Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Nume de-ale rucărenilor Email
Luni, 28 August 2017 17:01

      Cînd am păşit prima dată pe băncile şcolii am descoperit că numele pe care noi, copiii, ni le strigam la poartă sau pe uliţă se deosebeau de cele cu care domnul învăţător ne striga în catalog. Viorica lui Tei se numea Leluţ, Livia Martii era chemată Bolcoş, iar cei doi Nelu, cu care eram de-o vîrstă, unul al lui Silviu, iar altul al lui Neagoe, aveau să scrie pe coperta caietelor Ion Goga şi Ion Nicoară. Am dedus că la intrarea în şcoală primeau un botez nou, care va rămîne o pecete individuală, alături de şederea noastră într-o anumită casă sau curte a satului. Apoi, mai tîrziu, am înţeles că numele de pe curte moştenea pe unul din strămoşii îndepărtaţi care a pus temelia gospodăriei, iar generaţiile care l-au urmat şi-au denumit apartenenţa la el, deşi mulţi n-au ajuns să-l mai cunoască în viaţă.

 Perpetuarea numelui întemeietorului este semnul de recunoştinţă pentru cei care, zidind un adăpost pentru familie, au alcătuit unul cu altul vatra satului, iar memoria lor a rămas o emblemă a neamului. Astfel că, dincolo de numele şi prenumele înscrise în cartea de identitate, cei din obştea satului se recunosc între ei a fi: ai lui Iosif, ai lui Matei, al lui Achim, ai lui Simion, ai lui Iacom, ai Sîvului, ai Aldii, ai Stuchirenii, etc, nume asemenea celor pe care odinioară le purtau ginţile de care aparţineau fiecare. Consemnarea numelor de familie, a prenumelor sau a numelor de pe curte dă o imagine istorică a înrudirii familiilor şi evoluţia onomasticii româneşti. Numele cel mai răspîndit rămîne Ion, cu derivatul de azi, Nelu. În trecut mult mai frecvente pentru Ion erau Onu, Onea, Oneancă, Onencuţu, ultimele două păstrate şi ca nume de curte. La fel de răspîndit, pentru Ion, era Nica, care, deşi hipocoristic (dezmierdător de la Ionică, Nică) se referă la persoane mature. Deseori, pentru evitarea confuziilor, intrau în compunere, realiznd de pe atunci, nume proprii de curte, compuse: Nicaonea (Onea+Logrea), Marcuoană. Alte nume proprii s-au pretat şi ele la compunere: Bucurtoma, Bureamatei, Bicălaie, Bureafrăţilă, Adamucostea (Adam Costea). Toponimia caselor satului se bazează pe prenume masculine (cu cîteva excepţii feminine). Din cele mai vechi mi se pare numele Burea (ai Burii), existent şi în compuse. Dicţionarele onomastice îi dau o provenienţă slavă bisericească: Borea (Burea), derivate de la Boris, desemna atît un cneaz, ce i-a încreştinat pe bulgari, cît şi pe un sfînt martir al ruşilor. Legătura cu asemenea origini nu este întîmplătoare şi pentru că, topografic, vatra satului Rucăr se compune din două părţi: cea din nord locuită de ,,dăbeni” şi cea din sud locuită de ,,bulgăreni”. Cine ştie ce evenimente istorice, migraţii, colonizări desemnează asemenea denumiri, rămase astăzi doar cu un misterios ecou evocator. Pe lîngă denumirea oficială a localităţii, imaginea unui sat este dată şi de porecla, pe care o poartă obştea, în ansamblu, în ochii aşezărilor vecine. Spirit de observaţie, umor, detalii ale lucrurilor, comportamente ale oamenilor răzbat din asemenea poreclă. Unuia din Rucăr I se zice ,,buhă” (bufniţă), unuia din Olteţ, ,,ţipar”, din Viştea ,,pleivaz” (creion), iar din Feldioara ,,hulpe” (vulpe”.(Prof. Liviu IOANI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Art Festin Făgăraș

În ediţia tipărită

,,Am ajuns să fim condusi de golani care aprobă legi doar în favoarea lor”

 

     Modificarea Codului Administrativ de către parlamentarii PSD-ALDE a mai creat un mod de a fi recompensaţi susţinătorii politicienilor. Pensii speciale pentru aleşii locali care să le completeze pensiile de vechime. Sînt bani care golesc bugetul ţării, aşa cum o fac şi alte categorii privilegiate de pensionari. Dacă un angajat a muncit zeci de ani în cîmpul muncii cotizînd lunar pentru a avea o pensie la bătrîneţe, acesta încasează pensie din care abia îşi duce zilele. În schimb un pensionar ,,special” este lovit cu pensie de mii de euro în condiţiile în care n-a cotizat niciun leu pentru pensie. Făgărăşenii spun că nu există echitate între pensionari, iar legile adoptate de parlamentari în ultima vreme sînt lipsite de bun simţ. Făgărăşenii mai spun că aleşii locali nu merită pensii speciale pentru că şi-au făcut doar datoria, iar în cele mai multe cazuri nici pe aceasta. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cetăţenii în privinţa modificării Codului Administrativ de către parlamentarii Puterii, act normativ ce a fost votat deja în Senat. O parte din opiniile lor sînt prezentate în materialul următor. (continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 756 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4203426

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare