Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Luxul pătat al cartierului rezidenţial Email
Luni, 25 Septembrie 2017 18:08

 

Proprietarii din cartierul ,,Mioriţa” îşi spun nemulţumirile faţă de dezvoltatorul imobiliar  Au plătit 60.000 de euro pentru o casă, dar şi-au plătit utilităţile din proriile buzunare deşi li s-a promis că vor primi locuinţele la cheie Cartierul construit pe terernul fostelor sere ale Combinatului Chimic Făgăraş  Jaful de la Nitrosere SA s-a pliat pe ingineriile financiare puse la cale de Tânjală şi Grapă sub privirile statului roman prin AVAS Cele 8,7 ha de teren luate cu japca le-au băgat în buzunare milioane de euro


     Opt familii au investit în locuinţele oferite de Comtranscom Benţa Imobiliare SA din Mureş în cartierul rezidenţial construit la periferia Făgăraşului, în cartierul Combinat, peste drum de Colegiul ,,Aurel Vijoli”. Nu mai puţin de 60.000 de euro s-a plătit pentru o casă, iar dezvoltatorul imobiliar şi-a luat angajamentul să pună la dispoziţia locatarilor toate utilităţile, gaz, curent electric, apă, canal şi alei. Investiţia a fost realizată în 2006, după ce CL Făgăraş a aprobat PUD-ul întocmit de societate prin HCL nr. 154/13.06. 2006. De atunci s-a născut Cartierul Mioriţa, aşa cum a fost numit de societate în proiectul depus la Primăria Făgăraş sub numărul 84/2005. Bucuria locatarilor de a se muta în case noi a fost spulberată însă de o serie de problerme cauzate de nerespectarea angajamentelor de către dezvoltatorul imobiliar de la Mureş. Cel puţin aşa susţin acum noii proprietari. ,,Am vrut să ne mutăm de la bloc la casă şi curte pentru că la apartament nu aveam independenţă. Cu credite am reuşit să cumpărăm în cartierul Mioriţa, case noi, cochete. Numai că lucrurile n-au stat aşa cum ni s-a promis. Singuri ne-am tras curent şi gaz, pe cheltuiala noastră. Apoi plătim impozite mari pentru că acest cartier a fost inclus în Zona A de parcă am locui în centrul Făgăraşului. Aici, în cartierul Combinat, sîntem mereu expuşi la infractori pentru că zona este sărăcăcioasă şi fără moralitate din partea majorităţii locatarilor” a spus un proprietar din cartierul Mioriţa.
 

Proprietari nemulţumiţi
 

     Proprietarii caselor au ajuns să critice atît societatea care le-a vîndut imobilele, dar şi Primăria Făgăraş. ,,O problemă este şi alimentarea cu apă a cartierului. Nu avem contracte individuale pentru apă şi canalizare şi ni se spune că nici nu vom putea încheia. Dacă se sparge o ţeavă nimeni nu ne ţine de vorbă, nu repară nimeni defecţiunile. Recent s-a spart o ţeavă de apă, au fost pierderi mari pe care noi le plătim. Societatea de apă nu se bagă să sape pentru că e teren privat, iar noi nu avem voie să intervenim fără avize că sîntem amendaţi. Trebuie să sunăm la Mureş, dar firma este în insolvenţă, sîntem amînaţi, şi uite aşa ne duc cu vorba toţi. Am propus Primăriei Făgăraş să preia aleile din cartier pentru a scurta birocraţia” a spus un proprietar.
 

Mioriţa este în Zona A a municipiului
 

     ,,Acest cartier de case a fost declarat de dezvoltatorul imobiliar ca rezidenţial. Acest lucru înseamnă că, prin lege, face parte din Zona A a municipiului, iar impozitele sînt cele stabilite de legislativ pentru această zonă. În privinţa problemelor, în special a preluării aleilor şi drumurilor la domeniul public n-am avut nicio solicitare scrisă” a declarat primarul Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu.
 

Utilităţi plătite la Mureş
 

     Pentru locatarii din ,,Mioriţa” pare dificil să apeleze la dezvoltatorul imobiliar pentru orice problemă pe care o întîmpină, dar şi mai greu pare să-şi achite utilităţile direct la Mureş. Asta mai ales că firma, după cum susţin ei, a intrat în insolvenţă. ,,Avem un contor general, de branşament, pe care reprezentanţii de la Apa Canal SA Sibiu îl citesc şi în baza acestor citiri emit factura lunară. Această factură ajunge la firma din Mureş care apoi ne facturează nouă consumul de apă, iar noi trimitem banii. Cînd apar defecţiuni nimeni nu ne ajută” au spus oamenii care vor să încheie contracte individuale pentru apă şi canalizare. Directorul sucursalei Făgăraş a SC Apa Canal SA Sibiu, Vasile Manta, spune că în cazul cartierului Mioriţa situaţia este diferită întrucît domeniul este privat. ,,Cartierul are un contor general pe care-l citim lunar şi facturăm firmei din Mureş consumul. Pentru aceşti locatari sînt două posibilităţi pentru a încheia contracte individuale. În prima variantă, noi vom citi contorul general, de la intrarea în cartier, iar valoarea citirii (consumul) ar trebui să fie egală cu suma citirilor de la apometrele din case. Cred că fiecare casă are montat apometru. În cazul în care există diferenţe, ceea ce ar însemna pierderi, locatarii vor plăti şi aceste pierderi. A doua variantă este mai complicată şi costisitoare pentru oameni. Ar trebui să-şi construiască o reţea de apă proprie, la fiecare casă, pe care să o lege la conducta din exteriorul cartierului, adică să existe cîte un contor la ieşirea din cartier pentru fiecare casă. Atunci se pot încheia contracte individuale şi fiecare plăteşte ceea ce consumă. Este un domeniu privat şi noi, ca societate, nu ne putem băga. Nu este ca la domeniul public. Şi la blocuri, am încheiat contracte individuale dacă solicitantul şi-a construit reţea independentă. Dacă oamenii din cartier vor, pot veni la sediul nostru şi discutăm fiecare situaţie în parte pentru a găsi soluţiile cele mai bine. În privinţa defecţiunilor, societatea noastră le poate remedia contracost” a spus Vasile Manta, directorul sucursalei Făgăraş al societăţii Apa Canal Sibiu SA.
 

O femeie, paznic al cartierului
 

     Firma Comtranscom Beţa Imobiliare SRL are un singur angajat la Făgăraş care este paznic al cartierului Mioriţa. Doina Şandru păzeşte proprietatea firmei din Mureş între orele 7.00-15.00 şi este plătită cu 450 lei lunar. ,,Soţul meu a lucrat aici, de cînd erau serele. După ce a fost vîndut totul firmei din Mureş, el a rămas în continuare la firmă. Soţul a decedat de doi ani, iar cei de la firma din Mureş m-au rugat să rămîn în pază deşi îmi este tot mai greu. După ora 15.00 cartierul este păzit de o firmă de pază din oraş. Seara incibta se închide cu poarta automată. Eu asist la citirea contorului de apă şi trimit la Mureş datele, iar cei de acolo facturează la fiecare locatar” a spus Doina Şandru. Din vechile sere care ocupau peste 2 hectare din cele 8,7 cît măsoară terenul deţinut de fostul combinat chimic, n-a mai rămas decît clădirea de birouri. Imobilul face notă discordantă cu vilele clădite de Benţa Grup din Tg Mureş întrucît este veche şi neîngrijită. Aici este ,,biroul” paznicului Doina Şandru pe care l-a amenajat cu flori, perdeluţe şi mileuri. ,,Asta a mai rămas din averea fabricii, această clădire” spune făgărăşeanca.

Proiect cu 81 case, doar 11 construite
 

     Cartierul Mioriţa s-a construit pe terenul pe care au funcţionat şi serele Combinatului Chimic Făgăraş în suprafaţă de 8,77 hectare. Construcţia cartierului a început spre sfîrşitul anului 2006 de firma din Mureş, Comtranscom Benţa SRL, care intenţiona, conform proiectului, să edifice 81 de case unifamiliale (P+M) cu suprafaţa de la 117 la 203 mp fiecare. În prima fază au fost construite 11 case, urmînd ca proiectul să continue. Numai că dezvoltatorul imobiliar n-a mai continuat construcţia, cartierul rămînînd cu 11 imobile. Din acestea au fost vîndute opt, iar trei case îşi mai aşteaptă cumpărătorii. Fiecare proprietar a cumpărat un teren de 500 mp şi o casă. ,,Firma a intrat în insolvenţă” au spus proprietarii. (Lucia BAKI)
 

Filmul jafului de la Nitrosere
 

     Serele Combinatului Chimic Făgăraş se aflau, în 2005, în proprietatea SC Nitrosere SA, unul dintre cei 7 pui divizaţi din Nitramonia SA (procesul de divizare aplicat combinatului chimic a demarat în 2004 şi a fost iniţiat de Mihai Tânjală). În decurs de un an de la divizare, Nitrosere a fost băgată în faliment cu bună ştiinţă de un grup de persoane care a luat cu japca patrimoniul societăţii. Folosind firme suveică, aceste persoane au înstrăinat activele de la Nitrosere, acestea ajungînd la Tg-Mureş, după ce au făcut un popas pe la Lugoj. Dunav Internaţional Construct SRL, Distrikem, Weingart, Co&M SRL, Familia Agricolă SRL, SC Forever Pipe SRL, Alipot SRL, Benţa Grup, sînt firmele care au fost folosite de Mihai Tânjală, Alin Luculescu, Grapă Sebastian şi acoliţii lor pentru jaful de la Nitrosere SA. Nitrosere a ajuns, fără voia acţionarului majoritar, AVAS, asociată cu SC Familia Agricolă SRL alături de Dunav Internaţional (controlată de Tânjală) şi Co&M SRL (controlată de Sebastian Grapă). Printr-o serie de acte adiţionale, Nitrosere pierde din acţiuni în favoarea srl-urilor celor doi mai sus menţionaţi, rămînînd cu 35%. În ianuarie 2006, Tînjală prin intermediul altor 2 srl-uri face un schimb de active cu Familia Agricolă şi predă la Nitrosere o casă şi un teren de 35.000 mp în satul Honorici de lîngă Lugoj în schimbul serelor din Făgăraş cu o suprafaţă de 8,7 ha. La 27 ianuarie 2006, Tânjală vinde terenul de la sere către SC Comtrascom Benţa SA din Nazna- Mureş cu 525.000 de euro, iar firma îşi intabulează proprietatea pe care o gajeazăapoi la bancă de unde împrumută 1,2 milioane de euro. Tot timpul în spatele acestor inginerii au stat Tânjală şi Grapă. După încheierea tranzacţiei cu firma din Mureş, s-a cerut falimentul firmelor implicate. Astfel, Familia Agricolă intră în faliment, iar la masa credală, creditorii puteau folosi un patrimoniu format din: o casă şi un teren într-un sat de lîngă Lugoj (valoarea de piaţă a acestora nu depăşea 3000 euro, aşa cum spunea atunci primarul comunei de lîngă Lugoj), nişte utilaje de prelucrarea a lemnului aduse de Grapă şi nişte utilaje agricole aduse de Tânjală cînd s-a perfectat asocierea Nitrosere în vederea preluării patrimoniului. Şi la Nitrosere SA a fost declarat falimentul la data de 20 martie 2006 de către Fondul Proprietatea la care ajunsese societatea statului. Datoriile Nitrosere SA se ridicau la 2.888.190,5 lei la acea dată (trebuie spus că la divizarea din 2004, Nitrosere a pornit de la zero, fără datorii), conform raportului semnat de administratorul judiciar. Printre creditorii Nitrosere s-au aflat: Primăria Făgăraş cu 452,06 milioane lei, 700 milioane Fiscul, 325 milioane salariaţii din perioada 2005-2006, Electrica, SC Apa Serv SA. Culmea, a pretins sume de bani de la falimentara Nitrosere şi Grapă Sebastian prin Distrikem suma de 210,3 milioane de lei, prin Weingart cu suma de 248,72 milioane de lei, iar prin Alipot suma de 680 milioane de lei. Pe lîngă toate acestea, dezafectarea serelor şi valorificarea materialelor ca deşeuri a însemnat alte miliarde de lei, bani care n-au intrat în contul Nitrosere ci al srl-urilor. ,,S-a constatat o încălcare gravă a clauzelor contractuale faţă de Nitrosere de către mai multe srl-uri. În cazul serelor s-a constatat demolarea acestora de pe cel puţin 2 ha de teren iar banii n-au intrat la Nitrosere ci la srl" declara preşedintele CA de la Nitrosere, Nasie Năstase, în mai 2005. Prejudiciul adus societăţii Nitrosere la acea dată a fost de 10 miliarde de lei, conform CA. Filmul jafului de la sere a fost aplicat şi la cantina combinatului prin aceleaşi srl-uri.

Comments
Comentariu nou Cautare
m  - asa au venit asa sunt dusi   |26-09-2017 18:26:41
cine putea sa isi cumpere pe 60000 de euro casa in combinat aia treuiau sa spele
banii sa nu povesteasca ei ca pe un amarat de apartament in fagaras au luat mai
mult decat au dat pe vila laude taranesti din zona fagaras.cine dracu io fi pus
sa cumpere de la grapa alt semn de intrebare.ce isi face omul cu mana lui se
numeste lucru manual.sa stea sa traga daca nu au avut minte.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Făgărăsenii nu vor participa la referendum

 

     Majoritatea făgărăşenilor nu găsesc rostul organizării referendumului din 6-7 octombrie 2018 şi spun că nici nu vor participa. Ei consideră că familia tradiţională este clară şi nu poate fi altfel decît formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Făgărăşenii spun că banii cheltuiţi pentru acest demers ar putea ajuta Sănătatea şi Educaţia care sînt uitate de guvernanţi. Mai pun organizarea referendumului şi pe seama unei manipulări grosolane de care abuzează guvernanţii pentru a-şi ascunde incompetenţa, lăcomia, faptele de corupţie şi modificarea acelor legi care să le ascundă dosarele penale. (continuare doar în ediţia tipărită).

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 885 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Informatii utile

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 778
Număr afişări conţinut : 4312152

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare