Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Cadastrul funciar vs. milioanele de euro de la APIA Email
Luni, 29 Ianuarie 2018 18:03

 

Poligoanele militare figurează la APIA ca păşuni permanente În evidenţele APIA, preotul de la Cincu are dosarele corecte şi complete ,,Răspunderea pentru adeverinţele agricole o are emitentul” spune Dorel Stânea, directorul executiv de la APIA Braşov ,,România este un poligon”


     Situaţiile legate de terenurile aflate în Poligonul Militar Cincu sînt departe de a fi rezolvate, iar fermierii se află în situaţia de a folosi terenurile ca păşune, dar nu mai au curaj să solicite subvenţii agricole de la APIA. Dacă pînă în 2016 erau înregistrate peste 100 de cereri la APIA pentru păşunile din poligon, în 2017 au mai fost doar 7, iar pentru acest an semnele nu sînt deloc încurajatoare. Este recentul caz al preotului de la Cincu ajuns în atenţia DNA din cauza subvenţiilor încasate de la APIA. Acesta a renunţat să depună cerere la APIA pentru subvenţiile agricole în contul anului 2017 deşi Primăria Cincu i-a eliberat adeverinţa care atestă dreptul de folosinţă al terenului ce se întinde pe 24 hectare. Directorul executiv de la APIA Braşov, Dorel Stânea, explică dilema terenurilor din Poligonul de la Cincu. ,,La APIA nu se ştie dacă terenurile pentru care se depun cereri pentru subvenţii se află în poligon sau nu. Şi asta pentru că nu există documente care să arate delimitarea poligonului. APIA are nevoie de documente eliberate de o entitate a statului român care să ateste graniţele poligonului. Mă refer la instituţiile care gestionează evidenţa terenurilor agricole. Direcţia Agricolă este instituţia statului care anunţă categoria de folosinţă. Terenurile presupuse a fi în Poligonul de la Cincu, în hărţile APIA (LPIS) figurează păşuni permanente, PP cum le denumim noi. Pentru a schimba categoria de folosinţă, APIA trebuie să primească un document oficial de la Direcţia Agricolă, singura instituţie care poate scoate din circuitul agricol şi stabili categoria de folosinţă” a explicat Dorel Stânea.
 

,,Poligoanele militare nu se subvenţionau”
 

     Pe raza poligonului de la Cincu există suprafeţe de teren ce aparţin persoanelor fizice din comuna Cincu şi din comuna Şoarş, dar există şi teren public administrat de primării. ,,Pînă în 2016 nu se puteau subvenţiona poligoanele militare. Pe de altă parte, APIA nu este abilitată şi nu are obligaţia să verifice natura proprităţii terenurilor. Conform OUG 3 şi a ordinului Ministrului Agriculturii 619/2015, de valabilitatea documentelor ajunse la APIA răspund entităţile emitente, fie ele primării, fermieri, medici veterinari, etc” a mai spus Stânea. Adeverinţele emise de primării prin birourile de registru agricol atestă dreptul de utilizare al terenurilor şi acestea trebuie să aibă ca justificare documente de carte funciară sau extrase din registrele agricole. ,,În cazul preotului din Cincu, terenul folosit este deţinut prin contract de comodat de la Parohia Cincu. În perioada 2013 şi 2014, cererea a fost depusă la APIA de către Parohia Cincu, în anii 2015 şi 2016 solicitarea subvenţilor a fost făcută de preot. În 2017 a solicitat subvenţii, dar a fost lămurit să-şi retragă cererea pe motiv că suprafeţele ar fi în poligon. Primăria Cincu a eliberat adeverinţa pentru suprafaţa de 24 hectare pentru perioada 2012-2017, dar au fost declarate doar 20 hectare din 24 ha. Preotul ca de altfel toţi fermierii trebuie să declare toată suprafaţa din adeverinţă. Orice greşeală identificată în dosarele de subvenţii, ca de exemplu neconcordanţa dintre declaraţii şi datele din adeverinţe, costă România 4 milioane de euro” a spus directorul Dorel Stânea. Dosarul preotului Florin Butum, a fost, în opinia inspectorilor APIA, complet iar solicitarea lui a fost legală şi corectă.
- Adeverinţă privind recunoaşterea statutului de crescător de ovine, seria ACAPPTR nr. 417/2015: atestă un număr de 107 oi
- Cererea unică de plată 2015: suprafaţa 20,84 ha păşune identificată prin CF, iar 4 ha prin titlul de proprietate nr. 00143, cultivată cu cereale şi fîneţe
- Adeverinţa nr. 61/2015 eliberată de medicul veterinar Bobeş Lucica pentru 107 oi înregistrate în Registrul SNIIA
- Adeverinţa eliberată de Primăria Cincu (nr. 1067/10.04.2017) atestă faptul că Butum Florin figurează pe anul 2016 în evidenţele primăriei la nr. rol 24 şi în registrul agricol vol 5/015, cu suprafaţa agricolă 24 ha şi 54 ari. Adeverinţa este semnată şi parafată de: primar Sorin Suciu, secretarul comunei Mihaela Oancea, inspector taxe şi impozite Monica Savu şi inspector agricol Ioan Mămăligă. Adeverinţa este însoţită de CF-uri care arată că terenul este intabulat pe statul român prin exproprierea cu drept de uzufruct în favoarea Bisericii ortodoxe Cincu ca posesiune parohială (1934), a Bisericii greco catolice Cincu (1934).
- Contract de comodat înregistrat la UAT Cincu, nr. 871/6.05.2015 încheiat între Parohia ortodoxă Cincu şi Butum Florin pentru teren agricol pe perioada 2015-2019
- Cerere unică de plată 2015 a persoanei fizice Butum Florin pentru suprafaţa de 24,54 ha şi 107 ovine.
 

Dezastrul numit cadastrul funciar
 

     Problemele legate de Cadastrul funciar au creat nemulţumiri de-a lungul anilor. De aceea instanţele nu mai fac faţă dosarelor de fond funciar şi de retrocedări. ,,În România nu există cadastru funciar, cadastrarea nu este finalizată nici la această oră. Judeţul Braşov deţine 526.000 de hectare de teren din care cca 300.000 hectare este teren agricol. La APIA Braşov au fost solicitate subvenţii pentru aproximativ 100.000 de hectare. Oficiul de Cadastru a eliberat o adeverinţă care arată că în judeţul Braşov sînt cadastrate numai 100.000 de hectare . Alte 200.000 de hectare reprezintă păduri, drumuri, ape şi se află în proprietatea statului român” explică directorul executiv de la APIA Braşov, Dorel Longhin Stânea, dilema cadastrului funciar din România.
 

România poate fi considerată un poligon
 

     Lipsa cadastrului se răsfrînge şi asupra terenurilor agricole folosite ca şi poligoane militare. ,,România dacă nu vrea să subvenţioneze poligoanele militare trebuie să explice clar şi totodată trebuie să stabilească oficial graniţele poligoanelor. Acest lucru presupune şi scoaterea din hărţile LPIS a acestor suprafeţe. Sînt cazuri în care au fost eliminate din LPIS suprafeţe de teren, deci se poate aplica procedura şi la poligoanele militare. De exemplu, zona umedă Prejmer, Natura 2000, cam 27% din suprafaţa judeţului nu este cuprinsă în hărţile APIA. Dacă privim lucrurile obiectiv, referitor la categoria de folosinţă a terenurilor, România poate fi considerată un imens poligon. Gîndiţi-vă la exerciţiile militare aeriene, zboară avioanele militare de la Kogălniceanu la Turda şi de la Cincu pînă la Timişoara, nu este un poligon toată ţara? Deci încălcăm legislaţia dacă plătim subvenţii pentru România, nu doar în cazul poligoanelor. Prin urmare, autoritatea în domeniu trebuie să decidă, să stabilească suprafeţele poligoanelor militare” a explicat directorul Dorel Stânea.
 

Ciobanii plătesc chirii la primărie pentru că păşunează în poligon
 

     Poligonul de la Cincu a dat în folosinţă suprafeţe de teren fermierilor şi primăriilor prin contracte încheiate începînd cu anul 2006. Astfel de contracte au deţinut peste 100 de fermieri din comunele Cincu şi Şoarş, dar şi primăriile de la Cincu şi Şoarş. S-au derulat aceste contracte pînă în 2016, iar fermierii au folosit terenurile pentru păşune şi pentru obţinerea de subvenţii de la APIA. În anul 2017 au mai depus cereri la APIA doar 7 persoane după cum explică directorul Dorel Stânea. Tacit, şi primăriile au închiriat la rîndul lor terenurile luate de la Poligon către localnici (ciobani) în schimbul unor chirii. Drept exemplu putem da terenul închiriat de Asociaţia Crescătorilor de Taurine Braşov, filiala Cincu, în suprafaţă de 492 ha pentru care a plătit 190 lei/ha. ,,În anul 2016, asociaţia a avut un buget de 2,7 miliarde de lei vechi format din subvenţii din care am plătit la Primăria Cincu 900 milioane chirie pentru teren şi încă 600 milioane de lei penalităţi de întîrziere. Nici nu ne-au eliberat adeverinţă pentru toată suprafaţa ci numai pentru 432 ha. Primăria ne-a blocat contul pentru a putea încasa suma de 1,5 miliarde de lei vechi. Asociaţia noastră are 80 de membri din Cincu şi Toarcla” a spus Ion Lucian Balaş de la Asociaţia Crescătorilor de Taurine Cincu. Problema păşunilor din Poligon este însă departe de a se clarifica. Nicio instituţie a statului n-a emis decizii clare care să vină în srijinul fermierilor. ,,În 2018 se pare că MApN va semna încă un protocol pentru a da liber la păşunat în poligonul de la Cincu. La APIA terenul din poligon figurează în continuare ca şi păşune permanentă” a mai explicat directorul Stânea care cere autorităţilor să stabilească graniţele poligonului militar de la Cincu. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
nicu  - poligonul   |01-02-2018 23:43:58
pasuni permanente,fara a beneficia de subventii de la apia.cei ce au beneficiat
de subventii au intrat in impas.fie returneaza banii+dobanzile aferente fiee
nu,,,dar e urat.SE ANUNTA VREMURI GRELE
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 538 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4273091

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare