Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Mică publicitate Boholţ, 700 de ani de atestare documentară
Boholţ, 700 de ani de atestare documentară Email
Luni, 28 August 2017 16:15

 

      Atestarea documentară a existenţei de 700 de ani a localităţii Boholţ a fost prilej de sărbătoare pentru comunitatea boholţeană cînd a avut loc sfinţirea monumentului din centrul satului intitulat simbolic ,,Masa dăinuirii Boholţului şi boholţenilor“ şi resfinţirea bisericii satului. La ambele evenimente a participat Mitropolitul românilor ortodocşi din Germania şi Europa Centrală şi de Nord, Serafim Joantă care este totodată şi fiu al satului Boholţ, alături de preotul paroh Ioan Paroş şi un sobor de preoţi din Ţara Făgăraşului.

 Sufletul organizării acestui eveniment a fost distinsul inginer Vasile Joantă ,,al Preotesi“ cum mai este numit în sat, omul care a făcut din Boholţ un adevărat centru cultural prin organizarea unor tabere de artă cu prestigioşi artişti plastici şi pictori din ţară.

Boholţ- sat ardelean al tradiţiei, statorniciei şi speranţei
 

     Este titlul sugestiv al monografiei satului întocmite de regretatul învăţător Aurel Drăguş. ,,Tatăl meu a fost autorul Monografiei satului iar marele regret este că nu a mai prins acest eveniment întrucît s-a stins din viaţă în luna noiembrie, anul trecut. Apreciez foarte mult pregătirea preotului din sat şi a celor doi Vasile Joantă, inginerul şi profesorul“ a spus Doru Drăguş, fiul învăţătorului Aurel Drăguş. Cea de-a II-a ediţie a Monografiei satului a apărut în anul 2014. ,,Nimeni din cei născuţi la sat nu pot uita casa părintească, biserica, şcoala, uliţele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu vieţuitoarele ei, truda şi hărnicia oamenilor, tradiţiile, datinile şi obiceiurile. Toate acestea au modelat sufletele noastre şi au influenţat puternic personalitatea noastră, făcînd din fiecare ceea ce sîntem azi. Această lucrare are menirea de a ne transpune în satul copilăriei noastre, trezindu-ne frumoasele amintiri care să ne umple sufletul de bucurie, nostalgie şi dorul de ,,acasă“. Boholţul este o autentică vatră de sat ardelean, de o remarcabilă puritate etnică, locuit în exclusivitate de români care şi-au păstrat peste veacuri viaţa spirituală, datinile şi obiceiurile nealterate. Satul, aflîndu-se la limita de sud a dealurilor Podişurilor Târnavelor, s-a dezvoltat în decursul timpului la interferenţa a două zone distincte: Zona Târnavelor, în care alături de români trăia şi o însemnată populaţie săsească existentă cîteva secole şi la Boholţ; Zona Țării Făgăraşului (Țara Oltului- Transilvănean) locuită numai de români, aflată secole la rînd sub domnia voievozilor din Țara Românească. Mai tîrziu, Imperiul Austro-Ungar a înfiinţat în zonă ,,Regimente grănicereşti“, asigurînd satelor o autonomie specială, benefică limbii române şi tradiţiei locale. Ca fire, boholţenii se aseamănă mai mult cu ,,ardelenii“ de pe Târnave decît cu ,,oltenii“ din ,,Țara Oltului- Transilvănean“, avînd ca model şi şcolile grănicereşti. Boholţul se situează printre satele mici spre mijlocii din zonă, avînd în medie o populaţie de 460 de persoane calculată pe ultimii 60 de ani şi împuţinată drastic în ultimele două decenii (1980-2000), la 232 de persoane conform recensămîntului din martie 2002“ spicuim din lucrarea învăţătorului Aurel Drăguş. În ceea ce priveşte dragostea pentru carte, statistica este remarcabilă: 53 de persoane cu studii postliceale şi speciale, 141 de persoane cu studii universitare (licenţiaţi), dintre care 18 doctori în ştiinţe şi 9 cadre universitare. Nu lipsesc din tradiţia satului obiceiurile legate de vîrstele omului (naşterea, nunta, moartea ), datinile, obiceiurile şi tradiţiile populare (şezătorile, obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou, Bobotează, Sfîntul Ioan- 7 ianuarie, Sfîntul Toader, localele, de Paşti, Prepelegii, de Rusalii, Maialul, Sînzienele, superstiţiile, jocurile pentru copii şi tineret) precum şi portul românesc păstrat nealterat. Pe lîngă consemnările legate de Primul Război Mondial nu lipsesc nici paginile din lupta anti-comunistă dusă de către boholţeni ca şi alţi localnici din satele Țării Făgăraşului. La pagina 168 este introdus şi un episod din vremea alegerilor măsluite de către comunişti din data de 19 noiembrie 1946. Boholţenii au înfruntat curajos cetele de ,,bătăuşi“ aduse de securitate. ,,Mai zelos din cei doi paznici a fost Medrea Vasile de pe partea de sat Branişte-Ciocrac şi care a mai căutat şi alte persoane netrecute pe listă. Pentru acest zel a primit, a doua zi dimineaţa ,,la boltă“ (prăvălie) la ,,Văruca“ drept răsplată o bătaie cruntă. Medrea Vasile şi-a consumat în tăcere durerile neavînd curajul să-i reclame pe cei care i-au aplicat corecţia“ consemnează învăţătorul Aurel Drăguş la pagina 169 din lucrarea dedicată satului Boholţ (Boholţ- sat ardelean al tradiţiei, statorniciei şi speranţei)

Masa dăinuirii Boholţului şi boholţenilor
 

     Este o capodoperă de artă desăvîrşită de arhitectul Denis Brînzei din Galaţi la iniţiativa inginerului Vasile Joantă. ,,De vreo zece ani ne tot gîndim cum să organizăm această manifestare: 700 de ani de atestare documentară şi dezvelirea monumentului care celebrează acest lucru: ,,Masa Dăinuirii Boholţului şi boholţenilor“ precum şi Monumentul eroilor odată cu resfinţirea Bisericii. Ambele monumente sînt pline de simboluri. Masa reprezintă pilonii ce i-au adus pe boholţeni prin veacuri avînd ca punct central credinţa, cartea (şcoala) şi pămîntul. Toate aceste simboluri le veţi găsi pe masă. Bineînţeles că masa întreagă cuprinde toate aceste simboluri. Pe masă este o cruce, o carte iar pe piciorul mesei se află un basorelief care reprezintă un plug. Masa întreagă este o imagine a Cinei celei de Taină în care sculptorul Denis Brînzei a aşezat în piatră aurele Mîntuitorului şi ale celor 12 apostoli. Credinţa este baza, cartea reprezintă învăţătura iar plugul hrana trupească care ne-a fost dată. Credinţa i-a zidit sufleteşte pe oamenii din Boholţ, cartea le-a arătat drumul în viaţă iar ultimul pilon a fost pămîntul reprezentat de plug care ne-a hrănit şi ne hrăneşte în continuare. Crucea eroilor este realizată de sculptoriţa în metal Misha Diaconu şi este închinată eroilor satului din cele două războaie mondiale. Avem de asemenea şi o expoziţie de fotografii care reprezintă imagini inedite din istoria satului“ a spus inginerul Vasile Joantă, principalul organizator al evenimentului.

Boholţul- zonă de interferenţă a celor trei graiuri româneşti
 

     ,,Sînt deosebit de emoţionat şi am revenit în satul natal să văd generaţiile de oameni care există acum şi pentru a ne aminti şi a reprezenta satul care ni se înfăţişează astăzi cu evoluţiile moderne care au mai şters din tradiţiile vechi. Satul nostru se află într-o fundătură unde nu există drumuri de legătură cu alte localităţi şi este totodată o zonă de interferenţă între cele trei graiuri româneşti: ardelenesc, muntenesc şi moldovenesc“ a spus profesorul universitar Mircea Regneală de la Universitatea din Bucureşti- profesor emerit al Facultăţii de Filologie şi fiu al satului Boholţ.

Atestarea satului Boholţ- contemporană cu întemeierea Țărilor Româneşti
 

     ,,Trebuie să remarcăm osîrdia localnicilor pentru marcarea unui eveniment de excepţie, 700 de ani de atestare documentară a satului Boholţ. Puţine localităţi rurale se pot mîndri cu o asemenea vechime. Atestarea acestui sat este aproape sincronă cu întemeierea ţărilor româneşti. În al doilea rînd remarcăm faptul că acest sat n-a cunoscut analfabetismul într-o vreme în care acesta reprezenta o adevărată plagă pentru Țările Române. De asemenea ar mai trebui remarcată devoţiunea pentru locurile natale. Noi am migrat dintr-o zare în alta dar am revenit mereu la matcă, lucru ce dovedeşte sedentarismul poporului nostru. Vin şi completez cu nişte strofe de-ale mele: ,,Cu os strămoşesc/Sabie la cingătoare/Băsmind mereu despre om şi zeu/Temelia fiinţei neamului meu“. În mod deosebit, ca personalităţi exponenţiale se cuvine amintiţi inginerul Vasile Joantă, sufletul acestei iniţiative şi, desigur, în mod aparte sătenii acestui sat care s-au mobilizat atît de frumos şi cu ocazia împlinirii a 250 de ani de şcoală în Boholţ şi acum, cu dezvăluirea monumentului comemorativ de 700 de ani de existenţă a satului Boholţ. Sînt oameni care ştiu să respecte memoria celor căzuţi în cele două războaie mondiale. În ciuda faptului că globalizarea se manifestă în mod dramatic, boholţenii prin port, tradiţii şi obiceiuri ţin să scoată în evidenţă sufletul viu al satului natal în special şi al satului românesc în general. Un cuvînt aparte s-ar cuveni evocării distinsului dascăl Aurel Drăguş, autor al unei excelente monografii a satului Boholţ“ a spus cunoscutul profesor făgărăşean Ionel Mihali.

Vechi lăcaş de şcoală românească
 

      ,,La a 700-a aniversare a existenţei sale, satul Boholţ, una dintre cele mai vechi localităţi din Țara Făgăraşului, reuneşte pe locuitorii săi şi pe cei de suflet într-o frumoasă zi de sărbătoare. Biserica renovată, purtătorii frumosului port popular, ca şi cei veniţi din ţară, completează frumoasele zile de 26 şi 27 august. Vechi lăcaş de şcoală românească, existent de 250 de ani, de unde au plecat şi s-au format mari personalităţi ale culturii şi bisericii creştine ortodoxe, se reunesc din nou dovedind că micuţul sat Boholţ va dăinui peste veacuri în ciuda tuturor vicisitudinilor“ a spus profesorul de istorie Mircea Prescure. ,,Nu este prima dată cînd particip la sărbătoarea organizată de comunitatea boholţenilor, ceea ce arată că legătura mea cu Boholţul este mai profundă, nu doar la nivelul prieteniei cu profesorul Vasile Joantă, fiu al satului, ci şi interesul pentru ceea ce se organizează în această comunitate“ a spus învăţătorul făgărăşean Teofil Mija.

Alocuţiuni la ,,Masa Dăinuirii…“
 

     În jurul orei 10.00, organizatorii împreună cu localnicii, feţele bisericeşti şi invitaţii au pornit spre monumentul din centrul satului. ,,Masa Dăinuirii Boholţului şi boholţenilor“ a fost descoperită iar apoi a urmat o slujbă de sfinţire săvîrşită de către I.P.S. Serafim Joantă împreună cu preotul paroh Ioan Partoş şi ceilalţi preoţi. ,,Dragilor, ne pregătim să dezvelim monumentul dedicat celor 700 de ani de atestare. Satul nu e de 700 de ani, el exista cu mult înainte. După opinia unor istorici este mai vechi de 1000 de ani. Noi sărbătorim doar cei 700 de ani de la atestarea documentară“ a completat inginerul Vasile Joantă înainte ca monumentul să fie dezvelit şi sfinţit. ,,Ca fiu al satului, sînt foarte emoţionat de ceea ce se întîmplă aici. Domnul Vasile Joantă a făcut tabere de sculptură, pentru ca să se ajungă azi la acest moment plin de simbol. Istoria popoarelor a fost marcată de personalităţi deosebite. Dacă Dumnezeu nu l-ar fi trimis pe Vasile Joantă, astăzi poate că nu am fi ştiut nimic de istoria satului şi nu ne-am fi bucurat de acest moment. Iată că Dumnezeu lucrează prin oameni deosebiţi. Comunităţile umane s-au închegat în jurul unui monument religios, al unei biserici. Mircea Eliade spune că toate comunităţile umane s-au închegat în jurul unui punct religios. Este o necesitate absolută a omului de a-l sluji pe Dumnezeu. Tradiţia ne dă mobilitate şi continuitate, ne dă rădăcini în istorie. Pe lîngă tradiţia ortodoxă s-au format şi tradiţii populare. Toată viaţa comunităţilor noastre s-a desfăşurat în jurul Bisericii care este cea mai stabilă instituţie. Biserica i-a înrădăcinat pe oameni în pămîntul în care s-au născut şi cu nădejdea în viitor“ a spus I.P.S. Serafim Joantă.

Sesiune de comunicări
 

     După sfinţirea monumentului localnicii împreună cu preoţii şi intelectualii s-au îndreptat spre curtea bisericii satului care, totodată, este şi curtea Căminului Cultural, în vederea sesiunii de comunicări ştiinţifice care s-a desfăşurat în biserică. Momentul a început cu Imnul naţional al României, urmat de rugăciunea ,,Tatăl nostru“ şi derularea alocuţiunilor invitaţilor pe marginea atestării documentare a satului Boholţ (1317-2017).

Grupul GAL prezent la eveniment
 

      La eveniment a participat şi Grupul Local de Acţiune Valea Sâmbetei. ,,GAL este prezent la evenimentul cultural din Boholţ deoarece Comuna Beclean este membru GAL iar toţi beneficiarii din comuna Beclean pot depune proiecte pentru a primi finanţare europeană. Am venit la eveniment pentru a face o promovare a măsurilor din strategia GAL şi am identificat cît mai mulţi potenţiali beneficiari“ a spus Cristina Fogoroş, manager GAL. (Carla TATU, Ştefan BOTORAN)

 

Sărbătoare la Boholţ

     Boholţenii au sărbătorit 700 de ani de la prima atestare documentară a satului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia ,,Pro Boholţ", Parohia ,,Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul" şi Primăria Boholţ. Manifestarea a reunit boholţenii din toaate colţurile ţării şi de peste hotare. Evenimentul a debutat sîmbără, 26 august a.c., în jurul orei 10.00 în faţa bisericii. Oaspeţii au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare. Deschiderea manifestării a început cu intonarea imnului naţional, apoi inginerul Vasile Joantă şi primarul Claudiu Motrescu au urat bun venit invitaţilor după care a început parada portului popular pînă în centrul satului unde s-a oficializat sfinţirea monumentului ,,Boholţ 700”. Fiu al satului, Serafim Joantă, mitropolitul Germaniei a oficiat slujba religioasă alături de un sobor de preoţi din Ţara Făgăraşului.

,,Sărbătoarea românilor din Transilvania"
 

     ,,Astăzi sărbătorim 700 de ani de cînd Boholţul este atestat documentar, este sărbătoarea românilor din Transilvania. Îmi doresc ca toate satele din Ţara Făgăraşului şi în special din comuna Beclean să fie unite prin tradiţii, istorie şi credinţă. În aceste zile cinstim memoria eroilor noştri şi vom inaugura două monumente. Este vorba de un monumentul care a fost ridicat în cinstea boholţenilor şi monumentul ,,Crucea Eroilor” închinat eroilor satului din cele două războaie mondiale. La eveniment am invitat reprezentanţi de la Consiliul Judeţean Braşov, Prefectura Braşov, Ministerul Culturii şi de la Primăria Municipiului Făgăraş. Toate satele din comună au fost invitate la această manifestare. Îmi doresc ca în această comunitate să nu existe orgolii, să fim cît mai deschişi şi nu în ultimul rînd să fim uniţi" a spus primarul comunei Beclean, Claudiu Motrescu. Dumnică, 27 august a.c., începînd cu ora 9.00 s-a oficiat slujba de resfinţire a bisericii şi slujba Sfîntei Liturgii de către IPS Laurenţiu Streza şi IPS Serafim Joantă, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

,,Satul Boholţ este un colţ de rai"

 

 

 

 

 

 


- ,,Sînt fiică a satului Boholţ, născută din părinţii Ioan şi Ana Vegheş şi am plecat la Bucureşti în urmă cu 63 de ani unde am absolvit Facultatea de biologie. Am aflat de eveniment de la rudele din sat, nu putem lipsi de la această sărbătoare. Satul meu este cel mai frumos din lume şi nu pot uita copilăria şi adolescenţa de pe uliţele satului. Anul trecut am fost prezenţi la o nuntă tradiţională, nuntaşii au îmbrăcat frumoasele costume populare. Venim cu drag acasă la toate manifestările. Cu acest prilej ne întîlnim cu rude, prieteni, cunoscuţi. Vreau să le mulţumesc organizatorilor pentru această reuşită manifestare" a spus Valentina Rîngheanu.
- ,,Soţia mea este fiica satului Boholţ şi aşa am devenit şi eu, fiu al satului. Iubesc acest sat transilvănean şi m-am gîndit să scriu o carte despre acest colţ de rai şi istoria acestui sat. Sîntem mîndri că finul nostru Serafim Joantă oficiază slujbele în aceste zile de sărbătoare. Aici, oamenii iubesc tradiţia, istoria şi credinţa. Din 1978 şi pînă în prezent nu am lipsit de la niciun eveniment din acest sat. Mă bucur că tinerii din sat duc mai departe tradiţia şi obiceiurile acestor meleaguri. Am fost deţinut politic, condamnat 25 de ani, dar am executat 5 ani la Jilava şi la Canal" a spus Aricola Rînghenu.
- ,,Pot să spun că este evenimentul numărul 1 din comună. 700 de ani înseamnă enorm de mult pentru o localitate din Ţara Făgăraşului. Tot respectul pentru cetăţenii din acest sat, au ştiut să respecte obiceiurile şi tradiţia. Această manifestare este palpabilă şi dă dovadă că satul românesc trăieşte, este viu şi are puls. Este o rară ocazie să aduni oameni din comună să ia atitudine în viaţa satului din Ţara Făgăraşului în actualele condiţii democratice. Sînt mîndru de faptul că trăiesc într-o astfel de comunitate" a spus profesorul Nicolae Ludu.


Resfinţirea bisericii
 

Duminică, 27 august a.c., în jurul orei 9.00 a avut loc slujba de resfinţire a Bisericii ce poartă hramul ,,Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul".
- ,,Biserica din Boholţ este construită în perioada 1880 - 1885 şi am constatat o necesitate cruntă de a schimba pardoseala. Din cauza umezelii aceasta a fost afectată. Cu sprijinul Consiliului Judeţean, Primăriei Beclean şi a oamenilor din sat am reuşit să schimbăm pardoseala în biserică şi să o înlocuim cu parchet de stejar. A fost o lucrare amplă, s-au executat lucrări de drenaj interior pentru captarea apei. În urmă cu cîţiva ani s-a executat şi drenaj exterior în vederea consolidării structurii bisericii. Pe lîngă această lucrare amplă s-au adăugat şi altele mai mici, dar importante, pictarea soclului interior, înlocuirea uşii de la intrare, zugrăveli experioare, schimbarea crucii de pe turlă şi rezidirea sfintei mese din altar. Sfînta masă zidită era foarte veche şi a trebuit înlocuită, aşadar a trebuit să resfinţim biserica. ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardeslului, ne-a dat binecuvîntarea ca anul acesta să resfinţim biserica cu ocazia împlinirii a 700 de ani de la atestarea satului" a spus preotul paroh Ioan Paroş.
- ,,De cîteva luni ne pregătim pentru această sărbătoare. Fiind oameni gospodari ne-am apucat de treabă, am dat o mînă de ajutor la lucrările din biserică. Cîteva luni s-a lucrat în biserică, iar slujbele au fost oficiate în bisericuţa catolică. Tot satul a participat cu bani şi cu ore de muncă" a spus cantorul Ioan Costea, 79 ani, de la nr. 164.
- ,,Este o mare sărbătoare pentru comunitatea noastră. Satul este mult mai vechi peste 1.000 de ani, dar sărbătorim 700 de ani de la atestarea documentară a satului Boholţ. La manifestare am avut oaspeţi de seamă şi mă bucur că foarte mulţi boholţeni din toate colţurile ţării au dat curs invitaţiei la sărbătorea Boholţ 700" a spus Liviu Bărbuţean, 64 de ani, de la nr. 263.

Sărbătoare cîmpenească
 

     De la sărbătoare nu putea lipsi dansul şi muzica populară. Pe scena amenajată în centrul satului Boholţ au evoluat artişti din Ţara Făgăraşului şi nu numai. Au fost invitaţi: Veta Biriş, Ionuţ Langa, Dan Dărăbanţ, Maria Muntean, Mariana Şandru şi Alexandra Aga. Au încîntat publicul cu frumoasele dansuri ardeleneşti Junii Cetăţii Rupea, Junii Becleanului şi Junii Hîrseniului, dar şi trupa Prolog. ,,Iubim tradiţia, jocul şi muzica populară aşa am ajuns la această manifestare. Am văzut programul artistic şi împreună cu cîţiva prieteni am venit la Boholţ" a spus Ioana Rîpeanu din Făgăraş. 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Adio, Majestate!

 

      România iubeşte monarhia. Ar fi concluzia la care ar ajunge orice persoană care deschide televizorul, ascultă radioul sau citeşte presa scrisă, pentru că mijloacele media abundă de articole despre regele Mihai şi monarhie. Dar dacă ne-am întoarce în urmă cu vreo două decenii, lucrurile n-ar sta chiar aşa. Regele Mihai a fost alungat din ţară de regimul post-decembrist condus de Iliescu şi Roman, aşa cum s-a întîmplat în 1947, pe vremea regimului bolşevic. Urmaşii acelor comunişti, pesediştii actuali, depun flori şi lumînări pentru monarhul României care a trecut la cele sfinte, iar pe bloguri postează mesaje de compasiune arătîndu-şi astfel nesimţirea.
     Fiind într-o vizită în Danemarca, am avut ocazia să trăiesc vizita familiei regale în oraşul în care am poposit vreme de o săptămînă. Au fost multe pregătiri, oficialităţile au fost băgate în priză cu mult timp înaintea vizitei. Localnicii erau preocupaţi să-şi întîlnească Regina, iar în ziua sosirii familiei regale, locul era înţesat de lume. Oraşul nu avea mai mult de vreo 20.000 de locuitori, dar atunci numărul celor prezenţi era şi de cinci ori mai mare. Era puhoi de lume. Eu nu mai văzusem atîta agitaţie şi oameni la un loc de pe vremea cînd Ceauşescu vizita vreo localitate. Pe cînd eram în anul I de facultate, era anunţată participarea preşedintelui ţării la deschiderea anului universitar, la Cluj. Cîtă zarvă, eram forţaţi să ieşim, să-l aclamăm! Pe noi, bobocii, ne-au închis pe stadionul din Cluj ca pe nişte oi, pentru a vedea iubitul conducător cît de ovaţionat este de tineri. Ceva similar era şi în oraşul danez, la vizita Reginei. Deosebirea însă consta în faptul că acei cetăţeni au mers la întîlnirea cu Regina din plăcere, pe cînd noi eram forţaţi. Le zîmbeau feţele, plîngeau oamenii de emoţie.

Citește mai departe...

Vizitatori online

Avem 458 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 738
Număr afişări conţinut : 3961351

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare