Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Negru Vodă, un făgărăşean incomod
Negru Vodă, un făgărăşean incomod Email
Luni, 23 Octombrie 2017 18:24

 

Unii istorici confirmă legendele care spun că voievodul ar fi avut cetăţi la Breaza şi la Comăna Numele lui Negru Vodă atestă faptul că acesta era negricios Balada închinată lui Negru-Vodă se cîntă în satele de la poalele Făgăraşilor 


     Ruinele de la Breaza stau mărturie a unui loc voievodal, iar locuitorii din zonă vorbesc despre cetatea lui Negru Vodă. S-au mai păstrat doar ruine la o înălţime de cîţiva centimetri. Era o cetate dacică transformată în fortăreaţă medievală, ca multe din cuprinsul României. Unora nu le place faptul că ,,descălecatul“ s-a produs de la noi,

 din Ţara Făgăraşului, şi încep să voaleze istoria. De fapt, pe cine deranjează faptul că un făgărăşean a întemeiat Ţara Românească? Învăţătorul Constantin Gubernat din Comăna de Jos spunea că Negru Vodă şi-ar fi avut cetatea acolo: ,,Eu am avansat o ipoteză cum că aici, la Com[na, a ajuns şi Negru Vodă. Sînt ziduri, se vede cetatea. Cînd eram copil aveam proprietăţi pe acolo, în zona cetăţii, şi ne jucam cît era ziua de lungă printre acele ruine. Femeile mergeau acolo la piuă şi eu le ascultam poveştile venite din străbuni. Aşa am aflat şi istoria cetăţii de care au rămas ruine de o jumătate de metru. Păcat că nu este îngrijită şi au crescut copacii peste ziduri. Prin 1982 a venit Armata în zonă şi a curăţat cetatea, au tăiat copacii. Credeam atunci că va fi pusă în evidenţă, dar n-a fost aşa. N-a mai venit nimeni şi a fost abandonată lucrarea. Şi acum este aşa. Valea este întreruptă şi de o frumoasă cascadă care se numeşte ,,Cascada Tigăi", iar în preajmă-i este peştera cu acelaşi nume. Valea Comănei se desparte la un moment dat în două. Pe o parte pleacă Valea Cerbului care coboară spre Valea Bogăţii şi pe cealaltă Valea Purcaru care trece peste deal şi coboară apoi în Ţara Bârsei prin Crizbav. Ţin minte că tata mergea la coasă la saşi în Ţara Bârsei pentru că aici la noi, la Comăna, erau grofii care aveau fîneţele, familia mea fiind una de iobagi" povesteşte învăţătorul Gubernat din Comăna. Să fi avut Negru Vodă mai multe cetăţi în zonă? Ascultînd poveştile oamenilor din partea locului despre Negru Vodă înclinăm să credem că a poposit în mai multe cetăţi din ţinutul Făgăraşului. Tocmai de aceea cel mai reprezentativ colegiu din Făgăraş poartă numele sugestiv ,,Radu Negru“, nume dat de intemeietorul acestuia, Ion Codru Drăguşanu, la 1868. Peregrinul transilvan, în calitate de căpitan districtual al Făgăraşului, a învins sistemul maghiar şi a reuşit să înfiinţeze şcoala superioară în care s-a predat limba română şi ales numele voievodului ,,Radu Negru”. 

   

 

 

 


Ruinele de la Breaza
 

     Despre cetatea din Breaza se spune că ar fi fost locuită de Negru Vodă, în jurul anului 1280. Fortăreaţa se aseamănă cu Cetatea Poenari, situată pe Râul Argeş, dar şi cu Cetatea Râşnovului. Este situată pe o culme împădurită, la aproape 3 kilometri de vatra satului, între văile Pojorta şi Breaza, străjuită la nord şi sud de şanţuri de apărare săpate în stâncă. În prezent, cetatea străveche este o ruină. Prin anii 1966-1967 un grup de arheologi şi muzeografi de la Muzeul Brukenthal din Sibiu a făcut săpături şi a descoperit zidurile şi turnul de observaţie al cetăţii. În interiorul fortăreţei a fost găsită o fântână şi nişte scări. Mergînd pe traseul scărilor tunelul s-a înfundat, dar arheologii au susţinut atunci că era un tunel de salvare. Echipa de specialişti de la muzeul din Sibiu şi-a întrerupt cercetarea din lipsă de fonduri şi nu a mai fost reluată nici pînă astăzi. Cetatea lui Negru Vodă de la Breaza abia se mai vede, iar zidurile de pămînt se degradează odată cu trecerea timpului. Se spune din bătrâni că atunci când Negru Vodă a plecat definitiv din cetatea sa de la Breaza a fost mare jale, iar sătenii i-au compus un cântec de rămas bun. Voievodul s-ar fi despărţit de localnici în locul numit „La Rugă“ şi a fugit din calea cotropitorilor. Şi astăzi acel loc păstrează aceeaşi denumire. Balada s-a cîntat din generaţie în generaţie, iar sătenii se mîndresc şi astăzi cu versurile de haiducie compuse de străbunii lor.

Cine a fost Negru Vodă?
 

     ,,E dovedit că în ultimul pătrar al secolului XIII, cu toată persistenţa pericolului mongol, asistăm la o coborîre din Ardeal către Muntenia a unor elemente româneşti, ungureşti şi săseşti, atrase şi de belşugul cîmpiilor, şi de negoţul de la Dunăre şi Marea Neagră. Cîmpulung e mai întîi un centru comercial săsesc şi va avea cu vremea o importantă minoritate catolică, cu frumoasă biserică. De asemenea, mica biserică din peştera de la Corbii de Piatră, în aceeaşi regiune, e datată- după stil- în jurul lui 1290. Pe de altă parte, ultimul rege arpadian, Andrei al III-lea, aplică o politică discriminatorie împotriva românilor, a căror nobilime nu mai este chemată la adunările Dietei. Regii unguri, vasali Papei, au considerat ca o datorie demnă de o adevărată cruciadă să elimine pe ,,schismatici“ (N.R.- românii ortodocşi), din regatul lor. De aceea, cei din nobilimea română care nu treceau sub obedienţa Romei au fost de atunci excluşi din categoria nobiliară şi încetul cu încetul reduşi la starea de simpli ţărani. La celălalt capăt al regatului, nobilimea croată n-a avut a suferi de această declasare fiindcă Croaţia fusese creştinată în rit apusean. În orice caz, evenimentele din jurul anului 1290 justifică în mod straniu data transmisă de tradiţie ca fiind cea a coborîrii legendarului Negru Vodă din Ţara Făgăraşului şi aşezarea sa la Cîmpulung, iar sub urmaşii lui la Argeş, de unde îşi vor întinde curînd autoritatea pînă la Dunăre. De la această origine ,,munteană“ a dinastiei se trage probabil numele de Muntenia, dat tradiţional întregii ţări- ţară majoritar de şes. Douăzeci de ani mai tîrziu, documentele străine (ungureşti, papale, sîrbeşti, bulgăreşti etc.) ne relevă, dominînd peste toată Ţara Românească, ţara între Dunăre şi munţi, inclusiv Oltenia, pe ,,Basarab Mare Voievod“ (atenţie: la origine Basarab este un prenume). Ce înseamnă ,,Mare Voievod?“ Înseamnă că acea căpetenie, voievodul Basarab, a reuşit să se impună peste toţi ceilalţi cneji şi voievozi români din acel teritoriu, fosta ,,Cumanie“ şi Fostul Banat de Severin. Înseamnă că şi urmaşii lui Litovoi şi eventual alţi cneji din Oltenia se închinaseră lui Basarab. ….Am mai multe motive de a crede că Basarab cobora dintr-o spiţă de şefi cumani. Nicolae Iorga a scris despre Basarab: ,,Numele e cuman…numai numele?“ Dar nici măcar Iorga n-a îndrăznit să ducă ,,ancheta“ mai departe, atît de înrădăcinată e încă la noi concepţia că în istoria naţională unele lucruri se pot spune, iar altele nu. Un istoric contemporan, pentru a exclude ideea că Basarab ar fi putut fi de origine cumană, scrie că Basarab era sigur român, căci altfel n-ar fi putut avea gîndul să unească pămîntul românesc…Ce aţi zice de un istoric francez, pătimaş adept al originii galo-romane a francezilor, care scrie: ,,Clovis (regele franc) sigur că era galo-roman, altfel n-ar fi avut ideea de a unifica Galia?! Vă îndemn la următorul exerciţiu: căutaţi cine a întemeiat, în Evul Mediu, toate noile state ieşite, pe rînd, unele după sute de ani, din prăbuşirea Imperiului Roman: în Galia sînt franci, burgunzi şi vizigoţi; în Spania, vizigoţi, suevi şi vandali; în Italia, longobarzi- uneori au lăsat moştenire ţinutului şi numele lor: Franţa, Burgundia, Lombardia, Andalusia. Adaug că este o constantă a istoriei universale: cînd se surpă dinăuntru un imperiu, niciodată noile state care apar ulterior în acelaşi loc nu rezultă din fapta foştilor băştinai, care rămîn vreme îndelungată fără elite şi fără vlagă. …Nu numai numele lui Basarab e cuman, ci şi al tătălui său, Tocomerius (sau Thocomer), pe care regretatul orientalist Aurel Decei l-a dovedit cuman- varianta Tihomir, pe care o găsiţi în toate cărţile, e greşită. Să aibă oare nişte cneji slavo-români prenume cumane din tată în fiu la numai 100-150 de ani de la năvălirea cumanilor? Puţin probabil. Cancelaria papală a considerat pe primii doi voievozi, Basarab şi Nicolae Alexandru, ca fideli ai Bisericii Romei, în ciuda unor ,,trădări“, după care cancelaria ungară se grăbea să-i califice drept ,,schismatici“; dar Curia romană nu se putea înşela. Or, dacă au fost la origine catolici, nu puteau fi slavo-români, aceştia fiind legaţi de veacuri de Constantinopol; numai cumanii fuseseră botezaţi în rit roman. De altfel şi Basarab şi Nicolae Alexandru au avut soţii catolice. Cozia şi Hurezul au fost două dintre cele mai prestigiopase ctitorii ale Basarabilor; ambele poartă nume cumane (cozia- nucet; hurez sau huhurez- pasăre de noapte). Se sugerează adesea că Basarab s-ar fi impus celorlalţi voievozi şi cneji români în calitate de căpetenie a lor împotriva tătarilor, dar n-avem nici un document care să evoce o asemenea acţiune. În schimb, surse sîrbeşti şi ungureşti după care Basarab ar fi fost ajutat de tătari într-o luptă care o va duce împotriva sîrbilor alături de bulgari (Velbujd, iunie 1330, bătălie unde aliaţii sînt învinşi de sîrbi) şi în vestita bătălie de la ,,Posada“ (noiembrie 1330) împotriva ungurilor….căci este considerată ,,actul de naştere“ al Ţării Româneşti ca unitate autonomă în cadrul Europei feudale. E deci mai probabil că Basarab a fost acceptat ca ,,mare voievod“ nu fiindcă ar fi dus lupte glorioase împotriva tătarilor, ci fiindcă ar fi fost cel mai capabil de a se înţelege cu ei. O origine cumană putea fi un atuu la o vreme cînd tătarii occidentali (din Crimeea şi Bugeac) erau, majoritar, foşti cumani. De altfel, marii cneji ruşi au procedat la fel, adică au preferat îndepărtata suzeranitate mongolă, care nu se atingea de credinţa şi datinile lor, unei dominaţii a puterilor catolice, mult mai constrîngătoare. Cu cîteva zeci de ani înainte de Basarab, marele erou al Evului Mediu rus, Alexandr Nevski, de la Novgorod, apoi din Vladimir, a ales aceeaşi cale: s-a luptat eroic împotriva apusenilor, învingînd şi pe suedezi şi pe cavalerii teutoni- în schimb s-a dus să-şi plece genunchiul, smerit, în faţa Marelui Han al Hoardei de Aur. La fel vor face în veacul următor şi marii cneji ai Moscovei“ spune Neagu Djuvara.

Documente inedite
 

     Neagu Djuvara este foarte contestat de patriotarzii naţionalişti. Istoria noastră, vorba lui Ion Gavrilă Ogoranu, este o ,,Cenuşăreasă“, dar lipseşte însă prinţul să îi pună pantoful. Prinţul trebuie să fie urmaş al bravilor geto-daci, şi drept-credincios pe deasupra. Protocronismul naţiilor mici este foarte la modă. Iată ce spune Djuvara: ,,Avem un document ciudat printre documentele transilvane de la începutul secolului XIV: în 1325, un cleric ungur depune mărturie că un fiu de comite cuman a îndrăznit, în faţa unui tînăr nobil maghiar, să-l ponegrească pe rege zicînd că nu-i ajunge nici la gleznă lui Basarab! De ce tînărul cuman, dacă a vrut să-l înjosească pe regele Ungariei, nu l-a comparat cu regele Poloniei, cu cneazul de Halici sau vreun despot sîrb- de ce l-a comparat cu voievodul Basarab, cînd acesta nu se distinse încă învingînd trufaşul rege? Nu cumva fiindcă era mîndru de el, îl ştia de un neam cu el, poate chiar rudă?“

Comăna, reşedinţa lui Negru Vodă
 

     În Ţara Făgăraşului, numele localităţii Comăna este foarte sugestiv. Mergînd pe această filieră propusă de Neagu Djuvara este mai posibil ca Negru Vodă să-şi fi avut reşedinţa la Comăna, după cum susţine învăţătorul Constantin Gubernat. Comăna vine de la numele cumanilor. ,,Mă întreb, în fine, dacă poreclei ,,Negru Vodă“ dată de tradiţie ,,descălecătorului“, adică întemeietorului, poreclă pentru care s-au căutat tot felul de explicaţii, dintre care unele chiar năstruşnice, nu trebuie să i se păstreze explicaţia pe care o mai avea trei sute de ani mai tîrziu, cînd a fost culeasă de un celebru oaspete oriental în ţara noastră“ spune istoricul. Paul de Alep susţine că i s-ar fi zis Negru Vodă pentru că era negricios la faţă. Cumanii nu erau de fel albi iar cnejii slavo-români spuneau că erau negri. Generalul bizantin Kekaumoenos spune că în greceşte însemna ,,pîrlitul la faţă“.

Descălecatul
 

     ,,Putem, în rezumat, închipui pentru descălecat ,,scenariul“ următor: cînd în 1238-1240 cumanii din Episcopatul Milcovului şi din Muntenia noastră trec Carpaţii pentru a se pune la adăpost de năvala mongolă în regatul ungar, nu toţi vor fi acceptat să fie colonizaţi pe Valea Tisei mijlocii. Mulţi- fiind deja amestecaţi cu românii sau chiar de-a binelea românizaţi (căci trebuie subliniat că toate sursele pe care le avem asupra lui Basarab îl califică drept valah)- vor fi ales să rămînă printre români, şi la nord şi la sud de Carpaţi. Coborîtor dintr-un asemenea neam, ,,Negru Vodă“ (Basarab, sau mai curînd tatăl său Tocomerius- căci un document bisericesc din secolul XVII zice că Nicolae Alexandru era ,,nepot“ al lui Negru Vodă), cu posesiuni, poate, şi la nord şi la sud de Carpaţi, izbuteşte să se impună altor căpetenii române, să se aşeze la Cîmpulung, centru comercial săsesc, şi, unificînd întregul ţinut între Carpaţi şi Dunăre, să fie recunoscut ,,Mare Voievod“- deocamdată tot vasal al regelui Ungariei“ spune Neagu Djuvara. În lucrarea ,,Thocomerius- Negru Vodă, Un voievod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti”, istoricul Neagu Djuvara scrie: ,,Numele tatălui lui Basarab ne este cunoscut printr-un singur document: la 26 noiembrie 1332, regele Carol Robert îi dăruia o moşie lui Laurenţiu, comite de Zarand, şi fratelui său, pentru faptele de bărbăţie de care dăduseră dovadă, în special cu prilejul marii bătălii din 9-12 noiembrie 1330, rămasă la noi cu denumirea eronată de ,,bătălia de la Posada“, în care regele fusese în primejdie de a-şi pierde viaţa. …şi mai ales atunci cînd, pornind oastea noastră strînsă prin poruncă regească, am ajuns în nişte ţinuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ţinute pe nedrept de Ţara Românească de către Basarab, schismaticul, fiul lui Thocomerius“. Istoricii români, încadraţi în legenda protocronistă, traduc acest nume Tihomir. Putem, în fine, răsufla uşuraţi: este un nume slavo-român împrumutat de la cumanii conlocuitori. O cronică rusească spune: ,,Tatăl lui Basarab Întemeietorul s-a numit Thocomieru“. Djuvara este un istoric cu o precizie jurnalistică. El nu se mulţumeşte să ia drept de bună o idee, ci zgîndăre: ,,Gîndul că prima noastră dinastie naţională ar fi putut fi de origine cumană înfioară mai departe. Singurul istoric pe care l-am găsit pomenind, cu oarecare ambiguitate, şi forma cumană a numelui e Răzvan Theodorescu: ,,…tatăl lui Basarab ,,Întemeietorul“, abia cunoscut Tihomir (Tocomer)…“.

Coborîrea este din Ţara Făgăraşului
 

     ,,După cum afirmă Xenopol şi Haşdeu, la această dată (N.R- 1290) domn al Făgăraşului era Tihomir, căruia i-a succedat Basarab“ spun profesorii Georgeta şi Ilie Muntean în lucrarea ,,Istoria Ţării Făgăraşului şi a cetăţii sale“. ,,Legendele populare atribuie întemeierea Ţării Româneşti unui anume Radu Negru, coborît din Ţara Făgăraşului, unde şi-a mutat scaunul, pe la 1291, după ce Făgăraşul şi-a pierdut autonomia. Se zice că şi-ar fi stabilit capitala la Câmpulung, oraş ce fusese înfiinţat de saşi cam în aceeaşi perioadă. Radu Negru ar fi început, conform tradiţiei construcţia mănăstirii de pe Valea Tismanei, dar de sfinţit a sfinţit-o Radu I Basarab. Adevăr sau legendă, Radu Negru a traversat veacurile rămînînd în conştiinţa populară“ spune Marius Muntean în cartea sa ,,Cetăţi transilvane“. Neagu Djuvara completează: ,,Or, pomenirea datei de 1290…în aproape toate evocările unei coborîri a lui Negru Vodă din ţinutul Făgăraşului la sud de Carpaţi nu poate fi fortuită. În jurul acelei date, se îngrămădesc o seamă de evenimente de cea mai mare însemnătate: uciderea regelui Ladislau IV (1272-1290), zis ,,Cumanul“ (din pricina pasiunii pentru neamul mamei sale, prinţesă cumană), înseamnă începutul unui şir de tulburări. O consecinţă importantă imediată a fost că Thocomer, în bune raporturi cu Ladislau cumanul, îşi pierde acum cele două posesiuni de la nord de Carpaţi, domeniile Făgăraşul şi Sîmbăta, care aparţinuseră anterior nobilului transilvan Ugrinus, din neamul magnaţilor Csak. Aceasta trebuie să fie cauza nemijlocită a hotărîrii lui de a trece la sud de Carpaţi. E urmat pesemne de un număr de români ce-l aleseseră ,,voievod“ al lor şi de un grup de saşi, în ruptură cu episcopia de Alba Iulia. Primul lor popas de durată va fi Câmpulung, oraş fondat de saşi. Această coborîre la sud de Carpaţi va coincide cu un eveniment major: hanul mongol (disident) de la Isaccea, Nogai, porneşte tocmai la finele anului 1290 un atac înspre apus, care-l va duce- lucru dovedit în 1291- pînă la Porţile de Fier, pricinuind o întrerupere a instituţiei banilor ungari de Severin. Aşa cum făcuseră mongolii şi la sud de Dunăre, în 1280, aşezîndu-l pe cumanul Terter în ţaratul bulgar de Târnovo, vor fi procedat la fel, în 1291, cu ,,voivodul cuman Thocomereme de zeci de ani, aşadar, cumanii Thocomer şi Basarab vor fi intermediarii între suzeranul mongol (tătar) şi voivozii şi cnejii români dintre Carpaţi şi Dunăre. Aceasta este explicaţia unificării tocmai atunci a viitoarei Vlaska Zemlja. De altfel, o prezenţă tătară alături de Basarab e pomenită de documente ungureşti, sîrbeşti şi bizantine, în 1330, şi la Velbuzd, şi la Posada. De abia pe la sfîrşitul domniei sale, odată cu slăbirea puterii tătarilor din vest, se hotărăşte Basarab să se apropie din nou de regele Ungariei, acum Ludovic I (zis cel Mare), trimiţîndu-i-l pe fiul său, Alexandru, asociat la domnie, ca să reînnoiască jurămîntul de credinţă şi pornind împreună cu Ludovic o campanie pentru a curăţa de tătari părţile răsăritene ale voievodatului său“ explică istoricul Djuvara. Istoricul Șt. Ștefănescu susţine că s-a numit ,,Negru“ deoarece i-a învins pe tătarii negri care locuiau pe teritoriul fostei Cumanii Negre. În acest mod el a devenit şi Basarab. Termenii de ,,Basarab“ şi ,,Negru Vodă“ izvorăsc din faptele sale. Stoicescu neagă faptul că ar fi fost cuman însă prin tot felul de aberaţii protoconiste pe care nu e rostul să le amintim aici.

Voievodul cel negru
 

     Patriarhul Macarie al Antiohiei, aflat în călătorie prin Ţările Române, spunea: ,,Cel care a cucerit Ţara Românească a fost Ankro voievod- Ankro înseamnă pe limba românească negru, căci era negru, de aceea s-a şi numit pe turceşte ţara Kara Falach, sau Valahia Neagră, după numele lui…“. Paul de Alep, fiul lui Macarie, spune: ,,Îl numeau Negru Voievod, adică domnul cel negru“. Istoricul Șerban Papacostea menţionează: ,,Descălecatul de la Cîmpulung a fost urmat de ,,întemeierea ţării“, adică de agregarea formaţiunilor politice preexistente, cnezate şi voievodate. Potrivit tradiţiei cronicăreşti a Ţării Româneşti, procesul agregării în stînga Oltului a pornit din Câmpulung, a cuprins Argeşul, care avea să devină cel de al doilea scaun al domniei, după care ţara s-a lăţit ,,pînă la Dunăre şi în Siret“ şi, probabil, spre gurile Dunării; integrare teritorială înfăţişată de tradiţie, ca un fapt de expansiune demografică“. Thocomerius, sau Tihomir, este tatăl lui Basarab Întemeietorul şi este asimilat cu ,,Negru Vodă“ care a coborît dincolo de Carpaţi. În mod precis acest Thocomerius a fost din Ţara Făgăraşului, lucru ce deranjează pe protoconiştii notorii.

Și ce dacă a fost din Făgăraş?
 

     Probabil deranjează faptul că Ţara Românească s-a întemeiat dintr-un ţinut cosmopolit, în care s-au succedat atîtea etnii, nu ne place decît istoria de ,,paradă“. Dacii au fost cei mai viteji dintre traci spun grecii dar aceleaşi surse greceşti, nemenţionate de bravii noştri istorici, spun şi că ei îşi vindeau copiii iar femeile lor erau foarte libertine. Romanii nu au venit aduşi aici de ,,acest colţ de rai“, mănos şi bogat în grîne, ci pentru că strămoşii noştri i-au atacat în repetate rînduri, le plăcea raidul de unde luau bogăţii şi, inclusiv, sclavi.

De ce ne deranjează termenul cuman?
 

     Conform tradiţiei, noi sîntem nişte arieni autentici iar aici s-a plămădit întreaga civilizaţie. Dacă conteşti acest lucru eşti repede pus la zid dar se vede după infrastructură că nu sîntem în stare să creem măcar doi kilometri de şosea. Dacă îi vizitezi pe călugării din Muntele Athos, aceştia îţi vor descrie o istorie senzaţională: strămoşii noştri au fost cei mai tari, iar noi sîntem demnii lor urmaşi. Căci ,,de la Râm ne tragem“ a spus acelaşi cronicar care spunea despre Ștefan cel Mare că era ,,grabnic vărsător de sînge“. Ce te poţi aştepta de la ruda Movileştilor? ,,Djuvara emite o ipoteză rezonabilă şi plauzibilă.Ipoteza lui Djuvara e sprijinită de tot ceea ce ştim despre societăţi protofeudale similare, care au fost dominate de turcofoni vreme de multe secole, din Evul Mediu timpuriu pînă în epoca modernă. Multe dintre familiile nobile din societăţile tribale nord-caucaziene sînt, astfel, de origine turcă. …Ajunge să ne mai gîndim la prestigiul nobilimii germanice şi la faptul că pînă în secolul al XIX-lea ţări precum Belgia, Grecia şi România au făcut apel la familii de nobili germani pentru a se dota cu regi, ca să înţelegem că teza lui Djuvara privind originea prestigioasă- pentru vremea aceea- a Basarabilor este perfect verosimilă“ spune scriitorul şi jurnalistul Dan Alexe. Într-o perioadă îndepărtată, şoimii patriei şi pionierii cîntau. ,,Ţara mea are lanuri frumoase, cîmpii bogate şi multe flori“, azi maneliştii de folclor, nelipsiţi de la chefurile de partişti, îmbracă crătinţe şi cîntă: ,,Noi sîntem români, aici stăpîni“, într-o perioadă în care pădurile noastre se duc spre fostul Imperiu. În timp ce Saveta îl plînge pe arendaşul Pomohaci iar pseudo-teologul Ionaşcu plînge ortodoxia cu lacrimi de crocodil ne întrebăm: A fost sau nu a fost?
(Ștefan BOTORAN) 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Ordonanţă dată pe furiş

      Guvernul a introdus, fără să anunţe, regula prin care vrea să oblige angajatorii să modifice într-o lună, între 20 noiembrie şi 20 decembrie, contractele de muncă, pentru transferul contribuţiilor. Iniţierea negocierii colective în unităţile în care nu există încheiat un contract/acord colectiv de muncă este obligatorie pentru punerea în aplicare a noilor modificări ale Codului Fiscal, în celelalte unităţi fiind obligatorie, de asemenea, negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare, a decis Guvernul, introducînd obligaţii care nu erau incluse în forma lansată în dezbatere publică a unei ordonanţe. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

 
Guvernul introduce pachetul de asigurări voluntare de sănătate

     Legea Sănătăţii va permite românilor să încheie asigurare voluntară de sănătate cu spitalele pentru a beneficia de servicii medicale care nu fac parte din pachetul de bază. În schimbul unei sume primite periodic sub formă de abonament, spitalele, de exemplu, se vor obliga să suporte costurile serviciilor medicale care nu sunt incluse în pachetul de bază, se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Sănătăţii. (continuarea doar în ediţia tipărită)
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 849 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 739
Număr afişări conţinut : 3921311

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare