Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale ,,Mîndră-i Ţara Oltului, Ţara Făgăraşului”
,,Mîndră-i Ţara Oltului, Ţara Făgăraşului”

 

Festivalul Cetelor de feciori a transformat Făgăraşul într-o scenă deschisă a tradiţiilor locale Portul popular specific satelor a fost admirat de sute de persoane prezente la parada desfăşurată în centrul municipiului Muzică, joc şi culoare, au fost ingredientele ediţiei din acest an a Festivalului tradiţional al cetelor de feciori


     Centrul Făgăraşului a fost duminică, 7 ianuarie 2018, de praznicul Sfântului Ion, scena tradiţiilor făgărăşene prin Festivalul Cetelor de feciori. A fost o zi a tradiţiei, a culorilor şi a artei vii pusă la picioarele publicului larg. S-au adunat la Catedrala ortodoxă din municipiu cetele de feciori din satele făgărăşene, iar colindele specifice fiecărui sat au răsunat în impunătorul edificiu după liturghia sărbătorii. Cetele de feciori s-au întrecut, rînd pe rînd, cu cele mai vechi colinde transmise de la bătrînii satelor, iar publicul prezent le-a răsplătit cu aplauze. Mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza, preoţii parohi făgărăşeni şi primarii din Ţara Făgăraşului i-au felicitat pe cetaşi. Ca în fiecare an, toţi cetaşii, primarii, soborul de preoţi şi IPS Laurenţiu au poposit pe scările catedralei pentru fotografia de grup care va ajunge în casele făgărăşenilor. A urmat apoi tradiţionala paradă a cetelor de feciori însoţite de fete. Pe traseul de la catedrală pînă în parcul din faţa primăriei s-a derulat o imagine a culorilor pe fondul muzicii populare şi a strigăturilor. Frumoasele costume populare specifice fiecărui sat au încîntat publicul prezent în număr mare la paradă. În faţa primăriei, feciorii şi fetele au încins jocul. Au intrat în joc şi făgărăşenii din public dorici să ţină ritmul învîrtitei şi haţeganei. Obiceiul cetelor de feciori este unic în ţară şi, din fericire, se păstrează şi astăzi nealterat. De la praznicul Sfântului Nicolae, cînd de formează cetele în sate, pînă la Sfântul Ion, cînd ele se destramă, satul făgărăşan este fermecat de tradiţii şi obiceiuri. Din păcate nu există o bună promovare a acestor obiceiuri unice, mass media fiind interesată mai mult de scandaluri de tot felul. ,,Identitatea noastră naţională înseamnă tradiţii, port popular şi nu altceva. Unde sînt televiziunile centrale? Dacă ar avea loc un scandal, de orice fel ar fi prezente, acum însă nu vin” a spus un făgărăşean de 58 de ani. A fost însă interesat de folclorul, tradiţiile şi portul popular din Ţara Făgăraşului un japonez care a colindat satele făgărăşene pentru a imortaliza cît mai multe cete de feciori, jocul fecioreasca şi obiceiurile din fircare sat. La festival au ajuns şi cetele de feciori din satele sibiene, de la Glâmboaca, Sebeşul de Sus şi de Jos, Cârţişoara, dar au lipsit cele din comuna Viştea, Cincu, Părău şi Şinca Nouă. A încheiat festivalul ceata din Voila care a urcat pe scena din faţa primăriei şi a jucat fecioreasca şi învîrtita. ,,Să ne reîntîlnim sănătoşi la anul, iar tradiţia cetelor de feciori să nu se piardă” a transmis primarul Făgăraşului Gheorghe Sucaciu. Festivalul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului este organizat de Primăria şi CL Făgăraş, Mitropolia Sibiului şi protopopiatele ortodoxe din Ţara Făgăraşului.

Trei cete în comuna Ucea
 

- Ceata de feciori din satul Ucea de Sus este formată din zece feciori. Marian Ghindea este judele, conducătorul cetei, viţi-judele - Daniel Silea, crîşmar - Bîrsan Alexandru, iar ceilalţi cetaşi sînt: Bogdan Chelariu, Cristian Florea, Grovu Radu, Gabriel Matei, Ionuţ Stoia, Alexandru Costea şi Vlad Mihai. De regulă în satul Ucea de Sus, an de an se organizează cete de feciori, însă acum doi ani tinerii nu s-au organizat. Atunci bărbaţii însuraţi au făcut ceată şi au colindat casele din Ucea de Sus. Colindele specifice satului Ucea de Sus sînt: ,,Colinda de la uşă", care se cîntă înainte de a intra în casă. Celelalte colinde sînt ,,Colinda fetei", ,,Colinda băiatului" ,,Naşterea", iar în casele unde nu sînt copii se colindă ,,În oraşul Viflaim”. Cinci fete au însoţit feciorii din ceată la parada de la Făgăraş. 


- Ceata de feciori din Ucea de Jos nu este numeroasă, cei patru membri şi-au împărţit funcţiile. Este vorba despre primar Iulian Florea, viceprimar Sebastian Glăjaru, crîşmar Constantin Florea şi membru Raul Glăjaru. ,,Noi avem multe colinde specifice satului Ucea de Jos, prima este ,,Trei crai de la răsărit", ,,Colinda gazdei, colinda fetelor, colinda băieţilor, colinda lui Gheorghe, colinda fraţilor, colinda ,,Naşterea" şi colinda ,,Plaiului". În zilele de 26, 27 decembrie 2017 şi în 2, 6 şi 7 ianuarie 2018 am organizat joc la căminul cultural, iar în data de 7 ianuarie 2018 am încheiat sărbătorile de iarnă" a spus primarul Iulian Florea.

- Ceata de feciori din Feldioara este formată din şapte feciori: primar - Alexandru Danbratu, crîşmar - Daniel Rupa, fochist Adrian Tătaru, iar ceilalţi patru membri sînt: Remus Danbratu, Nicolae Daniel, Dorin Samuilă, David Dumitraşcu. ,,La noi în sat se organizează ceată an de an. De doi ani sînt în ceată şi sper ca acest obiei să nu se piardă niciodată. Am colindat colindele specifice satului, cum ar fi ,,Toată legea creştinească" , ,,Trei păstori" şi ,,Naşterea". De Bobotează am făcut joc la cămin şi de Sf. Ion am participat la Festivalul cetelor din Făgăraş unde ne-au însoţit 7 fete" a spus primarul Alexandru Danbratu.

 

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!

O ceată în comuna Beclean
 

      În comuna Beclean s-a format o singură ceată d efeciori, în satul Luţa. Cinci feciori s-au prins în ceata de la Luţa: vătaf mare - Mihai Alexandru, vătaf mic - Cătălin Ursu, casier - Ionel Botu, bucătar- Ene Comşiţ, crîşmar - Dragoş Haşu. Colindele tradiţionale ale satului Luţa sînt: ,,Sus în poarta lui Crăciun" şi ,,O ce veste minunată". ,,32 de ani în satul Luţa nu a mai fost ceată. Pentru localnici a fost bucurie mare, pentru că tradiţia a reînviat" a spus vătaful mare, Mihai Alexandru. Ceata de la Luţa împreună cu Primăria Beclean au donat bradul de la Catedrala din Făgăraş pe care l-au şi împodobit.

Două cete în comuna Şoarş
 

- Ceata de feciori din satul Bărcut este formă din vătaf mare - Dănuţ Bădeanu, vătaf mic - Munteanu Marin, crîşmar Mircea Cofei, iar ceilalţi cetaşi Marian Zamfir, Ionuţ Bordeanu, Nicuşor Haşegan, Horaţiu Pătulea şi Andrei Iszstoica. ,,Ne bucurăm că şi în acest an am organizat ceată la noi în sat. Şase ani consecutiv a fost ceată la noi în sat. Conform tradiţiilor colindăm două zile, în ajunul Crăciunului colindăm ,,O ce veste minunată", iar în ziua de Crăciun colindăm ,,Naşterea"a spus vătaful mare, Dănuţ Bădeanu.

- Ceata de feciori din Felmer este formată din cinci membri: vătaf mare- Dumitru Comici, vătaf mic - Piticaş Călin Daniel, iar ceilalţi feciori sînt: Alexandru Frăţilă, Silviu Croitoru şi Cătălin Ionaşcu. ,,La noi în sat e sărbătoare mare cînd se organizează ceată. În urmă cu patru ani a mai fost ceată, însă acest obicei va dispărea încetul cu încetul pentru că nu mai sînt tineri în sat, majoritatea au plecat. În urmă cu 15 ani ceata de feciori din Felmer era formată doar din trei feciori, iar colindele erau aceleaşi ,,Hristos se naşte" şi ,,Naşterea"a spus vătaful mic, Piticaş Călin Daniel.

Cetele din comuna Voila
 

- În satul Voila ceata de feciori este formată din: vătaf mare, vătaf mic, casier, om de ordine, crîşmar şi doi fochişti, este vorba despre: Mihai Tănase, Daniel Farcaş, Răzvan Şerban, Daniel Hîrdea, Ionuţ Florea şi Rareş Dumitru. ,,În ajunul Crăciunului colindăm colinda ,,Colo sus" şi ,,Trei păstori", în ziua de Crăciun colindăm în biserică, de Anul Nou colindăm ,,Merge Leana la fîntînă" şi de Sf. Ion colindăm ,,Ionel, Ionelule". De Bobotează facem joc şi de Sf. Ion mergem la Festivalul cetelor de la Făgăraş. 4 ani nu s-a făcut ceată în sat, iar sărbătorile de iarnă nu sînt sărbători dacă nu există ceată de feciori" a spus vătaful mare, Tănase Mihai.

- În satul Voivodeni ceata este formată din 8 feciori, vătaf mare Marius Cornea, vătaf mic Daniel Talabă, trei casieri Eugen Căbuz, Lucian Grozea, Marian Ramba şi trei crîşmari Flavius Pleşa, Nicolae Cobuz, Claudiu Aldeş. Gazda cetei a fost la nr. de casă 21, la familia Căbuz.. ,,Din ajunul Crăciunului sîntem la gazdă şi plecăm acasă de Sf. Ion, în 7 ianuarie 2018. Doar cu învoire avem voie să părăsim gazda pentru problemele care apar, iar dacă încălcăm aceste reguli se aplică pedepse. În acest an însă am întîrziat de la învoire şi am fost pedepsiţi. Patru cetaşi am fost legaţi de brad, de bancă, am plimbat măgarul prin sat şi s-a băut vin cu pîlnia" a spus vătaful mare Marius Cornea. În Voivodeni colindele specifice satului sînt ,,Sînt în poarta lui Crăciun", colinda băiatului şi colinda fetei. Conform tradiţiiei în acest sat, 4 feciori colindă pe partea dreaptă şi 4 pe partea stîngă.

- Ceata de feciori din satul Cincşor este formată din 6 feciori, vătaf mare - Cristian Trifan, vătaf mic - Ionuţ Sanson, casier Rareş Glotean şi ceilalţi membri Alexandru Cimpoier, Andrei Moldovan şi Costel Lechea. ,,În satul Cincşor an de an s-a organizat ceată de feciori, iar colindele specifice satului sînt: ,,În ia seară", ,,Lăudaţi-l", ,,Dinaintea acestor curţi" şi ,,Azi e seara de ajun" a spus cetaşul Costel Lechea.

Ceata de feciori din Şinca Nouă
 

     Şase feciori au format ceata din Şinca Nouă. Este vorba despre vătaf mare - Rareş Uscoiu, vătaf mic - Marius Chima, ţurcaş - Bogdan Lancea,iar ceilalţi membri sînt: Mihai Vasilache, Itu Gheorghe şi Bucoiu Sebastian. Şi în acest sat feciori colindă mai multe colinde, ,,Ieşiţi boieri afară", colinda fetei, colinda băieţilor, colinda preotului şi colinda gazdei.

Ceata de feciori din Şinca Veche
 

     Ceata de feciori din satul Şinca Veche este formată din 13 feciori, vătaf mare Horaţiu Popa, vătaf mic Alexandru Bălan, casier Alex Rozen, iar ceilalţi cetaşi sînt: Laurenţiu Sas, Marius Vasilache, Cătălin Dobrean, Marian Taflan, Ioan Moldovan, Ioan Grămadă, Cezar Bălan, George Popione, Radu Dediu, Alexandru Bălan. Colinda specifică satului nostru este moştenită din moşi, strămoşi, ,,Te roagă, te roagă". În ultimii ani gazda cetelor a fost pe Vale" a spus vătaful mic, Alexandru Bălan.

Cetele din comuna Mîndra
 

- Ceata din satul Ileni este cea mai numeroasă ceată din Ţara Făgăraşului. Vătaf mare Vlad Lazăr, vătaf mic Ionuţ Pirău, iar ceilaţi cetaşi sînt: Marian Pirău, Alexandru Corşatea, Laurenţiu Corşatea, Marius Botu, Horia Botu, Claudiu Lazăr, Laurenţiu Stoia, Laurenţiu Ghizdavu, Iustin Balu, Mădălin Drăgoiu. Colindele specifice acestui sat sînt: ,,Colo sus", ,,Deschide uşa creştine", ,,O ce veste minunată", ,,Doamne, Doamne". Gazda cetaşilor a fost la căminul cultaral din sat.

- Ceta de feciori din satul Toderiţa este formată din şapte feciori. Este vorba despre vătaf mare Ioan Emilian Croitoru, vătaf mic Mihai Blaga, ţipăruş mare Marin Răzvan, ţipăruş Alin Florea şi Cristi Ciureac şi alţi membri Valentin Grecu şi Sebastian Muscă. ,,În acest sat, majoritatea tinerilor sînt plecaţi la muncă sau la şcolaă şi din acest motiv nu se organizează ceată în fiecare an. Colinda tradiţională este ,,Naşterea"a spus vătaful mare, Ioan Emilian Croitoru.

- În satul Rîuşor ceata este formată din şase feciori, vătaf mare Daniel Balint, vătaf mic Ilie Duţu, crîşmar Alexandru Roşca, colăcar Cosmin Dragoş, ţurcar Gheorghe Roşca şi Laurenţiu Paviliuc.

Ceata de feciori din Cincu
 

     Ceata de feciori din satul Cincu este formată din 8 cetaşi care şi-au ales funcţiile. Judele mare- Alexandru Căpriţă, judele mic - Ionuţ Şandru, iar ceilalţi cetaşi sînt Ciprian Teleabă, Rareş Geamăn, Florin Sabo, Marius Cozac, Viorel Puia, Marcel Morariu. ,,Gazda este la Căminul Cultural din sat şi colindele specifice satului nostru sînt: ,,Mărire" şi ,,Trei păstori". 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 923 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4318385

Horoscop zilnic



Ziare