Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Sfîntul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor Email
Luni, 27 Noiembrie 2017 20:15

 

,,Ca cel dintre Apostoli mai întîi-chemat şi lui Petru frate adevărat, Stăpînului tuturor, Andrei, roagă-te, pace lumii să dăruiască şi sufletelor noastre mare milă“. (Troparul Sărbătorii)

     Joi, 30 Noiembrie îl prăznuim pe Sfîntul Apostol Andrei, unul dintre cei doisprezece ucenici apropiaţi ai Domnului. Sfîntul Andrei este considerat ocrotitorul României, iar ziua praznicului este decretată zi liberă. Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi, derivînd din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor, lupul. Legendele spun că lupul a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei, iar căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera i s-a oferit ca adapost.


Apostolul Domnului
 

     Andrei a fost, la început, ucenicul lui Ioan Botezătorul, dar a plecat să-L urmeze pe Hristos după ce Ioan a spus, cînd l-a văzut pe Iisus: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii“. (Ioan 1, 29) Andrei era originar din Betsaida, localitate situată pe malul de est al lacului Tiberiada, în Galileea, dar s-a mutat împreună cu tatăl său, fratele Petru care era împreună cu soţia şi soacra, la Capernaum pentru că erau pescari, iar aici comerţul cu peşte avea perspective mult mai trainice. La Betania, împreună cu fratele său Petru, intră în rîndul discipolilor lui Ioan Botezătorul pînă la întîlnirea cu Hristos. Ioan Botezătorul pregătea sufletele oamenilor pînă la venirea lui Mesia: ,,Era într-adevăr, o epocă în care galileenii erau foarte sensibili la ideea mesianică şi, în dorinţa de a înlătura aservirea faţă de Roma, aveau nevoie de un conducător“ spune Claudio Rendina. Evanghelia după Ioan ne relatează această întîlnire: ,,A doua zi iarăşi stătea Ioan, şi doi dintre ucenicii lui. Şi privind pe Iisus, Care trecea, a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu! Şi cei doi ucenici l-au auzit cînd a spus aceasta şi au mers după Iisus. Iar Iisus, întorcîndu-Se şi văzîndu-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei i-au zis: Rabbi (care se tîlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon-Petru. Acesta a găsit întîi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: Am găsit pe Mesia (care se tîlcuieşte Hristos). Şi l-a adus la Iisus…“. (Ioan 1, 35-42) Acest lucru se întîmpla în februarie sau martie 28 d.Hr. Evanghelistul Matei spune: ,,Pe cînd umbla pe lîngă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon care se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsînd mrejele, au mers după El“. (Matei 4, 18-20) Marea Galileii constituia un bazin piscicol foarte bogat, iar Iisus făcea adesea comparaţii, în pildele sale, din munca pescarilor: ,,Asemenea este iarăşi Împărăţia Cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti. Iar cînd s-a umplut, l-au tras pescarii la mal şi, şezînd, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară“. (Matei 13, 47-48) Marea Galileii a constituit astfel şi un exemplu de parabolă pentru Iisus. ,,Marea Galileii are o faună piscicolă foarte bogată şi diversă. Unul dintre cei mai gustoşi peşti este Tulapia galilea sau ,,peştele Sfîntului Petru“. În Matei (17:27) Iisus îi spune lui Petru să ia o monedă de argint pe care avea s-o găsească în gura unui peşte, ca să plătească impozitul către Templu. Legenda spune că era vorba de Tulapia galileia şi că Petru şi-a lăsat amprentele pe acest peşte, lucru care face ca specia să fie recunoscută şi azi. Existau mai multe tipuri de plase de pescuit. De exemplu, plasele mici, circulare, ce erau aruncate de pe mal într-un loc nu prea adînc şi care erau trase înapoi cînd erau pline. Petru şi Andrei pescuiau pe mal cînd Iisus i-a chemat la El. Se folosea şi o plasă asemănătoare cu năvodul, ce era întinsă între două bărci, şi pescarii stăteau pe mal. Conform lui Luca, Iacov şi Ioan erau partenerii lui Petru şi aveau barca lor. Poate că din cînd în cînd foloseau năvodul. Pe urmă pescarii trăgeau la mal captura: după ce aruncau peştii care erau interzişi de Lege, îi curăţau pe ceilalţi şi îi vindeau, după care reparau plasele, aşa cum probabil făceau Iacob şi Ioan cînd i-a chemat Iisus“. (Charles Bricker, Iisus şi epoca Sa)

Misiunea Sfîntului Andrei
 

     Aria geografică în care Andrei a vestit Evanghelia lui Hristos este destul de extinsă cuprinzînd ţărmul Mării Negre, Dobrogea, Sciţia, Epir, Tesalia şi Achaia unde şi-a găsit şi sfîrşitul. Creştinismul nostru are origine apostolică pentru că Sfîntul Andrei a fost şi a predicat aici, mai precis în Dobrogea. Hipolit Romanul în lucrarea sa, ,,Despre apostoli“, Eusebiu din Cesareea Palestinei, care a preluat ştirea de la Origene din Alexandria, ştire redată în lucrarea ,,Istoria bisericească“ susţin această tradiţie. ,,Sfinţii Apostoli ai Mîntuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă la Parţia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia, unde a şi murit, la Efes“. ,,Numeroşi istorici români şi străini au ajuns la concluzia că Sciţia de care scria episcopul Eusebiu este teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, aparţinînd pe atunci de provincia Moesia Inferior. De fapt, locuitorii traco-geto-daci din acest teritoriu erau cunoscuţi sub numele de ,,sciţi“. Însuşi poetul Ovidiu se plîngea în ,,Tristele“ şi ,,Ponticele“ sale că a fost exilat la Tomis ,,printre sciţi“. Tot el scria că se găseşte ,,în a geţilor ţară“. (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române) În ,,Istoria bisericească”, istoricul bizantin Nichifor Calist scria că Apostolul Andrei a trecut prin provinciile Asiei Mici, Capadocia, Galatia, Bitinia, în ,,pustiurile scitice“ de unde a traversat Tracia, Macedonia, Tesalia, ajungînd în oraşul Patras din Grecia, unde a murit ca martir. A fost răstignit pe o cruce în formă de X. Andrei a fost mai întîi întemniţat, apoi răstignit, la porunca proconsulului Egeat căruia îi tămăduise soţia. Din cauza faptului că soţia lui s-a convertit la credinţa în Hristos, Egeat a ordonat condamnarea la moarte a Sfîntului Andrei. ,,În sprijinul evanghelizării Daciei Pontice de către Apostolul Andrei vin şi unele colinde şi creaţii foclorice dobrogene şi din stînga Prutului (de pildă, balada Sf. Andrei), precum şi unele toponimice (Peştera Sf. Andrei din comuna Ion Corvin, în sudul Dobrogei, Pîrîiaşul Sf. Andrei, Apa Sfîntului ş.a.). Există deci o serie de mărturii istorice, precum şi unele folclorice-toponimice, care dovedesc că o parte a teritoriului României a fost evanghelizat de unul dintre ucenicii Mîntuitorului, şi anume de Sf. Apostol Andrei“ spune Mircea Păcurariu.

Sărbătoare veche
 

     Praznicul Sfîntului Apostol Andrei îşi găseşte originea în perioada Bisericii Primare. ,,Biserica primară a stabilit chiar din sec. al II-lea, ca dată de prăznuire a sfîrşitului său, ziua de 30 noiembrie, păstrată pînă astăzi de cele două Biserici tradiţionale, ortodoxă şi romano-catolică. Nu se ştie anul crucificării, unii istorici cred că s-a petrecut în timpul lui Nero, anii 64-67, alţii cred că în timpul persecuţiilor declanşate de împăratul Domiţian. Patriarhia ecumenică din Constantinopol îl socoteşte pe Andrei un întemeietor al scaunului apostolic“ spune Aurelia Bălan Mihailovici. La români numele sfîntului sau derivate ale acestuia au o largă răspîndire. ,,Andrei, Andreia, prenume intrat de timpuriu în onomastica creştină. Numele de persoană a existat şi în greaca veche, Andreas, explicat prin forma de nominativ-genitiv a substantivului (andras) ,,bărbat“. Prezenţa numelui în Noul Testament, în Evanghelia după Matei, precum şi popularitatea sfinţilor ce au purtat acest nume, au făcut posibilă frecvenţa mare a acestui prenume în tot spaţiul creştin, cu precădere în cel ortodox. Vechimea numelui Andrei, la români, se fixează prin analiza formelor din primele secole, dovada o constituie prezenţa acestor forme păstrate prin filieră latină: Andrea, Îndrea şi Undrea, precum şi multele variante, folosite ca nume de familie: Andreiaş, Andriaş, Andrieş, Andrica” explică Aurelia Bălan Mihailovici. (Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 553 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4264406

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare