Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale CN ,,Doamna Stanca”, o istorie de 140 de ani
CN ,,Doamna Stanca”, o istorie de 140 de ani Email
Luni, 20 Noiembrie 2017 19:26

 

      Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca" a fost în sărbătoare săptămîna trecută cînd a fost marcată istoria de 140 de ani de la înfiinţarea şcolii. Miercuri, 15 noiembrie a.c., începînd cu ora 12.00, s-au întîlnit în sălile de clasă şi în curtea şcolii, promoţiile de azi de elevi şi dascălii lor cu foştii elevi şi cu invitaţii la eveniment. Manifestarea a adus în atenţia comunităţii o istorie prea puţin cunoscută, a celei mai vechi şcoli făgărăşene, iar revista colegiului ,,Phoenix” a fost dedicată acestei aniversări. Printre invitaţi, unii dintre ei foşti elevi sau profesori ai colegiului, s-au aflat Ion Negrilă, inspectorul şcolar general,

 consilierul judeţean Radu Mitric, consilier lcal Florin Alexandru, prof. Liviu Ioani, prof. Bujor Dorel, prof. Vasile Joantă şi prof. Ion Funariu. Corina Drăgoiu, directorul CN ,,Doamna Stanca", a urat bun venit invitaţilor, ca mai apoi să aducă un omagiu dascălilor care au format generaţii de elevi şi care astăzi nu mai sînt printre noi. Audienţa, după obicei, a ţinut un moment de reculegere. Au luat cuvîntul, pe rînd, elevii, dar şi profesorii, fiecare prezentînd momentele speciale petrecute în liceu. ,,Este un eveniment important şi sînt legat de acest liceu. În urmă cu 20 de ani, în 1987, am predat muzică în acest liceu. Orele le făceam în beci, iar pe 5 decembrie a.c., se împlinesc 20 de ani de la prima prezentare a corului. Îmi amintesc că am cîntat colinde în cancelarie" a spus inspectorul şcolar general, Ion Negrilă. 


Prima şcoală din Făgăraş, la 1877
 

     Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca" se numără printre cele mai vechi instituţii de învăţămînt din Ţara Făgăraşului, cea mai veche atestare documentară fiind registrul matricol din 1877 al şcolii confesionale germane care înregistrează preluarea clasei de către un învăţător. Există totuşi referiri că această vechime se poate întinde pînă în anul 1700. ,,Constituind o modalitate de bună convieţuire şi înţelegere între diferitele etnii, la începutul secolului al XX-lea, o treime din numărul elevilor aparţinea altor confesiuni. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea comunitatea maghiară din Făgăraş vehicula ideea înfiinţării unei şcoli civile de băieţi şi fete cu predare în limba maghiară. Astfel, în 1877 Consiliul oraşului votează o sumă sporită pentru susţinerea şcolii. În toamna aceluiaşi an, într-un edificiu închiriat, se deschide o şcoală civilă cu o clasă pentru băieţi şi fete. Această şcoală creşte ca număr de clase, din primii ani ai înfiinţării simţindu-se lipsa unui spaţiu corespunzător pentru buna desfăşurare a cursurilor. Ca urmare, abia în anul 1880, Consiliul oraşului renunţă la clădirea proprie din strada Becleanului, astăzi Doamna Stanca, ce servea drept Casă a judeţului, în favoarea şcolii. După Marea Unire din 1918 şcoala a trecut în proprietatea statului român, limba de predare fiind cea română, iar primele cadre didactice fiind: Gheorghe Dragoş, Cornelia Dobrin, Victoria Scurtu, Eufrosina Ştefan şi Lazăr Roşculeţ. În 18 martie 1919, cursurile au fos reluate de 67 elevi în patru clase liceale, iar în anii următori numărul elevilor va creşte generînd o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte lipsa de manuale. Doar însufleţirea şi zelul deosebit al corpului didactic a dus la depăşirea acestor obstacole, concomitent cu preocuparea pentru educaţia morală, formarea caracterului şi cultivarea a tot ce este nobil şi frumos: modestie, simţul datoriei, hărnicia, credinţa şi spiritul naţional. Înfiinţarea unor societăţi de cultură a elevilor cum a fost de exemplu ,,Carmen Sylva" a avut drept scop apropierea acestora de producţile literare, dezvoltarea simţului estetic şi încrederea în forţele proprii. S-au pus bazele unri noi biclioteci din cărţile donate de către elevi şi alţi sprijinitori ai societăţii, s-au depus eforturi pentru înfiinţarea unui internat şcolar pentru elevii din mediul rural, care a funcţionat din 1921, chiar dacă a avut întreruperi. P eparcursul anilor s-a îmbunătăţit baza materială a instituţiei mai ales prin sprijinul acordat de diferite fundaţii. În perioada interbelică s-a putut supraetaja o parte din vechea clădire a şcolii, iar mai tîrziu se adaugă o extindere care a permis amenajarea unor laboratoare. În decursul anilor şcoala a funcţionat sub diferite denumiri.
- În anii 1919 - 1920, purta denumirea Şcoala Civilă de Stat pentru fete din Făgăraş,
- În deceniul al IV-lea, Liceul ,,Doamna Stanca”
- După reforma din 1948- ,,Liceul nr. 2 din Făgăraş,
- În anul 1977 s-au desfiinţat cursurile liceale, rămînînd doar gimnaziul, ca ,,Şcoala generală nr. 6,
- După 1990 s-a revenit la denumirea Liceul Teoretic ,,Doamna Stanca",
- Din 1999, instituţia devine Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca".
- Începînd cu anul 1996 este instituţie afiliată UNESCO" (prof. Mircea Prescure)

Taxe şcolare anuale
 

     În perioada 1919 – 1937, la Gimnaziul de stat pentru fete erau înscrise 2.986 de eleve, din care 2.764 de fete din judeţul Braşov, iar din alte judeţe 222 fete. Elevele făceau parte din familii de intelectuali, comercianţi, plugari, meseriaşi şi alte ocupaţii. În perioada 1929 - 1930 erau practicate următoarele taxe şcolare: 1.000 de lei taxă de frecventare, 10.000 lei taxă de internat plus 100 de ouă. În perioada 1934 - 1935 în biblioteca şcolii erau 614 volume pentru profesori şi 1377 volume pentru elevi, iar valoarea acestora era de 76.308 lei.

Liviu Ioani, elev şi dascăl la CN ,,Doamna Stanca”
 

     ,,La fiecare din primele decade ale întîlnirii absolvenţilor liceali ai neuitatei Şcoli medii nr. 2 din Făgăraş, cum se numea Colegiul ,,Doamna Stanca" cu 50 de ani în urmă, pe coridoarele clădirii se mai întîlneau tradiţionalele tablouri, cu portretele profesorilor alături de generaţiile de elevi, care îşi luau rămas bun la sfîrşit de iunie. La catedra de unde oficiau, profesorii noştri ne păreau maturi şi posesori ai unei autorităţi de necontestat, dar în succesiunea revederilor, la interval de zece ani, noi ne redescopeream în fotografii, tot mai mult copii, pe cînd profesorii îşi păstrau o nestinsă tinereţe fără bătrîneţe. Nu numai o prospeţime a înfăţişării, ci o tinereţe a spiritului îndreptată către noi şi rămasă activă. Prin acei ani, 1962, pe care îi evoc, în Făgăraş, funcţionau doar două licee şi fiecare cuprindea cîte două clase pe an: real şi uman. În asemenea context selecţia era foarte riguroasă, căci la admitere candidau elevi din oraş şi din toate şcolile din Ţara Făgăraşului, de la Perşani pînă la Arpaş. Pot spune că elevii admişi din zona rurală deţineau ponderea, dovadă că şcolile de la sate asigurau o instruire de calitate. Nici vorbă de navetă pe atunci, pentru că fiecare liceu dispunea de internat: pentru băieţi la Radu Negru şi pentru fete la Doamna Stanca, ce asigurau convenabil cazarea, masa, săli de meditaţie şi supraveghere pentru pregătirea riguroasă a lecţiilor, în cele şase zile ale săptămînii, sîmbăta fiind zi de lucru obişnuită. Faptul că un elev din oraş sau din satele zonei urma liceul era nu numai o etapă nouă în formarea intelectuală, ci şi un mediu select de convieţuire şi cunoaştere reciprocă, într-o ambianţă mai largă decît cea familială. Cu siguranţă acest mediu ne-a oferit modele umane pozitive, pe care am reuşit să le selectăm şi să le urmăm. Învăţătura se situa pe primul plan şi aproape că nici nu-mi amintesc vreun coleg care să-şi fi neglijat această îndatorire fundamentală ori să braveze că sfidează şcoala. Din clasa mea de uman toţi am promovat bacalaureatul, un maraton cu două probe scrise şi şapte probe de oral. Trei dintre colegi am dat admitere la Filologie în Cluj, toţi am fost admişi şi am devenit profesori de limba şi literatura română. Alţi colegi s-au orientat spre diverse facultăţi sau şcoli tehnice, onorîndu-şi profesia aleasă. Îmi revin în minte imagini din curtea liceului, aceeaşi curte ca şi cea de azi, dar nu aşa de arătoasă şi fără impozanta sală de sport, ci un şir de clădiri vechi şi joase în spate, curtea care se umplea în pauze de forfota noastră şi unde aproape fiecare ieşea cu cartea şi caietul în mînă ca să-şi mai împrospăteze cunoştinţele pentru ora următoare. În viaţa culturală, pe atunci, ponderea o deţinea cinematograful şi teatrul. Cinematograful din centru era o atracţie pentru noi şi prilej de întîlnire mai lejeră, în afara orelor de clasă. Rulau, aici, minimum patru spectacole zilnic, dar noi, elevii, aveam acces numai sîmbăta şi duminica, fără a depăşi ora 21.00. Liceul nostru deţinea o frumoasă tradiţie în existenţa unor formaţii artistice proprii. Nu se putea concepe un liceu fără o formaţie corală pe două voci, fără formaţii instrumentale, folclorice, şi desigur, trupe de teatru. Cu asemenea ,,artişti" entuziaşti dădeam spectacole în oraş, efectuam turnee la Victoria, ori în comunele apropiate. Venit, ca elev, din afara oraşului, am intrat cu teamă în primul an de liceu, profesorii mi se păreau străini, dar cu fiecare clasă parcursă îi simţeam tot mai apropiaţi, aşa încît la absolvire, ochii umeziţi de lacrimi exprimau o afectuoasă recunoştinţă. Recunoştinţă întărită prin ani, cînd, preluînd rolul lor, mă aflam la catedră, nu în bancă, martor la miracolul şcolii păstrătoare de tinereţe. Deşi, calendarul înaintează, băncile şcolii se populează cu segmentul aceleiaşi vîrste, iar profesorii molipsiţi de vîrsta juvenilă a celor din jur încearcă să-l ignore pe Cronos, aricît de mult l-ar avertiza cartea sa de identitate" a spus profesorul Liviu Ioani, absolvent al Şcolii medii nr. 2 din Făgăraş, promoţia 1962.

O şcoală cu tradiţie
 

     ,,În comunitatea făgărăşeană un loc de seamă îl ocupă, fără îndoială, Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca". Poziţia privilegiată pe care această instituţie de învăţămînt preuniversitar o are îşi află originea în secolul al XIX-lea, fiind cea mai veche instituţie de profil din zonă, ea rezidă în tradiţiile şcolilor din Ţara Făgăraşului şi în sufletele pline de nobleţe ale absolvenţilor şi ale cadrelor didactice, care timp de 140 de ani şi-au legat numele de acest lăcaş de cultură. Personal, cred în valorile profesionle şi afirmate de-a lungul timpului în acest spaţiu, în capacitatea şi competenţele corpului profesional actual, de a obţine şi menţine standarde ridicate de performanţă. Primul dintre motivele care îmi susţin această certitudine este dorinţa multora dintre elevii din ciclul gimnazial de a-şi continua studiile liceale în instituţia noastră. Al doilea motiv este dat de succesele obţinute de elevii noştri la olimpiadele şcolare, concursurile şi competiţiile locale, naţionale şi internaţionale, la examenele naţionale organizate de MEN, precum şi la examenele de admitere în învăţămîntul universitar românesc sau de peste hotare. Nu puţini sînt cei care îşi continuă studiile în străinătate, beneficiind de burse de studiu din partea statului român, chiar burse de la Guvernul României. Cel mai tînăr beneficiar al unei asemenea burse guvernamentale, în anul 2004, a fost elevul Ciocan Dumitru, absolvent al CN,,Doamna Stanca", urmat, în 2006, de absolventa Adina Cârjan. O bucurie imensă trăiesc atunci sînd am prilejul să-i aud pe părinţii elevilor vorbind frumos despre instituţia la care copiii lor învaţă, despre dăruirea profesorilor lor. În acest sens, ce dovadă mai grăitoare poate exista decît instituirea unui premiu anual acordat de doi foşti absolvenţi al Colegiului, aflaţi în prezent în SUA, prin care sînt recompensaţi, doi dintre cei mai meritoşi absolveni ai promoţiei fiecărui an. Nu e vorba oare de recunoştinţă faţă de această instituţie şi profesorii ei? Cred că este riscant să le spunem acestor oameni că îşi exercită o meserie de excepţie. A fi profesor este mai mult decît atît. A fi profesor înseamnă să faci ceva care nu este la îndemîna oricui, iar o astfel de întreprindere presupune deţinerea unei arte, aceea de a-i învăţa pe alţii ceea ce tu şti mai bine, de a-i educa pentru ca ei, alături de ceilalţi semeni, să-şi poată făuri un viitor. Memorabile rămîn vorbele lui Petre Ţuţea: ,,Mi-ar fi plăcut să fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamănă cu un tîmplar care ia un lemn murdar din noroi, îl spală şi face mobilă de lux". Viitorul reprezintă o provocare. Şcoala ca instituţie trebuie să fie din ce în ce mai importantă la nivelul comunităţii. Procesul educaţional cunoaşte la nivel mondial transformări, elevul devine partenerul profesorulu, iar atenţia nu mai este centrată pe obiect ci pe subiect-elev. Şcola nu mai este doar o modalitate de acumulare de cunoştinţe, ci devine şi locul care formează personalităţi, modelează caractere, asigură societăţii cetăţeni responsabili, morali, toleranţi, obişnuiţi să lureze în echipă pentru ei şi pentru comunitate. Procesul educaţional nu se desfăşoară la voia întîmplării ci necesită un management adecvat. Deviza noastră a fost şi rămîne: ,,Viitorul nostru, responsabilitatea noastră" a spus prof. Corina Drăgoiu, directorul CN ,,Doamna Stanca"

La ceas aniversar
 

     ,,CN ,,Doamna Stanca" împlineşte 140 de ani de existenţă şi tot atîţi ani dedicaţi învăţămîntului românesc. Şcoală de tradiţie, şcoală de carte veche, temeinică şi performantă. Prilej cu care în miez de toamnă, memoria noastră efectivă deapănă amintiri, încă vii, neşterse de trecerea necruţătoare a timpului. Există, pe parcursul unui traseu de formare şi de desăvîrşire a personalităţii noastre, întîlniri memorabile, unice, cărora le datorăm tot ceea ce vom fi devenit mai tîrziu. Astfel de personalităţi îşi lasă amprenta asupra tînărului în formare, într-o căutare febrilă de sine. Adevărate modele, acei profesori care, îmbinînd spiritul academic şi rigoarea ştiinţifică cu spiritul liber al modernismului, reuşeau să insufle pasiuni şi dorinţa de a fi tot mai buni şi mai competitivi" a spus prof. Monica Megelea.

Directori ai instituţiei
 

     Timp de 140 de ani, această şcoală a fost coordonată de mai mulţi profesori care şi-au pus amprenta asupra activităţii educaţionale şi administrative. De-a lungul anilor au ocupat funcţia de director următorii profesori: Dragoş Gheorghe, Galea Alexandru, Pop Mariana, Caţavei Melania, Comşa Viorel, Marcu Bucur, Ramba Alexandru, Fleischer Hermann, Neagoe Eugenia, Weiss Ottmar, Leancu Dorina, Bujor Dorel, Ursu Ioan, Postolache Nicolae, Lupu Dorin, înv. Itoafa Virginia, Ghizdavu Simona, Pop Cristina, Drăgoiu Corina, Sin Gieanina şi în prezent Corina Drăgoiu.

Elev şi profesor la ,,Doamna Stanca"
 

     Unii dintre absolvenţii care s-au format la Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca" au revenit în şcoală, dar în calitate de dascăli pentru a forma noi şi noi promoţii de elevi.
- Liviu Ioani, prof. limba şi literatura română, promoţia 1962
- Dorina Grama, prof. limba şi literatura română, promoţia 1964
- Aurel Aldea, prof. matematică, promoţia 1967
- Marinela Aldea, prof. chimie-fizică, promoţia1974
- Mihaela Gîrlea , prof. limba latină, promoţia 1971
- Ileana Angelescu, prof. limba engleză, promoţia 1972
- Monica Megelea, prof. limba franceză, promoţia 1973
- Lucia Moldovan, prof. limba franceză, promoţia 1976
- Laurenţiu Tătaru, prof. psihologie, promoţia 1992
- Nicolae Steavu, prof. informatică, promoţia 1994
- Roxana Frîncu, prof. limba şi literatura română, promoţia 1994
- Simona Toderel, prof. religie, promoţia 1994
- Marcel Dobrea, prof. muzică, promoţia 1995
- Simona Botoş, prof. ştiinţe sociale, promoţia 1995
- Mihaela Stanimir, prof. limba engleză, promoţia 1995
- Cosmina Ardelean, prof. educaţie fizică, promoţia 1995
- Liana Popa, prof. matematică, promoţia 1997
- Anca Barbu, prof. limba engleză, promoţia 1998
- Carmen Taflan, prof. Pentru învăţămînt primar, secţia germană, promoţia 2002
- Mihaela Nan, prof. limba germană, promoţia 2004
- Anitha Mărginean, prof. învăţămînt primar, secţia germană, promoţia 2004.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 481 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3961353

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare