Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Scandalul cu iz de folclor de la Arpaş Email
Luni, 20 Noiembrie 2017 18:50

 

60 de copii din Arpaş sînt interesaţi de dansurile populare  4.800 lei/ lună de la bugetu local se duc pe indemnizaţiile pentru colegrafi şi instuctorul instrumentist Ansamblul Folcloric ,,Comorile Arpaşului" joacă dansurile specifice Maramureşului şi Banatului, mai puţin pe cele de la Arpaş  Vîrstnicii satului vor să-i înveţe pe copii paşii jocurilor bătrîneşti


     Cu decenii în urmă, tradiţiile şi dansurile populare specifice satului Arpasul de Jos au fost obiect de studiu pentru cercetătorii de la Institutul de Etnologie şi Folclor Bucureşti. Astăzi însă au ajuns subiect de dispută în sat şi pe reţelele de socializare. Prin 1958, echipe complexe de specialişti au debarcat în sat pentru a culege de la bătrîni cele mai frumoase dansuri şi cîntece populare, unice de altfel în Ţara Făgăraşului. Spunem Ţara Făgăraşului pentru că, Arpaşul era inclus în vechea Ţară a Oltului, abia la reîmpărţirea administrativă ulterioară a aterizat în judeţul Sibiu. Aşa cum, la 1920, Drăguşul a fost cercetat de sociologul Dimitrie Gusti şi studenţii lui. Din punct de vedere etnografic însă şi nu doar atît, arpăşenii de Jos se simt tot făgărăşeni. Binecunoscutul cercetător Iorgu Iordan de la Institutul de Lingvistică a fost, la rîndu-i, interesat de vechile cuvinte şi expresii folosite de arpăşeni, astfel că le-a înregistrat graiul pe benzi de magnetofon şi ulterior a scris lucrarea ,,Vocalele lungi din limba română vorbită de ţăranii din Arpaşul de Jos”. Şi astăzi mai sînt în sat vîrstnici care ţin la vechile tradiţii şi obiceiuri şi cu drag şi-ar împărtăşi cunoştinţele cu generaţiile tinere. De exemplu, şezătoarea din Arpaş impresionează şi astăzi. În această vară, şezătoarea satului a fost prezentată la Muzeul Satului din Bucureşti prin grija şi coordonarea dr. Gheorghe Şerbu, un arpăşean care respectă şi promovează istoria şi tradiţia locului. A fost un spectacol reuşit difuzat şi în media centrală. Tot dr. Gheorghe Şerbu a primit invitaţia de a prezenta acest obicei la Parlamentul European. Sînt manifestări artistice menite să promoveze vechile tradiţii arpăşene. Generaţia tînără din Arpaşul de Jos are şansa să înveţe de la bătrînii satului aceste obiceiuri şi valori folclorice care au impresionat de-a lungul vremii mari personalităţi în domeniu. Aşa s-a născut ansamblul folcloric ,,Comorile Arpăşene” format numai din copii. Peste 60 de copii frecventează acest ansamblu unde speră să înveţe să joace româneşte şi să ducă mai departe paşii dansurilor bătrîneşti de la Arpaşul de Jos: ,,Rara”, ,,Fecioreasca”, ,,Raţa”, ,,Bărbuncul”, etc. ,,Sînt cîteva dansuri care nu trebuie să dispară odată cu bătrînii satului, iar copiii pot să le înveţe în paralel cu alte jocuri populare din alte zone ale ţării. Cred că noi, iubitorii de tradiţii, nu cerem prea mult celor care se ocupă de copii” explică dr. Gheorghe Şerbu.
      

 


Bani publici şi contracte
 

     Pe site-urile de socializare, în ultima perioadă, s-a discutat mult despre ansamblul folcloric ,,Comorile Arpaşului" finanţat de la bugetul local. Au fost o serie de replici care au împărţit comunitatea în două tabere. O parte cere factorilor de răspundere să promoveze jocurile specifice satului şi copiii să fie învăţaţi şi jocul din străbuni, iar o altă parte doar apreciază munca instructorilor şi a copiilor fără să analizeze impactul activităţii ansamblului asupra valorii patrimoniului cultural al satului. Deopotrivă, ambele tabere se declară mîndre de performanţa copiilor în asimilarea jocurilor populare, de oriunde ar fi ele. Între cele două curente, mediator ar trebui să fie Primăria Arpaş, care plăteşte sume de bani instructorilor. Numai că edilul şef de la Arpaş nu sesizează substratul scandalului, după cum afirmă chiar el, deşi a semnat contractul de prestări servicii dintre Primăria Arpaş şi soţii Ovidiu şi Alesea Sas, coregrafi la Junii Sibiului după cum spune primarul, care prevede ,,valorificarea dansurilor populare specifice zonei şi activităţi de învăţare şi practicare a acestora de către Ansamblul Folcloric ,,Comorile Arpaşului". Lunar soţii Sas încasează 3000 de lei, iar în schimbul sumei organizează 4 repetiţii pe lună, două ore vinerea. Cheltuielile legate de cultură nu se opresc aici. În luna octombrie a.c., Primăria Arpaş a încheiat un alt contract de prestări servicii cu un instructor de instrumente muzicale din Făgăraş. ,,Avem instrumente muzicale şi ar fi păcat să nu le folosim. Vrem să înfiinţăm un taraf în sat. Aşa am contactat un instructor de la Făgăraş care vine de două ori pe săptămînă la Arpaş şi învaţă copiii să cînte la trompetă, nai, orgă, flaut, saxofon, dar predă şi ore de canto" a mai spus primarul Constantin Văcariu. Pentru aceste servicii Primăria Arpaş achită lunar 1.800 lei. Pentru a dezvolta această ramură de tradiţii, cultură şi dans, Primăria Comunei Arpaş a obţinut, în 2015, finanţarea pentru un proiect din fonduri europene în valoare de 374.375 lei.
- 73.160 lei pentru achiziţionarea de costume populare din zona Maramureşului, Banatului şi achiziţionarea a 20 pieptare tipic Arpaşului de Jos.
- 10.000 lei pentru achiziţionarea de instrumente muzicale
- 291.215 lei pentru sonorizare la toate căminele din comu

     ,,Nu de mult, doctorul Gheorghe Şerbu a venit cu ideea de a promova dansurile tradiţionale din localitatea Arpaşul de Jos. Putem completa oricînd dansurile specifice Arpaşului de Jos, dar aşteptăm să se implice şi comunitatea. Copiii au învăţat cîteva jocuri specifice satului Arpaşul de Jos cum ar fi: fecioreasca fetelor, brîul fetelor, rara, iar raţa a fost inclusă într-un dans mai complet" a explicat primarul Constantin Văcariu.

,,Genocid cultural la Arpaş"
 

     ,,Asist uimit la transformarea obiceiurilor şi tradiţiilor arpăşenilor într-un ghiveci din care, în cîţiva ani, nimeni nu va mai înţelege nimic. Riscăm să pierdem tot ce am păstrat cu sfinţenie, în sufletul nostru, adică jocurile tradiţionale arpăşene. Din păcate, copiii din ansamblul de dansuri sînt puşi să joace ca la Maramureş, Banat sau altă regiune, dar nu au învăţat dansuri specifice satului Arpaşul de Jos. Echipa de dansuri poartă numele ,,Comorile Arpaşului", avînd această denunire era normal să promoveze, în primul rtînd, dansurile şi tradiţiile specifice satului. Mai mult, Primăria Arpaş susţine financiar echipa de dansuri cu banii arpăşenilor, dar coregrafii ansamblului au spus că nu-i interesează jocurile din Arpaş. Mi-au spus că atunci cînd au început lucrul cu copiii, nimeni nu le-a cerut păstrarea tradiţiei, că n-au promis nimănui că vor fi păstrători de folclor, ei au venit să-i înveţe pe copii să danseze sau să joace, aşa cum spun oamenii pe la ţară, nicidecum să promoveze obiceiurile şi tradiţiile arpăşene. Nu vreau să pierdem tradiţiile satului din cauza unor persoane care refuză cu înverşunare să-i înveţe pe copii dansurile tradiţionale cum ar fi: rara, raţa, brîul, haţegana, învîrtita şi fecioreasca fetelor ca la Arpaş. Poate nu le cunosc nici ei, nu? Primăria a cheltuit bani pentru achiziţionarea costumelor din alte regiuni, ca să ne dăm în spectacol, iar copiii nu au învăţat să danseze niciun dans specific satului. Primarul Constantin Văcariu nu cunoaşte jocurile specifice satului Arpaşul de Jos, pentru că el locuieşte în Arpaşul de Sus. Trebuie să profităm de bătrînii satului care sînt dispuşi să colaboreze cu colegrafii pentru a nu se pierde tradiţiile satului. Am primit şi eu cu entuziasm înfiinţarea formaţiei de dansuri ,,Comorile Arpaşului” care venea după ani de linişte asurzitoare pe scena culturală a Arpaşlui. Rapid mi-am dat seama că nu văd nimic din ceea ce văzusem cînd eram copil. Profesorul Gheorghe Cânduleţ, instructor de dansuri populare, mi-a atras atenţia că, deşi copiii dansează foarte bine, nu a văzut nimic din Ţara Făgăraşuluiu. Speram ca în timp, nişte specialişti de la Junii vor fi ei interesaţi să cunoască nişe moşteniri folclorice. Dar nu a fost aşa. Am atras atentia Primarului şi Consiliului local asupra dezastrului cultural. Le-am sugerat să se folosească de bătrînii satului pentru a-i învăţa pe copii” a spus medicul Gheorghe Şerbu, cetăţean de onoare al comunei Arpaş.

,,Copiii dansează frumos, dar dansurile bătrîneşti nu le-au învăţat”
 

     ,,În urmă cu 45 de ani, am fost în echipa de dansuri a Căminului Cultural din Arpaşul de Jos, aşa se numea ansamblul nostru. 20 de perechi făceam parte din echipa de dans, iar instructorul era din oraşul Victoria, nea Ivan, care venea la căminul cultural unde făceam repetiţiile. Ritmul îl ţineam cu instrumentele muzicale, de regulă cu taragotul sau cu fluierul. Jucam ore în şir fecioreasca, învîrtita, romana, raţa, rara, bărbuncul, haţegana, purtata şi căluşelul de Ardeal. Puţini din sat îşi mai aduc aminte de aceste dansuri tradiţionale specifice satului Arpaşul de Jos. Copiii din echipa de dans ,,Comorile Arpaşului" dansează foarte bine, cînd îi văd îmi creşte inima de bucurie. La sărbătoarea satului i-am văzut cum jucau învîrtita, fecioreasca, haţegana, însă dansurile bătrîneşti încă nu le-au învăţat, dar sînt dispus să le ţin ritmul cu instrumentul muzical şi să-i învăţ paşii. Îmi amintesc că unele jocuri se dansau într-o ordine. De exemplu, purtata se juca înainte de învîrtită. Şi noi am obţinut multe premii, dar acum aceşti copii ne-au luat locul" a spus Mihai Dobrin de 68 de ani, pensionar.

Primul instructor, învăţătoarea satului
 

      ,,Am început să lucrez cu copiii încă din 2007, am fost la cîteva concursuri şcolare şi ne-am dat seama că avem nevoie de ajutor. În 2009, prin intermediul arpăşanului Silviu Raţ, i-am cunoscut pe membrii de la Junii Sibiului, soţii Sas, şi aşa am început să colaborăm cu ei. Părinţii au susţinut financiar activitatea artistică. Nu înţeleg de ce se spune că nu păstrăm tradiţia? Copiii îmbracă fumoasele costume populare tradiţionale, strigă strigături din Arpaşul de Jos şi din Ţara Făgăraşului şi joacă jocuri tradiţionale. Echipa de dans a participat la multe concursuri şi au obţinut rezultate foarte bune. La concursul judeţean ,,Moştenire din bătrîni" organizat la Avrig au obţinut locul I. Un alt concurs la care au participat a fost ,,Împreună prin artă" obţinînd locul I. În 11 noiembrie a.c., au participat la Bistriţa la un concurs interjudeţean unde au obţinut locul III din 20 de ansambluri prezente. Copii au învăţat şi alte stiluri de dans, din Maramureş şi Banat pentru că nu s-a vrut plafonarea. Dansurile din Banat şi Maramureş au fost prezentate doar la noi în sat, dorind să arate arpăşenilor că au învăţat şi alte jocuri din alte zone. La concursuri Ansamblul Folcloric ,,Comorile Arpaşului" a jucat dansuri populare specifice zonei, cum ar fi: învîrtita, purtata, crihalma, rara şi haţegana" a spus învăţătoarea Pavel Livia care nu face referire şi la jocurile bătrîneşti.

,,Joacă părticele din jocurile arpăşene"
 

     În ultima perioadă s-a declanşat un scandal pe reţelele de socializare, iar subiectul scandalului este ansamblul ,,Comorile Arpaşului". ,,Ideea unui ansamblu a plecat de la învăţătorii satului, iar acum sînt îndrumaţi de soţii Sas Ovidiu şi Alesea. La început, părinţii au susţinut financiar activitatea copiilor. După ce s-au văzut rezultatele la concursurile şcolare primarul, Constantin Văcariu împreună cu CL Arpaş au hotărît să încheie un contract cu soţii Sas pentru susţinerea ansamblului. Copiii au învăţat dansuri populare autentice româneşti cum ar fi: fecioreasca, haţegana, brîul şi alte jocuri specifice altor zone, încă nu au învăţat rara, raţa şi purtata, dansuri cunoscute de bătrînii satului, dar le va veni rîndul şi acestora. Am urmărit cu atenţie dansurile copiilor şi am văzut cum au intervenit cu părticele din jocurile arpăşene. Sînt sigur că în curînd copiii vor învăţa şi aceste jocuri care le dansam noi în urmă cu mulţi ani" a spus învăţătorul Vasile Miron. (M.F.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Mihai V. Dobrin  - Cum se poate corecta situatia   |26-11-2017 19:28:53
Excellent articol,
Corecte comentariile Dr Ghe.Serbu, invatator Vasile Miron (am
fost colegi de scoala) si ale celorlalti care se involva in pastrarea traditilor
locale.
Situatia se poate corecta daca la viitoarele alegeri o sa votati un
Candidat din Arpasu de Jos, acesta mai mult ca sigur va fii mai inclinat sa
sustina idea pastarii comorilor culturale unice specifice Arpasului Mare.
Asa ca
la vot si alegeti peroana potrivita sa va reprezinte interesele.
Va doresc
succes,
Cu respect,
Un arpasean din Canada.
Fulga Ligia  - folclorul de acasa   |30-11-2017 13:26:37
Sunt Directorul Muzeului de Etnografie din Brasov. Citind despre conflictul din
Arpas, este inadmisibil sa se promoveze altceva decat folclorul local din Arpas.
Nu se justifica costurile daca nu investiti in patrimoniul Dvs. identitar.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 435 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3961339

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare