Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale ,,Mă ameninţa cu bisturiul că mă castrează”
,,Mă ameninţa cu bisturiul că mă castrează” Email
Luni, 12 Februarie 2018 18:45

 

Dezvăluirile lui Ioan Metea din Ileni, fratele eroului Victor Metea executat prin împuşcare la Jilava  Ioan Metea a fost arestat de 18 ori şi condamnat la 25 de ani de închisoare Lista torţionarilor întocmită de Ioan Metea
Motto: ,,Suferinţa şi jertfa, neavând consitenţă materială, nu pot fi judecate nici raţional, nici preţuite economic, întocmai ca Absolutul din care s-au desprins şi în care s-au întors. Ele se simt cu raţiunea inimii, se cântă în psalmi şi trec în eternitate. (Virgil Mateiaş)


     Anii premergători instaurării comunismului au însemnat suferinţă, jertfă şi luptă. Ideea înfiripată de legionari, o mare credinţă şi dreptate, s-a întipărit şi s-a sedimentat cu putere la generaţii întregi care au prezentat o adversitate faţă de opresiune şi nedreptate. Cu această zestre oamenii nu cereau decât legi drepte, libertate, ridicându-se împotriva sălbaticei prigoane a unor aşa-zişi conducători, care nu doreau decât să-şi apere averile, poziţiile şi puterea prin orice mijloace. Suferinţa şi durerea au adus mări de lacrimi. Ţara Făgăraşului a reuşit să semene teamă şi neîncredere în rândurile comuniştilor. „Deseori veneau în sat şi câte 250 de persoane să urmărească sau să supravegheze. Erau ca ciupercile după ploaie. Rareori întâlneai între ei un om cu suflet“, spun satenii din Ileni. Ioan Metea din Ileni a fost unul dintre miile de făgărăşeni care au avut curajul de a relata ororile comuniştilor. Mărturiile lui Ioan Metea au fost culese îna nul 1998. Astăzi, Ioan Metea nu mai este printer noi, dar priveşte de sus ce s-a ales din lupta lor.

Coşmarul familiei Metea din Ileni
 

      

 

     Ioan Metea îşi aminteşte cu amărăciune de perioada prigoanei comuniste. Întreaga sa familie a trăit un coşmar. Tatăl său, Victor S. Metea şi fratele său, Victor Metea, au luptat până la sacrificiul suprem împotriva minciunii şi a nedreptăţii. Fiind o familie de oameni cinstiţi, gospodari şi înstăriţi au suportat cu greu perioada cotelor către stat fiind consideraţi chiaburi. În 10 mai 1948 Securitatea a venit să-i aresteze pe Victor şi pe tatăl său. Victor Metea era student în anul I la Sibiu. Atunci a fost primul eşec în Ileni al Securităţii pentru că cei doi au fugit. Timp de doi ani tatăl a stat ascuns în sat, iar studentul a fugit în munţi alăturându-se grupului deja format. De atunci a început teroarea pentru familia Metea. Pe Ioan l-au dus în repetate rânduri la Securitate în Făgăraş şi în Sibiu unde era supus la anchete însoţite de tortură câte o săptămână, două, o lună sau chiar şase luni. Acest regim dur l-a determinat pe Victor Metea, tatăl, să se predea comuniştilor. El a fost aspru pedepsit, fiind trimis şi la Canal unde a stat doi ani până în 1952. În acest răstimp soţia sa, Virginia Metea a fost arestată. „Era bătută cu bestialitate. O forţau să stea cu capul pe masă şi o băteau cu coada măturii pe tot corpul“, relatează Doina, soţia lui Ioan Metea. Timp de două săptămâni, în 1949, Ioan Metea şi mama sa nu au avut voie să părăsească nici curtea, nici casa şi erau păziţi zi şi noapte de Securitate. „Aveam la poartă doi castani. Noaptea eram urmăriţi din acei castani de către securişti, iar în timpul zilei aceştia ne urmăreau din casele vecinilor“, îşi aminteşte Ioan Metea. Cu toată supravegherea, familia Metea a păstrat legăturile cu Victor. Comunicau prin bilete pe care le lăsau în locuri stabilite de comun acord. Virginia, mama lor, era cea care ducea corespondenţa şi cele necesare lui Victor în munţi. Pentru faptul că şi-a ajutat fiul a fost bătută. Ioan Metea a fost arestat de 18 ori. Niciodată nu a avut loc vreun proces sau vreo condamnare. La Sibiu a fost reţinut din septembrie 1951 până în martie 1952. „Eram închis într-o celulă mică fără lumină. Mai era cu mine un cioban, Dumitru Oprean. N-am reuşit niciodată să-i văd faţa. L-am văzut cum arată abia la nunta mea, în 1956. În celulă aveam câte un prici din scândură şi atât. Era frig şi umezeală. Când ne descălţam, şobolanii ne rodeau bocancii. A fost cumplit în celula de la Sibiu. Nu au găsit motiv să mă judece. La anchete îmi cereau să le spun unde este Victor. Am fost anchetat de capitanul Mezei care s-a dovedit a fi cu mine corect. Mi-a promis că mă duce să-l văd pe tatăl meu pe care-l adusese de curând de la Canal. N-a reuşit să ne aranjeze întâlnirea pentru că în aceea seară tatăl meu a fost eliberat, iar în ziua urmatoare mi-au dat şi mie drumul acasă“, povesteşte Ioan Metea. Ioan Metea îşi aduce aminte despre comportamentul unui colonel foarte dur tot din celulă din Sibiu: „Se îmbrăca în halat alb, ca un medic şi la anchete avea un bisturiu cu care mă ameninţa că mă castrează dacă nu-i dau informaţii despre fratele meu“.

 

Lista torţionarilor de la Făgăraş
 

     Crunte pentru Ioan Metea au fost şi anchetele la care a fost supus la Securitatea din Făgăraş. Era dus la casa lui Giurcă de cele mai multe ori de un anume Zăgan, care răspundea de toate cercetările şi urmăririle din Ţara Făgăraşului. „Zăgan apărea la Ileni şi nu numai, într-o maşină de tip IMS. Era de o duritate şi sălbăticie fără limite. La fel ca şi el mai era unul Stoica fără o mâna. Metoda lui de tortură era curentul electric. Îmi lega mâinile sau picioarele la firele unui magnetou electric şi rotea de manivelă până îmi epuiza toate puterile. Pe lângă acest sistem de tortură mai folosea bătaia la tălpi, după ce îmi lega mâinile şi picioarele peste un lemn sau mă acoperea cu blana şi mă lovea cu barosul. Înduram toate acestea cu speranţa că dreptatea va triumfa într-un final“, a mai adăugat Ioan Metea. Metea îşi mai aminteşte numele altor anchetatori de la Făgăraş: Stoica (ţiganul), Gheţea, Voinicescu, Voinea, un ţigan poreclit Ursarul, Oncescu, Balea şi Bunică.
 

25 de ani de închisoare
 

     Între anii 1953 - 1956 Ioan Metea a fost luat în armată. Pentru că provenea dintr-o familie de partizani i-a fost interzis să părăsească garnizoana. Şase luni a făcut armata la Tg. Mures, dar şi acolo a fost supus anchetelor, apoi alte şase luni la Malnaş (Tuşnad Băi) şi încă doi ani la Braşov. Până la arestarea fratelui său el a fost persecutat încontinuu. Ioan Metea a abandonat liceul în anul II tot din cauza Securităţii. Tatăl său, Victor Metea, din 1952 şi până în 1958 a fost anchetat şi torturat. În august 1958, Tribunalul Militar Cluj în deplasare la Braşov i-a înscenat un proces cu martori falşi în urma căruia a fost condamnat la 25 de ani închisoare. Odată cu el au mai fost judecaţi şi cumnaţii lui din Şinca Veche, Traian şi Gheorghe Popione. „Nici nu ştim unde a fost închis. În 20 februarie 1962 mama, Virginia Metea, a primit de la penitenciarul din Botoşani o adresă cu următorul conţinut: Vă trimitem următoarele efecte rămase în unitatea noastră de la deţinutul Mitiea S. Victor: una scurtă stofă neagră, una pantalon kaki IV. Terminat“ spune Ioan Metea. Certificatul de deces l-au scos abia în iunie 1986 de la Botoşani. În acest act era stipulat că Victor S. Metea a decedat în 5 ianuarie 1962. Victor Metea fiul, a fost arestat în urma unei însecenări făcute de Securitate cu ajutorul lui Costică Nicolescu, omul de legătură al refugiaţiilor din munţi care avea misiunea să-i scoată din ţară şi să-i ducă în Grecia. Victor urma să plece în grup cu Gheorghe Haşu şi Ioan Chiujdea. Ei au fost însă arestaţi la Bucureşti în vara anului 1955. Procesul lor a avut loc la Sibiu unde au fost judecaţi de Tribunalul Militar III Cluj în deplasare la Sibiu în 15 iulie 1957.

Victor Metrea a fost executat prin împuşcare
 

     Sentinţa a fost condamnare la moarte prin împuşcare şi a fost pusă în practică în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1957 după cum susţine Olimpiu Borzea din Viştea de Jos. Actul de deces eliberat de Consiliul Popular Jilava stipulează însă ca dată a decesului 21 aprilie 1958, actul fiind eliberat în 22 februarie 1986. După executarea sentintei au încetat persecuţiile, bătaia, anchetele şi tortura pentru familia Metea. În 8 iulie 1956, Ioan Metea se căsătoreşte cu Doina Pop din Râusor. Soţia provenea tot dintr-o familie care a fost supusă ororilor regimului comunist. Tatăl ei, Gheorghe Pop, fiind timp de trei luni primar legionar, a fost întemniţat 12 ani şi a avut domiciliul forţat fără însă să existe un proces. Cei doi îşi uneau necazurile şi suferinţele. În decembrie 1958, comuniştii au sechestrat familiei Metea toată averea: casa, mobilierul, caii, porcii, pamântul, uneltele agricole, batoza, tractorul, pe care le-au pus în vânzare. Cu înţelegerea unor săteni, familia a reuşit să recupereze o parte a acestor bunuri. Casa lor a fost transformată de comunişti în locuinţă de oaspeţi pentru perioada colectivizării. Abia în mai 1971, familia Metea a reuşit să-şi dobândească din nou casa. Obiectele din aur, moştenirile de familie, nu le-au mai fost înapoiate. Între anii 1962 - 1967, Ioan Metea s-a angajat ca lăcătuş montor la Uzina Vulcan Bucureşti. Din 1967 el a revenit acasă şi a lucrat la Combinatul din Făgăraş de unde s-a pensionat în 1990. Soţia sa, Doina, l-a urmat peste tot unde acesta a lucrat. Virginia Metea, mama, a decedat în 1981, ducând cu ea în mormânt o serie de secrete privind Rezistenţa Anticomunistă din Ţara Făgăraşului. (Lucia BAKI) (Fragmente din Vol III, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc)

 

 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,Guvernantii sînt vinovati dacă nu mai sînt bani de pensii peste 10 ani“

 

     Un studiu recent realizat de americani şi dat publicităţii dezvăluie o situaţie dezastruoasă pentru români: peste 10 ani nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor. Deşi pentru mulţi români cazul pare a fi ipotetic, există persoane care cred că studiul scoate la lumină realitatea cruntă a României de după anul 2030. Pe atunci va exista o disproporţie covîrşitoare între numărul de pensionari şi numărul persoanelor care deţin un loc de muncă şi care cotizează la bugetul de stat. Ritmul în care tinerii pleacă din ţară pentru a munci peste hotare şi scăderea natalităţii sînt principalele cauze care pot creiona o situaţie dezastruoasă peste 10 ani în România. Lipsa unei strategii de viitor pentru România pe care guvernele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimele trei decenii, dezvoltarea afacerilor personale ale celor de la ptuerea din România pe spatele bugetului public, dar şi promovarea non-valorilor în funcţii cheie de la nivel naţional, judeţean şi local completează lista cauzelor care,

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 523 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Horoscop zilnic

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 755
Număr afişări conţinut : 4137705

Informatii utile



Ziare