţenia franceză. Prin testament, lasă toate lucrările din atelierul său Muzeului Naţional de Artă Modernă din Paris. Acest lucru a vrut să-l facă iniţial în România, dar autorităţile comuniste refuză acest lucru catalogîndu-i arta drept ,,decadenţă burgheză“. Se stinge din viaţă la data de 16 martie 1957 şi este înmormîntat la Paris. Constantin Brâncuşi s-a inspirat din mitologia românească, dar şi din mitologiile greco-romane, tibetane, indiene, pre-columbiene etc. Călătoriile sale în Orient şi Egipt i-au îmbogăţit viziunea asupra vieţii şi, în special, a artei sale. Constantin Brâncuşi rămîne un demiurg al artei, un creator prin excelenţă.
(Ștefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 536 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4273091

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare