Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Istoria colindelor de Crãciun Email
Luni, 18 Decembrie 2017 18:42

Istoria colindelor de Crãciun

     Apostolii cîntau cîntece de rugãciune, multe bazate pe psalmi. Ca fondatori de biserici, entuziasmul lor a inspirat noile lor congregaţii cãtre cîntec. Însă din nefericire nu ne-au lasat copii ale partiturilor lor muzicale. Una din cele mai vechi colinde de Craciun este din secolul IV, „Jesus refulsit omnium“, compusã de Sf.Hilary din Poitiers. În timpul secolului XII, Sf. Francis din Assisi a introdus în mod oficial Colindele de Crăciun în slujbele religioase. Ca patron al artelor, a inspirat compozitorii şi poeţii vremii sã facã muzica de Crăciun. Cîntecele uşoare şi vesele de Crãciun au fost introduse mulţi ani mai tîrziu în Renaşterea Italianã - anii 1400, timpul lui Leonardo da Vinci şi Michaelangelo. Prima copie cunoscutã a unei colinde englezeşti a fost scrisã de Ritson prin 1410. De-a lungul anilor, cãlugãrii au contribuit şi ei semnificativ la compunerea temelor muzicale biblice.
     Cînd Johannes Gutenberg a început sã-şi învîrtă presa de tipar, în 1454, copii ale colindelor au putut fi distribuite aproape gratuit.
     Colindele de Craciun au fost interzise între 1649 şi 1660 în Anglia de Oliver Cromwell, care credea cã Crăciunul ar trebui sã fie o zi solemnã. (Cromwell a abolit de asemenea şi monarhia.) Cînd protestanţii, inspiraţi de Martin Luther, s-au alãturat bucuriei Colindelor de Crăciun, mulţi au trebuit sã plece în Europa sub presiunea bisericii catolice. Au luat cu ei colindele de Crăciun la noile lor case din toatã lumea. În 1649, John de Brebeur a scris prima colindã americanã de Crăciun, numitã „Iisus S-a Născut“.
     Din fericire, în Europa, cînd colindele nu puteau fi cîntate în biserici, şi-au gãsit locul în altã parte. Piesa religioasã, renumitã în întreaga lume, „Pătimirea“, a fost pusã în scenã în Oberammergau, Germania, în 1634 (şi a fost jucatã la fiecare 10 ani de atunci). În anii 1700, muzica lui Mendelssohn şi Händel a fost adaptatã şi folositã în loc de colinde de Crãciun.
     Probabil cea mai cunoscutã colindã de Crãciun este „Noapte Liniştitã“, scrisã în 1818 de un preot asistent austriac, Joseph Mohr. I s-a spus cu o zi înainte de Crãciun cã orga bisericii era spartã şi cã nu va fi reparatã la timp pentru Ziua de Crãciun. Întristat, s-a aşezat sã scrie trei versuri care sã poatã fi cîntate de cor cu muzicã de chitarã. ,,Stille Nacht, Heilige Nacht" a fost auzit pentru prima datã la Litughia de Noapte în Biserica Sf.Nicolae, în Oberndorf, Austria. Astãzi, „Silent Night, Holy Night“este cîntatã în peste 180 de limbi, de milioane de oameni.
     Charles Dickens a scris o colindã de Crăciun în 1834. El a adaptat festivalul de Yule de 12 zile la o petrecere de o singurã zi pe care o putea ţine orice familie în propria ei casã, în loc de a aduna un sat întreg împreună, dupa tradiţie.


Colinde vechi din Tara Fãgãrasului
„Sosit-a praznicul iarã“

Sosit-a praznicul iarã
De care ne bucurãm
Cãci Iisus din cer coboarã
Sã se nascã-n Betleem
Dar Maria Maica Sfîntã
Si Mama lui Dumnezeu
N - are loc sã se-odihneascã
Sã nascã pe Fiul Sãu
Ea umbla din casã-n casã
Si nimenea n-o lãsa
Si bãtea din poartã-n poartã
Pînã din oras iesea
Ei mergeau pe drum plîngînd
Iar Iosif asa zicînd:
„Eu mai vãd departe-o zare
Si voi merge pe cãrare“
La pesterã cum sosirã
Dupã ce se odihnirã
Cerul frumos strãlucea
De o stea ce rãsãrea
Steaua de la rãsãrit
Ce mergea cãtre apus
Sã le-arate la magi locul
Unde s-a nãscut Iisus
Sã se bucure oricine
De nasterea lui Iisus
Cã ne-a scos din focul
Dupã cum prorocii au spus
Noi dorim ca-n astã searã,
Unde acuma colindãm
Si la anul care vine
Fericiti sã vã aflãm.

„Coborît-a Duhul Sfînt“

Coborît-a, coborît
Refren: Sfînta Maria
Coborît-a Duhul Sfînt - Ref.
La usa Bisericii - Ref.
La Icoana Precistii - Ref.
Icoana Maicii-ntreabarã - Ref.
Ce veste-ai adus în tarã - Ref.
Veste bunã, veste bunã - Ref.
La tot omul dimpreunã - Ref.
Maria, fatã fecioarã - Ref.
I-a sosit vremea sã nascã - Ref.
Si umblã din casã-n casã - Ref.
Si nimenea nu o lasã - Ref.
Dar colea pe înserat - Ref.
Într-un grajd s-a asezat - Ref.
Si-a nãscut pe fîn uscat - Ref.
Prunc frumos si luminat - Ref.
Frumos nume ce i-au dat - Ref.
Iisus Hristos si-mpãrat - Ref.
Frumos nume ce i-au pus - Ref.
Iisus Hristos si Iisus. - Ref.

„Colindã“

E tîrziu si somnul parcã
Vine sã te prindã.
Pe cînd suflã-ntruna vîntul
Cîntec si colindã.
Singur Domnul stie toate
Si El toate le aduce,
El slãvit din iesle fi-va,
Rãstignit pe Cruce.
Numai singur Domnul stie,
Ce nu stiu pãrintii,
Roagã-se fierbinte,
Cine stie cît de asprã-i
Calea înainte
Pe cînd Iosif si Maria
Nu stiu ce sã zicã,
Si-mpreunã cãtre Domnul
Rugãciuni ridicã.
Lîngã Tine-ngenuchiazã
Magii în luminã,
Aur, smirnã si tãmîie
Aducînd se-nchinã.
Dar la sînul cald al mamei,
Cu mînuti supuse,
Linistit adormi în pace
Blîndule Iisuse.
Pentru o stea ce se înaltã
Picã mii de stele,
Poate par sã prevesteascã
Triste vremuri grele.
S-a nãscut un Prunc în iesle
Si Irod se teme.
Tremurati copii la sînuri
Plînge-i Betleeme.
Ca sã se-mplineascã
Legii si al poruncii,
Vor porni ca mîini Irozii
Sã ucidã pruncii.

„De Nasterea Domnului“

Te salutãm Hristoase
Venit azi pe pãmînt,
Cu inma voioasã
Primeste-al nostru cînt.
Eram pierduti odatã
Cu totii prin pãcat,
De osîndã-nfricosatã
Tu însã ne-ai scãpat.
Tu ne iubeai fierbinte
Pe noi de la-nceput
Si totusi Doamne, Sfinte
Cît rãu noi ti-am fãcut.
Deci dã-ne astãzi nouã
Drept dar pentru Crãciun
În piept inimã nouã
Si-n minte cuget bun.
Poruncile-ti divine
Sã nu le mai cãlcãm,
Si-arzînd de dor de la Tine
Mereu sã cugetãm. a lui Iisus
Cã ne-a scos din focul
Dupã cum prorocii au spus
Noi dorim ca-n astã searã,
Unde Iosif si Maria
Nu stiu ce sã zicã,
Si-mpreunã cãtre Domnul
Rugãciuni ridicã.
Lîngã Tine-ngenuchia

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,Amenzile mari ar stopa fenomenul“

 

    Toate rîurile şi pîraiele care străbat Ţara Făgăraşului au devenit gropi de gunoi pentru localnicii lipsiţi de bun simţ. Este un fenomen care, pe zi ce trece, ia amploare. Pet-uri, buşteni, obiecte de mobilier, haine, materiale de construcţii, dejecţii de la WC, animale moarte sînt gunoaiele colectate de Olt şi depuse la barajele construite pe cursul lui. Astfel de deşeuri pot fi văzute şi pe rîurile de munte care se varsă în Olt. Persoanele care aruncă la întîmplare aceste mizerii nu par deranjate de gestul lor şi consideră că este normal cum procedează. Iar dacă li se face observaţie, recurg la violenţă.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1037 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

11.JPG

Cartea

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 766
Număr afişări conţinut : 4259974

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare