Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Crăciun interbelic Email
Luni, 18 Decembrie 2017 18:26

 

      Mese îmbelşugate, preparate de toate felurile (peşte, porc, pasăre) udate cu vinuri seci şi dulci, dulciuri şi două torturi, unul Fiului Iisus şi altul Fecioarei Maria. Se rîdea mult la casele mari domneşti, cu mic cu mare se distrau de Crăciun. Astăzi, la casele mari, prea puţine domneşti, se mănîncă la fel, copie după bucătăriile străine,

 nu neapărat celei româneşti tradiţionale, se bea mult, cheltuielile golesc cardurile celor cu dare de mînă. În schimb, cei mai mulţi dintre români îşi chivernisesc banii pentru a putea pune pe masă măcar tradiţionalele sarmale, lebăr şi cîrnaţi, cozonac şi un fel de prăjitură. Întrucît televiziunile ocupă programul de Crăciun pentru a ne arăta mesele îmbelşugate ale politicienilor înfruptaţi din banii publici, Monitorul de Făgăraş va pubica masa de Crăciun a unei familii domneşti interbelice. Şi asta pentru că acea perioadă istorică şi monarhia au dus la dezvoltarea şi modernizarea României Mari. 


Crăciu la dom’ Pascale
 

     Am găsit, într-un vechi ,,carnet de bal" lista pentru masa de Crăciun, anul 1937, listă făcută de dom' Pascale, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor- Bucureşti şi de doamna sa Uţa, băcăniţă cu marfă bună şi ieftină dar şi proprietară a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre - de pe Maşina de Pâine, numărul 52, lângă Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.

Musafirii de Crăciun
 

     Pe la ora 13.00, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d'alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu , generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X şi consul Y. Întîi se servea domnilor care se aşezau la masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria cu două spade, albastre, încrucişate, şi tacîmuri de argint sterling, englezeşti, alune sărate şi ţuică de Văleni. Doamnele se învârteau pe la bucătării, ,,îşi pudrau nasul", iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun. Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse cu mastică de Chios - începeau să umple masa. Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brînză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert. Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată! Măsline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti. Apoi venea marea salată de beuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare. Pîine albă şi neagră, de pe Lizeanu. Erau la rînd, tremurînd de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.

Nu lipsea peştele
 

      Apoi se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori. Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie. Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă. Cu lămîi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pîine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese. Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de lămîie şi somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească.

Sarmale cu sutele
 

     Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii înalţi ca să încalţe papuci de blană, de la Braşov. La un moment dat gazda întreba: ,,Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?" Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale. Cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară de piatră şi smîntână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă. Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare sau o supă de pui!

Fripturile şi pomana porcului
 

     Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vînat, cartofii prăjiţi pai, franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele de cîrnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, pomana porcului! Două feluri de vin roşu, sec, Băbească şi Pietroasele.
Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez!

Desert diversificat şi două torturi
 

     Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de la ,,Armeanul". Doamnele preferau o ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută! Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri, călătorii şi vacanţe. Undeva, în salonul mic, se auzea un patefon, iar domnii invitau doamnele la dans! Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzîndu-le! Portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un... pepene!
Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini de nucă, stafide şi de cacao. Rahat nu se punea pe atunci! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari! Fursecuri de multe feluri şi mărimi, prăjituri făcute numai în casă, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, două torturi, mereu două. Un tort pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria!

Dans şi a doua zi mulţumirile prin curier
 

      Apoi urma dansul, ,,konga" în toată casa, cadourile trăznite pe care şi le făceu unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, ,,mima" etc. Oamenii chiar se distrau cît puteau şi rîdeau în hohote! De Crăciun nu se bea şampanie... doar de Revelion! Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea, semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele lor. A doua zi, prin curier, dom' Pascale şi coniţa Uţa primeau cărţile de vizită ale mesenilor cu cîte o scrisoare de mulţumire în care se arăta cît de bine s-au simţit...

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Art Festin Făgăraș

În ediţia tipărită

,,Am ajuns să fim condusi de golani care aprobă legi doar în favoarea lor”

 

     Modificarea Codului Administrativ de către parlamentarii PSD-ALDE a mai creat un mod de a fi recompensaţi susţinătorii politicienilor. Pensii speciale pentru aleşii locali care să le completeze pensiile de vechime. Sînt bani care golesc bugetul ţării, aşa cum o fac şi alte categorii privilegiate de pensionari. Dacă un angajat a muncit zeci de ani în cîmpul muncii cotizînd lunar pentru a avea o pensie la bătrîneţe, acesta încasează pensie din care abia îşi duce zilele. În schimb un pensionar ,,special” este lovit cu pensie de mii de euro în condiţiile în care n-a cotizat niciun leu pentru pensie. Făgărăşenii spun că nu există echitate între pensionari, iar legile adoptate de parlamentari în ultima vreme sînt lipsite de bun simţ. Făgărăşenii mai spun că aleşii locali nu merită pensii speciale pentru că şi-au făcut doar datoria, iar în cele mai multe cazuri nici pe aceasta. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cetăţenii în privinţa modificării Codului Administrativ de către parlamentarii Puterii, act normativ ce a fost votat deja în Senat. O parte din opiniile lor sînt prezentate în materialul următor. (continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 560 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

2.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 757
Număr afişări conţinut : 4193588

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare