Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Turism cu ,,ia-mă nene”
Turism cu ,,ia-mă nene” Email
Marţi, 08 August 2017 08:53

 

      Edilii din Ţara Făgăraşului bat monedă pe dezvoltarea turismului de peste două decenii. Asemeni lor şi asociaţiile locale, şi nu puţine la număr, şi-au bazat activitatea tot pe dezvoltarea şi promovarea turismului. La nivel teoretic se stă foarte bine, se bifează proiecte, întruniri, dezbateri, se plătesc cotizaţii, se plătesc salarii, se întocmesc statistici pompoase, dar în realitate efectul este ZERO. Turiştii iubesc masivul Făgăraş, vor să-l viziteze, dar nu li se oferă nimic.

 Nici locuri de cazare suficiente, nici transport pînă la baza masivului care să lege staţiile CFR sau auto din zonă cu muntele. Totul este lăsat în voia Domnului. În Munţii Făgăraşului există doar 240 locuri de cazare, un număr limitat faţă de afluxul mare de turişti care ajung vara în zonă. Cabanele montane care erau denumite perlele Făgăraşilor nu au fost modernizate şi extinse la partea de cazare, iar unele dintre ele au fost lăsate în paragină. Asociaţia de promovare a turismului ,,Ţara Făgăraşului” care funcţionează de aproape un deceniu nu se implică, iar primăriile făgărăşene au pus la coada listei de priorităţi turismul ca de altfel şi investiţiile locale.

Cabane pline pînă la refuz
 

     Cabanele şi refugiile din Munţii Făgăraşului sînt preferate de iubitorii de drumeţii şi excursii montane în această perioadă. Tocmai de aceea numărul locurilor de cazare din masiv sînt insuficiente, iar turiştii acceptă orice formă de cazare doar ca să parcurgă creasta Făgăraşilor. Salvamontiştii locali au venit însă în sprijinul turiştilor refăcînd marcajele şi reparînd potecile. Cei mai mulţi turişti sînt străini. Toate cabanele sînt ocupate de turişti pînă în luna septembrie. Turiştii dorm în sălile de mese, pe holurile cabanelor, dar şi în refugiile montane. ,,În această perioadă cabanele din munţii Făgăraşului sînt pline. Cele 240 de locuri de cazare sînt insuficiente pentru numărul turiştilor. Cabana Negoiu are 100 de locuri de cazare şi este cea mai mare din masivul Făgăraş, cabana Podragu are 80 de locuri de cazare, iar la Cabana Valea Sîmbetei sînt 60 locuri. În lunile de vară traseele montane din masivul Făgăraş sînt bătătorite de iubitorii de munte. Sute de turişti s-au cazat la cabane, iar unii dintre ei au venit pregătiţi cu corturi. Turiştii care nu şi-au făcut rezervări din timp nu au nicio şansă să fie cazaţi la cabanele din masiv. Chiar dacă nu au avut loc în cabane nu au renunţat la traseeul de creastă şi s-au cazat în refugiile alpine din Curmătura Brătilei, Curmătura Zîrnei, Lacul Urlea, Fereascta Mică şi Viştea Mare. La sfîrşit de săptămînă numărul turiştilor se dublează. Recomand turiştilor să vină cu corturi, altfel vor înopta pe holurile cabanelor. Cei mai mulţi turişti cazaţi în Munţii Făgăraşului sînt germani, francezi, olandezi, spanioli, dar şi polonezi. De regulă aceşti turişti vin şi parcurg traseul de creastă al munţilor de la Sîmbăta pînă pe Vîrful Negoiu. De la un an la altul numărul turişti străini cresc, aceştia vin să parcurgă traseele din Munţii Făgăraşului" a spus salvamontistul Tomas Bross. În ultimele lunii salavamontiştii din Victoira ajutaţi de membrii unor asociaţii au refăcut toate potecile şi marcajele de pe traseele montane.

Turiştii merg pe jos zeci de km
 

     Turiştii nu au cu ce să ajungă pînă la baza masivului pentru că nu există transport local. ,,Turiştii străini se plîng că nu au legături de transport pînă la baza masivului şi sînt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri cu raniţa în spate pe caniculă. Trebuie să găsim o soluţie pentru aceşti turişti. Vom discuta această problemă în cadrul Asociaţiei Carpatină Ardeleană a Turiştilor să rezolvăm problema. În urmă cu cîţiva ani exista transport pe ruta Făgăraş - zona turistică Sîmbăta de Sus, dar s-a desfiinţat. Turiştii pierd o zi pe drum pînă ajung pe munte. Îi vezi zilnic cum stau pe marginea drumului cu raniţele, dar nu îi ia nimeni" a mai spus Bross.

Cabane în paragină
 

      De mai bine de zece ani în Munţii Făgăraşului două cabane sînt în paragină. Este vorba despre Cabana Arpaş cunoscută sub denumirea ,,Fata Păduri" amplasată într-o frumoasă poiană de pe malul drept al Văii Arpaşului. Din această cabană nu a mai rămas nimic, doar zidurile mai sînt în picioare. Cabana Urlea se află la 1.533 metri altitudine, în poiana Curmăturii Colţilor. Din păcate şi aceasta este în paragină, de cînd Mihai Tînjală a cumpărat-o cu 32.500 de euro. Cabana Urlea a fost construită la cea mai înaltă cotă şi era cea mai frumoasă din masiv. Foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate preferau această cabană. Acum construcţia are acoperişul distrus, pereţi, tavanul, sobele şi obloanele nu mai există, iar camerele sînt pline de mizerii.

Nu ducem lipsă de ,,promovare”” a turismului


    
Dacă Ţara Făgăraşului duce lipsă de ceva, acestea nu sînt asociaţiile şi fundaţiile. Din 2000 pînă în prezent s-au înfiinţat în Ţara Făgăraşului nu mai puţin de 249 de asociaţii, una la 300 de locuitori. Cel puţin aşa arată înscrisurile din Registrul de fundaţii şi asociaţii de la Judecătoria Făgăraş, iar un sfert dintre ele au scopul declarat de a promova turismul şi valorile zonei în ţară şi pe plan internaţional. O analiză a activităţii acestora arată însă că majoritatea dintre ele n-au adus niciun plus de valoare zonei, numele şi scopul asociaţiilor înfiinţate în Ţara Făgăraşului rămînînd simple poziţii în Registrul Judecătoriei Făgăraş. ,,Asociaţia de promovare Turistică Proturism Ţara Făgăraşului" se distinge de celelalte 294 asociaţii existente pentru că are de partea sa primăriile locale, 22 la număr, şi pe primarii lor. Dar promovarea şi investiţiile în turism au rămas, deocamdată, doar pe hîrtire. Cele 22 de primării făgărăşene sînt angrenate şi în ,,Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă a Turismului în Ţara Făgăraşului", asociaţie care are deja 7 ani vechime. (M.F.) 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,În Decembrie 1989 a fost lovitură de stat“

 

      Se împlinesc în curînd 28 de ani de la evenimentele sîngeroase din Decemrie 1989, cînd românii au ieşit în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea în faţa unui regim dictatorial condus de Nicoale Ceauşescu. Dacă pînă la fuga soţilor Ceauşescu (22 Decembrie 1989), s-au înregisrat zeci de victime în rîndul populaţiei, după aceasta numărul morţilor a crescut, depăşind 1000. Faptul explică preluarea conducerii ţării de către perestrokişti printr-o lovitură de stat, adică acei conducători formaţi la Moscova lui Mihail Gorbaciov. Emoţia publică a românilor de a ieşi în stradă pentru a răsturna regimul Ceauşescu a fost valorificată la maxim de grupul ce se pregătea să preia conducerea încă din 1984. Evenimentele au fost pregătite la întîlnirea de la Malta a preşedinţilor SUA şi URSS, iar forma de acţiune a fost decisă ulterior, 4 decembrie 1989, la Moscova, unde au fost invitaţi preşedinţii ţărilor comuniste. În cei 28 de ani ce s-au scurs, românii nu cunosc adevărul despre acele evenimente, istoricii nu l-au spus răspicat, politicienii nici atît. În schimb, jurnaliştii au încercat să despice firul în patru în ziare sau în emisiuni televizate. Concluzia a fost una singură, lovitură de stat, una sîngeroasă care a dat mulţi morţi şi răniţi.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 682 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 743
Număr afişări conţinut : 3956306

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare