Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Festin medieval, în Cetate

 

Festivalul ,,Zilele Bucătăriei Medievale” a adus în actualitate preparate culinare vechi de 4 secole Reţetarul principesei Anna Bornemisza a ajuns obiect de studiu pentru specialişti ai artei culinare Chef Paul Siserman şi chef Florin Baki au stat în faţa invitaţilor festivalului Cocoşel castrat, clapon, ceafă de bou şi orez cu lapte erau preparate obişnuite de pe masa principilor din castelul făgărăşean Proiect finanţat de CJ Braşov şi Primăria Făgăraş

 

     Cetatea Făgăraşului parcă a prins viaţă la sfîrşitul săptămînii trecute. Dar nu oricum, ci în ritmuri de muzică medievală, cu domniţe şi bucătărie veche aşa cum au folosit-o marii domni şi castelani ai Cetăţii anilor 1500-1700. Dacă în urmă cu secole, Cetatea Făgăraşului domina întreg ţinutul, festivalul ,,Bucătăriei medievale” din perioada 22-23 septembrie 2017 n-a atras un număr foarte mare de iubitori ai tradiţiilor. Dar au fost suficienţi ca proiectul aflat la prima ediţie să răzbată dincolo de graniţele Ţării Făgăraşului, la nivel naţional şi nu numai.
 

Reţetarul principesei Annei Bornemisza
 

     Totul a pornit de la un reţetar vechi păstrat în Cetatea Făgăraşului şi care a venit peste vreme sub semnătura a celei de-a cincea domniţe care a dominat castelul de la poalele Făgăraşilor cu o mînă de fier, Anna Bornemisza. Cu specialişti în domeniul bucătăriei, s-a reuşit readucerea în actualitate de meniuri vechi de peste 400 de ani, dar reinterpretate. Iubitorii de istorie au putut asista la un arc peste timp în zilele de 22 şi 23 septembrie 2017 realizat cu măiestrie de istorici şi chefi bucătari. Proiectul ,,Zilele Bucătăriei Medievale” a fost realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Braşov şi al Primăriei Făgăraş. Chef Paul Siserman a coordonat prima ediţie a festivalului secondat de chef Florin Baki şi alţi trei bucătari din Sibiu şi Cluj. Echipa Grill World a lui Liviu Bosnea din Piteşti a realizat diligenţele culinare la porţile castelului.
 

Pivniţa Mare a cetăţii a arătat ca acum 4 secole
 

     Festivalul ,,Zilele Bucătăriei Medievale” reprezintă un element de noutate şi doreşte să ofere celor interesaţi o perspectivă documentară inedită şi diversificată despre spaţiile din cetate unde principii serveau masa, bogăţiile şi rînduiala vremii, bucatele specifice şi spiritul din bucătăriile cetăţii din secolele XVI-XVII, ritualul meselor princiare. Festivalul a redat atmosfera anilor cînd cetatea şi domeniile Făgăraşului erau cea mai puternică cetate a ţării şi cel mai mare ţinut din Transilvania. ,,Descoperirea cărții de bucate scrisă la îndemnul principesei Transilvaniei Anna Bornemisza, stăpîna cetăţii între 1663-1688, reprezintă elementul cheie care a determinat organizarea festivalului „Zilele Bucătăriei Medievale” au declarat organizatorii. Acest reţetar este prima carte de bucate din Transilvania şi a fost începută în Cetatea Făgăraşului în iarna anului 1680 şi terminată în luna septembrie a aceluiaşi an. ,,Prima dată să căutăm hrana pentru suflet şi numai după aceea Dumnezeu ne dă şi corpului”, scria principesa Anna Bornemisza la începutul cărţii. Văzută ca o capodoperă a artei gătitului, cartea s-a născut din necesitatea de a ridica meseria de bucătar la rang de artă şi de o nouă modalitate de a găti. Aceasta este o traducere a unei cărţii de bucate apărută în 1581 şi reeditată în 1604 de către Rumpolt, bucătarul şef al al principelui elector de pe Main Frankfurt. ,, Intenţia festivalului este aceea de a favoriza descoperirea, înţelegerea şi aprecierea gastronomiei medievale de la curtea princiară şi de a invita publicul larg dar şi specialiştii din domeniu să participe la crearea unei identităţi turistice gastronomice locale, pe de o parte, iar pe de altă parte de a promova Cetatea Făgăraşului” au mai spus organizatorii. Festivalul ,,Zilele Bucătăriei Medievale” s-a desfăşurat în Marea Pivniţă a Cetăţii, Turnul Thomory, curtea interioară a cetăţii şi în spaţiile din exteriorul acesteia.

O provocare pentru bucătari
 

     Pentru chefii bucătari cooptaţi în proiect, festivalul a fost o provocare pentru că a îmbinat arta culinară contemporană cu istoria şi meniurile medievale. Festivalul s-a derulat pe parcursul a două zile, prima a stat sub auspiciul meniului medieval servit în Pivniţa Mare a Cetăţii, iar în a doua zi publicul larg a putut cunoaşte preparatele Grill World coordonate de chef Liviu Bosnea, în exteriorul castelului.
-,,Cetatea Făgăraşului m-a impresionat. Păşind în acest castel simţi că te însoţesc străbunii noştri, ne apasă pe umeri 700 ani de istorie. Două luni cel puţin am gîndit cum să readuc în actualitate preparatele culinare de atunci. Festivalul trebuie să continuie. Între ziduri să fie partea de mîncare, iar afară, după zidul de apărare să stea tîrgoveţii, producători de miere, de pastramă, de brînzeturi, aşa cum era atunci. Să facem festival medieval, ce era pe vremea aceea să facem acum” a spus chef Paul Siserman.
- ,,Festivalul nu se poate opri aici, trebuie să continue, să devină o tradiţie. Făgăraşul de mult trebuia să organizeze un festival al Bucătăriei Medievale. Începutul este greu în orice, dar acest festival trebuie să devină un brand al Făgăraşului. Festivalul să fie organizat vara pentru că se pune mai mult în evidenţă. Cum spune şi colegul Paul Siserman, supa de păstrăv ne-ar reprezenta Ţara Făgăraşului” a spus chef Florin Baki.
 

Chef Paul Siserman: preparatele medievale, o provocare
 

     ,,Cetatea m-a impresionat foarte mult. Te întorci în timp atunci cînd parcurgi castelul. Mi-a plăcut foarte mult Sala Tronului, are o mare încărcătură istorică. Festivalul a fost o provocare din punct de vedere al reinterpretării contemporane a reţetelor. Dacă ne uităm pe reţetare, ajungi să găteşti plămîn de berbec, dar să pui, azi, în farfurie, nu dă bine. A trebuit să regîndesc în maniera în care să menţin reţetarul vechi dar să-i dau o notă contemporană. A fost o provocare, îmi plac provocările, sper că m-am ridicat la nivelul aşteptărilor” a mai spus chef Paul Siserman.
 

Meniul medieval reinterpretat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


- Cîrnaţ de clapon cu brînză dulce. ,,Claponul era cocoşel castrat, era la mare modă atunci. De unde să iau cocoşel castrat? Am luat piept de pui şi de curcan, cu slănină afumată care ajută să nu fie uscat. Am făcut cîrnaţi, i-am opărit, apoi i-am dat la grătar” chef Paul Siserman.
- Supă de păstrăv. ,,În reţetar scria că se fierbe păstrăvul şi apoi se freacă în mojar cu pîine prăjită. M-am întrebat cum scoteau oasele! L-am copt, l-am dezosat, apoi remanenţele le-am fiert 16 ore. La supă foloseau mazăre fiartă în apă, dar noi am făcut supă de legume, iar pentru culoare am pus şofran”
- Ceafă de vită cu cartofi prăjiţi în untură. ,,În reţetar era pece de taur, adică ceafă de la taur. Ceafa de vită e bună, gustoasă, are şi grăsime. Conform reţetarului ar fi trebuit să sacrificăm 1-2 tauri, pentru 100 persoane şi carnea era tare. Am luat vită românească, bălţată, care este aromată şi foarte bună” chef Paul Siserman.
- Orez cu lapte cu dulceaţă de fructe de pădure. ,,La Rucăr, orezul cu lapte se servea la parastas. Era foarte bun, copii fiind ne băteam pe el. Cînd am văzut la colegul Paul că la desert are orez cu lapte mi-am adus aminte de copilărie. În meniul medieval era considerat un desert foarte bun. S-a fiert foarte tare orezul, s-a tăiat bucăţi care s-au dat prin făină şi s-au prăjit în unt. Porţiile s-au servit cu dulceaţă de fructe de pădure” a explicat chef Florin Baki.

- Chef Paul Siserman este un mare iubitor al Artei Culinare şi este clujean. Şi-a cîştigat popularitatea în urma participării la show-ul de televiziune ,,Masterchef” deşi lucra în acest domeniu de mai mulţi ani. ,,Iubesc bucătăria din adolescenţă şi lucrez în domeniu de foarte mulţi ani. Principala mea activitate fiind în domeniul consultanţei gastronomice şi manageriat, organizez şi particip la evenimente culinare şi mă ocup de meniurile mai multor restaurante. Fac parte din A.C.E.E.A – cea mai cunoscută asociaţie de bucătari din România, afiliată direct la W.A.C.S (World Associations of Chefs). Îmi place să duc ideea de gătit dincolo de limitele clasicei bucătării profesionale. Pentru mine şi echipa alături de care lucrez, bucătăria nu este un mod de viaţă, ci însăşi viaţa” spune Paul Siserman. Este singurul chef bucătar din România, membru al InkChef Academ (350 în întreaga lume). ,,De cînd m-au invitat să lucrez pentru acest festival, m-am ocupat de reţete. Am studiat şi analizat reţetele 2-3 luni pînă am ajuns la meniul festivalului, un meniu medieval adus în zilele noastre” a explicat chef Paul Siserman.
- Chef Florin Baki este făgărăşean şi s-a remarcat în domeniul bucătăriei după ce a cîştigat cel mai mare concurs anual în arta culinară organizat de Selgros Cash&Carry din Romania. Cel mai bun bucătar al anului 2016 a fost declarat chef Florin Baki de juraţii (străini) concursului Selgros. A fost recompensat şi cu un training în Anglia, la restaurantul Oxford ( stele Michelin).


Principesele Cetăţii Făgăraşului
 

     Timp de două secole, Făgăraşul a fost guvernat de femei. Cinci principese au trăit în castelul de la Făgăraş, iar aproape toate au fost nefericite şi singure.

- Anna Nadasdy a fost prima dintre Principesele Fagarasului, soţia lui Ştefan Mailat, Voievod al Transilvaniei, care a transformat cetatea în reşedinţă voievodală şi în centru militar susţinut de un domeniu de 60 de sate. Cînd s-au încheiat lucrările la cetate, voievodul a pus meşterii să prindă în zid stemele nobiliare, a lui şi a soţiei sale Anna. După ce Ştefan Mailat e prins şi trimis la Edicule, în închisoarea celor 7 turnuri, de pe malul Bosforului, unde moare captiv după mai bine de zece ani, Anna Nadasdy n-a apucat să stea nici ea prea mult în cetate.

- Arhiducesa Maria Christierna a fost a doua Principesă a Cetăţii, soră a împăratului Ferdinand al II-lea de Habsburg, măritată cu Sigismund de Bathory, noul principe al Transilvaniei. A reparat cetatea, i-a ajutat pe făgăraşeni, micşorîndu-le dările, i-a pus pe nobili să întreţină zidul de aparare al oraşului, a încurajat meşteşugurile, înfiinţînd primele bresle. N-a simţit in viaţa ei decît iubirea pentru Dumnezeu. Căsătoria ei, politică, aşa cum era la acea vreme, n-a fost urmată de bucurie, ci de tristeţe. Din mariajul cu Sigismund nu i-a rămas decît titlul pompos trecut în cîteva acte. Messe, motette şi madrigale la modă răsunau bizar intre zidurile cetatii. Cînd se adunau în sala mare a dietei şi cînd erau de faţă instrumentişii veniţi de la Praga şi Viena, ospeţele începeau cu ..Missa de Beata Virgine", missa solemna a Fecioarei vesnice. Maria Christierna a murit într-o mănăstire din Tirol, ca stareţă.

- Doamna Stanca a fost a treia prinţesă, nevasta marelui Mihai Viteazul care a vrut să facă din Cetatea Făgăraşului cetatea de scaun în ciuda împotrivirii Principesei Maria Christierna, care primise domeniul ca dotă la nuntă. Ocupa cetatea în 1599 şi îşi ia titlul de "herteg al Făgăraşului şi Almaşului". Mihai Viteazul şi-a adus familia la Făgăraş: pe doamna Stanca, baiatul, Nicolae, şi fata, Florica. Primită cu alai de mare gală la intrarea în cetate, în luna februarie a anului 1600, doamna Stanca a fost făcută prizonieră, după omorîrea lui Mihai, şi ţinută închisă, fără drepturi.

- Suzana de Lorantffy a înfiinţat prima şcoală românească la Făgăraş.
- Anna de Bornemissa, a cincea prinţesă din Cetate, a fost cea mai autoritară mercantilă, capricioasă şi mîndră. Işi începea orice propoziţie cu fraza ,,Nimeni să nu îndrăzneascăa...". Nu-iieşeau din cuvînt nici prefectul castelului, nici piperatorul de bucate, nici cei peste treizeci de aprozi, nici zecile de cameriste şi pieptănătoare, servitoare sau simple slugi. Nici macar barbatul ei, Michail Apafi, Principele consort, care, spun cronicarii, ,,leneş şi confuz, avea şi pasiunea de a drege mereu la oroloage". De la ea a rămas reţetarul cu preparatele vremii.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Becleanul, centru international de folclor

 

     Primul festival internaţional de folclor organizat în Ţara Făgăraşului va avea loc la Beclean, în ziua de 19 ianuarie 2018. Iniţiativa este curajoasă şi aparţine edililor comunei Beclean şi Ansamblului folcloric ,,Junii Becleanului de pe Olt”. Comuna Beclean şi deopotrivă toate comunele din Ţara Făgăraşului vor fi în sărbătoare vineri, 19 ianuarie, iar începînd cu ora 16.00 uliţele satului Beclean vor înflori sub auspiciul portului popular specific zonelor participante la prima ediţie a acestui festival.(continuare doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 
,,Pedeapsă maximă pentru poliţistul-pedofil“

 

     Cazul poliţistului pedofil din Bucureşti, Eugen Stan de la Biroul Rutier al Secţiei 18, a afectat imaginea Poliţiei Române Mediatizarea cazului a şocat opinia publică, iar cetăţenii aşteaptă, pe de o parte, pedepsirea agresorului, dar şi aflarea numelor şefilor din Poliţie care au muşamalizat acţiunile pedofilului poliţist vreme de 9 ani. (continuare doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 
HOROSCOP: 2018 aduce schimbări radicale pentru multe zodii
  

      Toate semnele zodiacale au şansa să îşi schimbe viaţa în 2018, totul ţine însă de felul în care vor acţiona şi de modul în care se vor mişca planetele. (continuare doar în ediţia tipărită)

 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1221 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 740
Număr afişări conţinut : 3999177

FaceBook

Informatii utile

Horoscop zilnic



Ziare