Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Bradul împodobit, magia sărbătorilor de iarnă Email
Luni, 18 Decembrie 2017 17:31

 

Bradul pe care-l împodobim de Crăciun are nevoie de 12 ani ca să ajungă la înălţimea bună pentru a fi ornat Istoria bradului împodobit îşi are originile în Germania acum peste 1000 de ani Forma de triungi a bradului ne aminteşte de Sfînta Treime


     Românii şi nu doar ei nu concep sărbătorile de iarnă şi Crăciunul fără bradul împodobit şi fără feeria de lumini care să acopere centrele localităţilor. Luminiţele de toate culorile au cuprins pînă şi cele mai îndepărtate cătunuri, iar românii nu mai ţin cont de banii publici cheltuiţi pentru distracţii în condiţiile în care se moare în spitale, copiii nu pot merge la şcoală din cauza sărăciei, se moare pe şosele, ş.a. Chiar nu mai contează de Crăciun că latrina este în fundul curţii, că uliţele n-au asfalt, că nu e apă curentă sau că citeşti la lumînare. Este important să te extaziezi la curcubeul luminos de peste uliţa principală şi la bradul tăiat din pădure, montat în centrul satului şi legat la iluminatul public (unde există) pentru a străluci peste bezna nopţii. Puţini ştiu cîţi ani îi trebuie acestui brad devenit un simbol al sărbătorilor de iarnă să crească astfel încît să ne arate magia Crăciunului. „Pentru ca un brad să ajungă la înălţimea de 1,80 – 2 metri, adică bun de pus în casă, trebuie să crească timp de 12 ani”, spun pădurarii. Judeţul Braşov are o suprafaţă împădurită de 180.000 de hectare, faţă de Maramureş cu 260.000 de ha, al cincelea judeţ ca suprafaţă împădurită. Cît din aceste suprafeţe mai sînt în picioare o vede orice român. Oricum, pădurarii spun că fac anual împăduriri pentru a contracara dezastrul tăierii brazilor de Crăciun. „Copacii cresc spontan dar sporadic, în mai puţin de 50% din suprafaţa de pădure. Pentru ca un brad să producă seminţe, abia după 30 de ani ajunge la maturitate, iar mulţi dintre ei nu ajung la această vârstă”, sînt de părere specialiştii în silvicultură. În Maramureş, de exemplu, pentru a regenera suprafeţele de pădure, la începutul anilor '80, la fel ca în alte judeţe au fost înfiinţate plantaje, adică suprafeţe speciale de pădure folosite exclusiv pentru recoltarea seminţelor de la copaci. La Cărbunar, 35 de hectare de brad, molid şi larice, au fost plante doar în acest scop, iar primele seminţe au fost recoltate abia în anul 2006 şi procesul de recoltare este unul extrem de laborios după cum spun pădurarii. În perioada septembrie-octombrie, fiecare con se recoltează manual, direct din copac. Sînt ţinute în camere încălzite artificial la 30 – 35 de grade Celsius pentru a forţa deshiderea conurilor ca să fie recoltate seminţele efective. Apoi sînt trecute prin vînturătoare şi apoi plantate. La fiecare 100 de metri pătraţi de pepinieră sînt folosite cîte 11 kilograme de seminţe care răsar abia la un an de la momentul în care sînt plantate. După ce stau 6 ani în pepinieră, brazii ajung la 30 de centimetri înălţime şi se face transplantarea în pădure, exclusiv sub reţelele de înaltă tensiune. Pentru că au un ritm foarte încet de creştere, vor sta alţi şase ani în plantaţiile care se amenjează doar în aceste zone. Pentru fiecare hectar de plantaţie se folosesc 10.000 de puieţi de brad. Şi cînd te gîndeşti că bradul de Crăciun este folosit două săptămîni şi apoi este aruncat la gunoi! Nu este de mirare că se folosesc brazii articiciali pentru a fi împodobiţi.

De cînd se împodobeşte bradul
 

     Oricum nu ne putem certa cu tradiţia care spune că de Crăciun bradul este cel care ar aduce magia în casele oamenilor. Se pare că tradiţia bradului de Crăciun a fost instaurată pentru prima dată în Germania, cu aproape 1.000 de ani în urmă, cînd, Sfântul Boniface, care a convertit germanii la creştinism, a trecut pe lîngă un grup de păgîni care venerau un stejar. Supărat de gestul acestora, Sf. Boniface a tăiat stejarul, iar în locul acestuia s-a înălţat un brăduţ. Uimit, Sfântul a luat micul pom ca un semn de credinţă în puterea lui Dumnezeu. O altă legendă plasează originea bradului de Crăciun înaintea erei creştine. Egiptenii îşi aduceau în casă ramuri de palmier, pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, considerat cea mai scurtă zi din an, văzîndu-le drept simbol al triumfului vieţii asupra morţii. Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obişnuiau, de asemenea, să omagieze bradul, în timp ce druizii aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte şi care simbolizau viaţa eternă. Cei superstiţioşi îşi atîrnau ramuri de plante deasupra uşilor pentru a-şi proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Prin forma lui triunghiulară, bradul ar simboliza Sfânta Treime, iar podoabele îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului în care se găseau merele, fructele cunoaşterii. Unii istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumînări, pentru a le sugera copiilor săi sclipirea stelelor de pe cer. Tot istoricii spun că pînă în anul 1700, tradiţia bradului de Crăciun era legată de districtul Rîului Rin. Din 1700 încolo, cînd luminile au fost acceptate drept decoraţii, bradul de Crăciun a devenit o parte şi din tradiţiile Germaniei, apoi acest obiect a traversat Atlanticul. Prin secolul al VII-lea un călugar din Devonshire (Anglia) a venit în Germania pentru a răspândi cuvântul Domnului folosindu-se de forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza Sfânta Treime. În secolul al XVI-lea, la Strasbourg, brazii erau decoraţi cu figurine, acadele şi ornamente din hârtie colorată, considerate simboluri ale paradisului, belşugului, ale cunoaşterii şi inocenţei. În anul 1841, în Anglia, bradul de Crăciun a devenit popular o dată cu ornarea lui cu diverse fructe, prăjiturele şi lumînări. În 1882 este patentat becul electric, iar în 1892, acesta este adaptat pentru pomul de Crăciun. Beteala care dă strălucire bradului a fost inventată în Germania pe la 1610, la acea vreme ea fiind din argint, ornament folosit pînă la mijlocul secolului al XX-lea. În Polonia, de exemplu, bradul era decorat cu steluţe, îngeraşi şi păsări, iar în Suedia era ornat cu mici figurine colorate din lemn, ce reprezentau animale, copii şi îngeraşi, în timp ce în Danemarca cu steaguri mici, clopoţei sau inimioare. În China, ornamentele erau confecţionate din hârtie, lituanienii îşi acopereau brazii cu forme geometrice şi cuiburi de păsări, cehoslovacii foloseau pentru decorare coji de ouă colorate, iar ucrainienii îl ornau cu o pînză de păianjen, pentru noroc. 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

60 de ani de filatelie la Făgăras

     Iubitorii Cercului Filatelic din Făgăraş s-au întîlnit sîmbătă, 21 aprilie a.c., la Fundaţia Culturală ,,Negru Vodă“ pentru a marca şaizeci de ani de la înfiinţarea cercului. ,,Se împlinesc şaizeci de ani de cînd s-a înfiinţat Cercul Filatelic, prin 1958. Iniţiativa a aparţinut unui nmăr de 16 colecţionari de timbre din Făgăraş. Dintre întemeietori, în viaţă mai este doar Orban Ludovic. Sîntem la cea de-a XX-a expoziţie, iar trei dintre membrii cercului participă la expoziţii interjudeţene şi de rang înalt unde expunerile lor sînt foarte apreciate. Mai sîntem eu, Orban Antonia şi Bartos Csongor. (continurea în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 
Vizită la CN ,,Radu Negru“

     O delegaţie din Italia va vizita CN ,,Radu Negru” în perioada 2-7 mai 2018. Este vorba despre punerea în aplicare a unui protocol încheiat între conducerea colegiului făgărăşean, a primarului municipiului Gheorghe Sucaciu şi a conducerii Istitutului Comprensivo „Corrado Melone”, Ladispoli (Roma) şi semnat anul trecut. Prima etapă a protocolului prevede deplasarea unei delegaţii de la şcoala din Italia la Făgăraş, iar următoarea va fi vizita deleaţiei făgărăşenilor la şcoala din Ladispoli. Iniţiativa acestui schimb de experienţă aparţine făgărăşencei Angela Nicoară, profesoară la şcoala din Ladispoli. (continurea în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 522 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Horoscop zilnic

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 753
Număr afişări conţinut : 4139854

Informatii utile



Ziare