Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Cetele de feciori vestesc Naşterea Mântuitorului Email
Luni, 18 Decembrie 2017 17:34

 

Ceata de feciori din Ţara Făgăraşului inclusă în patrimonial UNESCO

     Cel mai cunoscut obicei din Ţara Făgăraşului care s-a păstrat şi în ziua de azi este Ceata de feciori. În fiecare sat făgărăşean se organiza Ceata de feciori, iar pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, aceasta prelua, într-un fel, conducerea comunităţii. Astăzi nu se mai organizează cete în fiecare sat, dar la nivel de comună funcţionează cel puţin o ceată. Obiceiul vine din vechime, iar conform etnografului Ioan Pumnea, un document de la 1765 explică organizarea cetei din Ţara Făgăraşului.

 

 ,,Am intrat în posesia unui document care atestă faptul că aceste cete de feciori din Ţara Făgăraşului sau zona Rupea datează de la 1765. El prevede că au fost înfiinţate pentru întîia oară cetele de tineri, care erau organizate în preajma solstiţiului de iarnă. De asemenea, acest document arată că în Comăna de Jos de lângă Făgăraş obiceiul ,,Obcina" se ţinea la o gazdă unde se juca. Se mai precizează unele amănunte legate de port. Acestea erau straie româneşti, cioareci, zeche, căciulă şi ceea ce era extrem de interesant este faptul că menţionează că bărbaţii purtau părul înodat în două părţi. Sigur că în timpul acelor vremuri bărbaţii aveau părul lung, motiv pentru care era purtat împletit în cozi", a precizat Ioan Pumnea, etnograf.

Profesorul Ioan Funariu despre funcţiile Cetei
 

     În Ţara Făgăraşului Ceata de feciori, conform profesorului Ioan Funariu, era compusă din aproximativ 7 pînă la 12 tineri care îşi alegeau o gazdă la care se adunau prima dată la 6 decembrie, de sărbătoarea Sf. Nicolae, cînd îşi împărţeau funcţiile. Conducătorul cetei este vătaful mare, în unele sate jude, vătaf, primar sau preşedinte, singurul care avea dreptul să ia decizii. Ceilalţi membri ai cetei erau: vătaful mic, crîşmarul, casierul, stegarul şi apoi restul cetaşilor. Cetaşii de astăzi spun că fiecare fecior are atribuţii clare, crîşmarul se ocupă cu gestiunea băuturilor, casierul cu plata muzicanţilor şi cu strîngerea darurilor de la colindat, iar stegarul păzeşte steagul, cel mai de preţ obiect al cetei. Steagul se confecţionează diferit în funcţie de sat, dar este nelipsit de la jocul din vatra satului, de la colindat şi, bineînţeles, de la gazdă. În vechime, cetaşii mergeau la colindat însoţiţi de muzicanţii satului, dar astăzi îşi angajează formaţii de muzică populară cărora le plătesc sume mari de bani.

Cum a văzut sociologul Traian Herseni obiceiul colindatului
 

     Sociologul Traian Herseni spunea în 1932 despre Ceata de feciori: ,,Ceata intra în curte şi vătavul striga: Jupînul al doilea etc. - pînă ajung la crîşmar şi colcer. Apoi vătavul deschide uşa spunînd: Lasă-ne în casă, jupîne gazdă,/C-afară plouă de varsă,/Streşinile pică,/Bune haine strică, şi cînd a ajuns la masă, începe Naşterea (tropar). La masă, se aşază vătavul cu jupînii, de o parte, şi stegarul cu domnii, de cealaltă parte, stegarul aşezîndu-se langă vătav. Se cînta pe două partide la colinde, jupînii şi domnii. Unde-i lasă, se cantă întîi Naşterea, după care urmează joc. Fac un joc, două. Joacă numai o parte din feciori, ceilalţi stau jos la masă. De obicei, primii patru în grad stau la masă. După joc se spune o colindă după cum are copii, băiat sau fată, sau n-are copii. Se întreabă pe cine să colinde. Unde e mort sau e jale în casă, se cîntă O, ce veste minunată. Cînd dă bani, colindă mai multe. Mai fac un joc după a doua colindă şi vătavul se scoală în picioare şi mulţumeşte: Ho, ho, ho, ficiori, luaţi în nume de bine de la jupînu gazdă că ne-a cinstit foarte frumos. Ceata zice în cor: Hei, foarte frumos mulţamim de cinste şi omenie. De unde o golit, Dumnezeu să implinească cu miile şi sutele. Dau apoi mîna cu gazda, iau darurile şi pleacă. Se dă colac, carne şi 10-20 de lei în casă, darurile se aşază pe masă. Scot din sat pînă in 7.000 lei".

Istoria obiceiului Cetei
Exegezele pe tema Cetei sînt deja epuizate. Sînt patru teorii latine, două greceşti şi două trace ale originii Cetei (şi căluşarilor din sudul ţării). Cea mai frumoasă interpretare a Cetei este una latină care trimite la începuturile ei înainte de Cristos cu vreo trei sute de ani. Este vorba de un dans ritual executat de 12 sali, preoţi ai zeului Marte. Cel ce supraveghea dansul ritual al salilor se numea „vates“, în româneşte Vătaf. De-a lungul timpului „vataf“ este preluat de slavi de la populaţia daco-romană şi consacrat cu sensul de conducător al unui grup de dregători, slujbaşi, oşteni, poliţie sau străjeri. În tot cazul, vătaful conduce un grup de bărbaţi, femeile fiind interzise în grup care se remarcă prin ceva. După 2300 de ani, Ceata a mai păstrat: organizarea, jocul şi cuvintele ce le însoţeşte dansul. Percepţia generală este azi că Ceata este un obicei moştenit al cărei sens nu se mai ştie, dar care e bine să se păstreze ca o manifestare în cinstea Crăciunului şi a celorlalte sărbători pînă la Sfântul Ioan şi ca o întîlnire sau întărire a relaţiilor cu fetele aflate în prag de măritiş. Poate că Ceata este şi o dovadă de unitate între viitorii „capi de case, de familii“, ce preiau puterea locală ca o frunte a obştei. Bărbaţii tineri sînt mereu schimbul celor dinaintea lor şi reprezintă forţa compactă a momentului. Mîine vin alţii, dar pentru un an ceteraşii sînt „eroii“ satului, emblema şi fala lui. Reîntîlnirea lor a doua şi a treia zi de Paşti pentru organizarea jocului în sat atrage atenţia asupra acestei poziţii.


Colindatul, pe lista UNESCO
Tradiţia spune că în Ţara Făgăraşului Cetele de feciori se constituie în ajunul Sf. Nicolae şi se desfac în ziua de Sf. Ioan. Cel mai spectaculos obicei la deschiderea cetei se păstrează la Ucea de Jos. Aici, feciorii care compun ceata, umblă pe uliţele satului şi strigă ,,cucurigu”. Sătenii ies degrab la poarţi şi le oferă tinerilor ouă proaspete. Cu coşul plin de ouă feciorii se retrag seara la gazdă şi prepară o păpară, după care invită fetele la masă. Închiderea cetelor sau spargerea lor se face de Sfîntul Ion, pe 7 ianuarie. Feciorii de la Rucăr, sparg ceata la lăsarea întunericului de praznicul Sf. Ion, cînd fac joc la fiecare răspîntie de uliţe după care urcă pe dealul numit ,,Coasta furcii” cîntînd, iar din vîrful coastei dau drumul la roţi de foc care rostogolindu-se ajung la baza dealului în strigătele tradiţionale De cîţiva ani se organizează la Făgăraş o frumoasă paradă a cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului, de Sfîntul Ion. Organizarea evenimentului aparţine bisericii ortodoxe.


În fiecare an, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, tradiţiile populare renasc în Ţara Fãgãraşului. Fiecare sat devine o datã cu Crãciunul un loc unde timpul nu mai conteazã, la fel ca şi problemele cotidiene. De la tãiatul porcului, pînã la organizarea cetelor de feciori, obiceiurile strãvechi sînt readuse pe primul plan, sãtenii bucurîndu-se şi sãrbãtorind ca în nici o altã perioadã de peste an. De la Crãciun şi pînã la Sfîntul Ioan, oamenii îmbracã hainele de sãrbãtoare şi se veselesc loalaltã indiferent de vîrstã, iar cetele de feciori le aduc în case colindele care vestesc Naşterea Mîntuitorului Iisus. În prima zi a Crăciunului, Ceata de feciori merge la slujba de la biserică unde colindă, apoi organizează joc în vatra satului sau la căminul cultural, urmat de bal. Jocul se organizează în fiecare zi de sărbătoare. Tot cetaşii merg cu uratul şi zăuritul în ajunul sărbătorilor de Sf. Vasile şi de Sf. Ion. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.



Obiceiuri populare din Cohalm

Unul dintre frumoasele obiceiuri de iarnã din zona Rupea este colindatul cu feciorii, obicei tradiţional al Cohalm-ului. Desfãşurarea obiceiului din aceastã zonã începe la 6 decembrie de Sf. Nicolaie, cînd toţi feciorii de la 18 ani în sus, neînsuraţi, se adunã la o gazdã. Acolo se alege „tistia“, conducãtorii cetei. „Tistia“ este alcãtuitã din: judele mare - conducãtorul cetei - un fecior mai matur care rãspunde de activitatea cetei, judele mic - cel mai tînãr dintre feciori, crîşarul mare şi crîşmarul mic care se îngrijesc de bunurile primite, doi feciori de încredere care ţin evidenţa şi controlul veniturilor cetei. Dupã ce tistia a fost aleasã, încolonaţi cîte patru, feciorii pornesc cîntînd cîntece patriotice. Semnul dinstinctiv pentru conducãtorii cetei este cãciula împodobitã cu cîte un spic de porumb special pãstrat din toamnã pentru acest scop. Toţi feciorii, 40-50, sînt îmbrãcaţi în costumul tradiţional al zonei. La cîrciumar cei aleşi cinstesc pe ceilalţi cu 1-2 pahare de rachiu, se cîntã cîteva cîntece populare şi patriotice apoi feciorii merg acasã. Cu cîteva zile înainte de sãrbãtorile de iarnã, judele se îngrijeşte sã angajeze muzicanţii, dupã care, feciorii împreunã cu judele adunã lemne din sat pe care sã le foloseascã la gazda aleasã.
În prima zi de Crãciun feciorii îmbrãcaţi în haine de sãrbãtoare se adunã la ora 9.00 la casa judelui. În timpul colindatului, judele poartã dupã cap o glugã care este folositã ca podoabã, dar în trecut era folositã ca pelerinã - accesoriu al portului pãstoresc. Tot un semn dinstinctiv este şi mãciuca ciobãneascã sculptatã. La cãciulã toţi poartã o vrîstã de iederã. Astfel îmbrãcaþi pornesc sã colinde. Mai întîi oficialitãþiile satului, unde primesc sfaturi de comportare. Dupã care se începe colindatul din casã în casã. Feciorii neîncolonaþi, urmaţi de muzicanţi cîntã şi strigã de joc într-o atmosferã de mare veselie pe toate strãzile satului. În curtea colindatã intrã mai întîi judele mic care are în mînã un toiag cu care vesteşte casele, apoi intrã tistia dupã care vin ceilalþi cetaşi. Gazdele colindate oferã feciorilor bani, carne de porc sãratã sau afumatã, colaci, lichie şi cozonaci. Strînsura este purtatã în desagi albi de cei care au intrat pentru prima oarã în ceatã. În casele unde sînt fete se intrã în casã, se colindã şi se joacã cîteva învîrtite. Fetele merg înaintea feciorilor la casele unde sînt fete şi unde se joacã. Cam pe la mijlocul jocului se taie colacul din care gustã toţi „condimentîndu-l“ cu cîteva înghiţituri de rachiu îndulcit din ploscã. În joc nimeni nu are voie sã intre îmbrãcat în alt costum decît cel popular. A doua şi a treia zi de Crãciun, de seara pînã dimineaţa se juca la cîte douã fete pe noapte. În ultimii ani jocul nu se mai desfãşoarã în aer liber, Sala Plugarilor este gazdã, oamenii aducînd mîncare de acasã. Astfel, sãrbãtoarea este transformatã într-un fel de bal. În ziua de Sf. Ioan se fãcea joc în salã înaintea cãruia se prezenta o piesã de teatru pregãtitã din timp de tineri. La ora 12.00 se aºezã la masã pe grupe de neamuri. Dupã masã intrã în joc şi cãsãtoriţii mai tineri dar numai în costum popular. Cînd se taie colacul la joc judele bate de trei ori în pãmînt cu mãciuca, cerînd atenţie şi ureazã celor prezenţi frumoase urãri de bun augur. 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 609 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4272441

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare