Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
,,Renunţ la tot pentru un proiect de fotbal la Făgăraş” Email
Luni, 31 Iulie 2017 15:50

 

Spune făgărăşeanul Ionel Ganea, marele internaţional al României

 

     Făgăraşul a fost o rampă de lansare pentru mulţi sportivi de performanţă. Ionel Ganea a fost unul dintre marii performeri sportivi ai Făgăraşului care a dus numele oraşului său natal de la prima ligă a României pînă la echipe renumite din Germania şi Anglia. A marcat în toată cariera sa sportivă nu mai puţin de 150 de goluri, unele dintre ele reuşind să ridice în picioare mari arene de fotbal din Europa. Secretul succesului său, pe care-l recomandă şi altor tineri, este sacrificiul.

 

 Şi-a încheiat cariera fotbalistică la echipa de pe Bega, dar vrea să devină la fel de bun şi în antrenorat. Îi urmează în fotbal şi fiul său, George, care a semnat în luna iunie 2017 cu AS Roma. Ionel Ganea spune că a avut cîteva priorităţi în viaţă, fotbalul şi cariera, familia şi locurile natale. Pe toate le-a administrat cu ,,brio”, iar acum culege roadele. Cînd este în afara vreunui contract, îşi vizitează copiii, la Roma unde este George, şi în SUA unde se află Ioana, fiica sa. Timpul şi-l petrece împreună cu Dana, soţia sa, la Gura Văii, satul pe care l-a îndrăgit de la început, dar şi la Făgăraş, locul său natal. Ionel Ganea are încredere în primarul Făgăraşului şi în proiectele pe care edilul le are în lucru şi spune că oricînd ar refuza un contract dacă un proiect de fotbal s-ar realiza la Făgăraş. Într-un interviu acordat ziarului ,,Monitorul de Făgăraş”, Ionel Ganea spune lucrurilor pe nume, aşa cum este el obişnuit, dar dezvăluie şi dedesubturile unui proiect în fotbalul local, unul similar cu cel realizat de Gică Hagi la Constanţa.

Reporter: Făgăraşul nu are echipă de fotbal, dar are stadion pentru care plăteşte mulţi ani de aici înainte. Ca făgărăşean, ce părere ai despre o astfel de situaţie?
Ionel Ganea: Da, Făgăraşul nu mai are echipă de fotbal de mai mulţi ani. Întradevăr, are stadion oraşul nostru şi plăteşte pentru el acel credit. Peste 10 ani se vor plăti vreo 10 milioane de euro pentru un imobil nefolosit. Factorii locali, consiliul, ar trebui să rumege situaţia asta. După părerea mea, stadionul poate să aducă şi bani, dar nu imediat, nu în primii ani. Ceea ce s-a întîmplat prin cumpărarea stadionului, cred că a fost o manevră politică şi financiară din care unii şi-au tras partea. Totul a fost făcut cu bună ştiinţă pentru unii, conducerea de atunci a Făgăraşului (n.r. conducerea din perioada 2008-2012)şi pentru unii de la Braşov. N-a fost nicidecum vreo greşeală.

,,Mă implic într-un proiect de fotbal pentru Făgăraş”
R.: Ca profesionist în fotbal, ce ar trebui făcut? Care ar fi sfatul tău pentru cei care decid în ziua de azi soarta Făgăraşului?
I.G.: Sfatul meu este ca ei să se gîndească la viitorul şi sănătatea copiilor, să facă un proiect pe termen mediu cel puţin. Eu aş fi dispus să mă implic în acel proiect, dar fără ajutorul lor, al conducerii oraşului, nu pot. În primul rînd să facă o echipă aşa cum permite regulamentul fotbalistic, adică o echipă în Liga a IV, să amenajeze un teren de antrenamente aşa cum este cel de zgură, dar complet renovat cu gazon şi sistem de irigat, nişte vestiare. Obiectivul să fie promovarea acelei echipe în Liga a III-a chiar din primul an. Aşa ar creşte şi dorinţa oamenilor de a veni la stadion. Trebuie să se ţină cont şi de faptul că pe o rază foarte mare nu mai avem fotbal, avem acum la Sibiu, dar Braşovul nu mai are echipă. Făgăraşul ar putea atrage astfel iubitorii de fotbal. Mă implic într-un astfel de proiect dar împreună cu factorii locali. E logic, păi imobilul este al primăriei, iar eu vreau să fac ceva pentru oraşul în care m-am născut. Viitorul tineretului în Făgăraş este foarte limitat. Avem handbal, dar avem şi doritori de fotbal. Problema cea mai mare este să facem un proiect bun, cu un stadion la o capacitate mai mare, iar problema cea mai mică este să găsesc copii pentru echipă.
Ganea vrea un proiect ,,Gică Hagi” implementat la Făgăraş
R.: Ai făcut vreo evaluare, cam cît ar costa un astfel de proiect?
I.G.: Nu pot avansa o sumă pentru că nu ştiu. Dar ştiu că un proiect de felul acesta s-ar putea realiza fără doar şi poate cu ajutorul oamenilor din guvern care văd că alocă bani pentru stadioane, penstru sport. Chiar nu ştiu cît ar costa. Dacă promovezi în Liga a III-a, oamenii vor veni la stadion. Atunci poţi să faci o înţelegere cu factorii locali pentru a lăsa ca ei să încaseze banii din bilete, se amorsează din cheltuieli, iar eu voi aduce sponsori lîngă echipă. Este un proiect pe termen lung. Trebuie făcut un studiu de fezabilitate, pentru cheltuieli. Pentru oraş ar fi binefic. Cel mai bun exemplu este proiectul făcut de Gică Hagi la Constanţa.
R.: Ţi-ai dori o Academie de forbal la Făgăraş la fel ca şi cea înfiinţată de Gheorghe Hagi?
I.G.: Eu vreau să fac echipa în primul rînd, iar Academia este problema mea personală.
,,Aş renunţa la orice ofertă pentru a veni la Făgăraş”
R.: Ai renunţa la alte priecte în care, cu siguranţă, eşti implicat sau la alte oferte pe care le vei avea pentru a dezvolta fotbalul la Făgăraş?
I.G. Dacă se va pune pe picioare ceva, un proiect pe termen mediu aş renunţa la tot şi aş veni aici. Şi să ştiţi că la Făgăraş este potenţial. Aş aduce sponsori aşa cum a făcut Gheorghe Hagi la Constanţa. Este un proiect care să funcţioneze cu paşi mici. Mai există şi avantajul ăsta de a creşte tineret, mai ales că la noi în oraş părinţii trebuie să-şi ducă, ba la Braşov, ba la Sibiu copiii să facă sport.
R.: Crezi că Făgăraşul poate susţine acest proiect, din toate punctele de vedere?
I.G.: La început nu trebuie mulţi bani. Abia cînd vorbim de performanţă trebuiesc bani, dar vor fi sponsori. În plus s-a schimbat legislaţia, iar noua lege permite şi implicarea primăriilor locale în sport. Adică sînt avantaje pentru sport.
,,Băi, cu ăsta nu ne merge să facem combinaţii”
R.: Un bun exemplu este handbalul care a reuşit, nu?
I.G.: Da, felicitări pentru promovare şi pentru că a reuşit să rămînă în Ligă. Este un lucru bun, pozitiv, mai apare şi Făgăraşul la televizor, pe latura sportului. Tot cu sportul am avut o imagine mai bună, iar consilierii locali ar trebui să se gîndească la acest lucru, nu doar la avantajele personale. Acest proiect l-am mai prezentat conducerii Primăriei Făgăraş şi în trecut. De fapt, ei mi-au cerut să mă implic, dar s-au sucit cînd au văzut cum pun eu problema. ,,Băi, cu ăsta nu ne merge să facem combinaţii” şi-au spus ei şi au abandonat proiectul. De cînd s-a schimbat conducerea Primăriei Făgăraş vin cu aceeaşi idee.
,, Practic noul primar nu o ia de la zero ci de la minus”
R.: Ai mai vrut cîndva să investeşti în Făgăraş. De ce ai renunţat?
I.G.: Da, aşa este. Acum nu mai vorbim despre ce a fost, mortul de la groapă nu-l mai aducem. Au fost interese mai mult personale decît ale oraşului. Eu zic că acum cu schimbarea nouă de la Primăria Făgăraş vechile metehne s-au terminat. Noul primar are în primul rînd frică de Dumnezeu, în al doilea rînd se gîndeşte la familia lui, iar în al treilea rînd vrea să întoarcă încrederea pe care a primit-o de la cetăţeni. Bineînţeles că are nevoie de timp. Dar după cu vedeţi lucrurile se mişcă în oraş, nu foarte repede, dar sînt o serie de probleme juridice, organizatorice, adminsitrative pe care le întîmpină şi pe care trebuie să le rezolve. Practic noul primar nu o ia de la zero ci de la minus. Este foarte greu pentru el. Chiar cum zicea un fost edil local nu de mult, că vine un om de la ţară să conducă oraşul, dar un om de la ţară care face ceva, ei n-au făcut nimic pentru Făgăraş. Ce s-a întîmplat în mandatul celor doi vagabonzi nu cred că s-a întîmplat în istoria Primăriei Făgăraş.
R.: Ce crezi că ar fi prioritar pentru Făgăraş?
I.G.: În Făgăraş cea mai importantă e infrastructura. Apoi partea de cultură unde trebuie lucrat foarte mult pentru a dezvolta capacităţile oamenilor şi ale tinerilor. Avem Cetatea de o valoare deosebită şi trebuie să profităm. Cel mai oribil mi se pare că vin turiştii la Cetate şi vin cu sandwich-ul în buzunar pentru că nu pot servi nimic acolo. La fel de important mi se pare sportul în educarea tinerilor.
,,Oricum, eu aş marşa pe sport şi infrastructură şi nu pe festivaluri”
R.: Se organizează în oraş onenumărate festivaluri. Cum comentezi?
I.G.: Sînt evenimente care se practică în toată ţara nu doar în Făgăraş. Probabil aduc un ban la buget sau poate alţii iau bani. Aceste festivaluri sînt un ,,coppy paste”. În alte ţări sînt nişte tradiţii care se promovează an de an. Şi la noi trebuie să le promovăm pentru a atrage mulţi turişti. Oricum, eu aş marşa pe sport şi infrastructură şi nu pe festivaluri. Acestea îţi ridică oraşul.
,,Spitalul, o dezamăgire, vine omul sănătos şi pleacă în coşciug”
R.: Vorbind de infrastructură, spitalul este parte în acest domeniu. Ce părere ai despre Spitalul Municipal Făgăraş?
I.G.: Spitalul, o dezamăgire. Nu sînt oameni profesionişti. Vine omul sănătos şi pleacă în coşciug. Soacra mea are cîteva luni de cînd a murit în spital, în toamna trecută. Dacă te duci la Urgenţe, cei de acolo pot să ia doar tensiunea şi atît. Ea a ajuns acolo, era conştientă şi a murit. Dacă era dotare şi preocupare, putea fi salvată. Să nu ai defibrilator, dotări...oxigen! Pînă i-au făcut analizele, a intrat în comă şi a murit. La modul general vorbind este o situaţie gravă. Urgenţele sînt foarte importante, trebuie o sală amenajată special, dotări, unde să fie salvate vieţi. Noul primar vrea să dezvolte infrastructura, iar oamenii trebuie să profite. Şi consilierii trebuie să aprobe investiţiile din spital pentru că şi ei au copii, bunici, părinţi şi nu se ştie cînd pot avea probleme. Ca doctor te duci cu sufletul să faci pentru oameni nu pentru bani. Dacă au ales să stea în orăşelul acesta trebuie să lucreze pentru oameni, dacă nu să plece în străinătate sau la spitale private. Dacă nu faci cu sufletul meseria pe care o ai nu eşti un om responsabil. Asta e viaţa la noi.
R.: Turismul este o şansă pentru Făgăraş?
I.G.: Da. Şi primarii din Ţara Făgăraşului ar trebui să facă fiecare ceva pentru turism, să atragă bani europeni, să se implice şi ei. Cetatea este şi a lor. Avem tradiţii care mor încet încet dacă nu ne implicăm.
R.: Cîţi ani i-ar trebui Făgăraşului să ajungă la nivel european?
I.G.: Dacă sîntem lăsaţi în pace, lumea ar trebui să se trezească. Şi cei care ne urmăresc pas cu pas , ne studiază şi ne ascultă telefoanele oră de oră, trebuie să înţeleagă şi să-şi dorească binele acestei ţări. Va dura cît este nevoie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 


,,Uitaţi unde s-a ajuns: Vaslui, moartă, U Cluj, terminat, Petrolul treminat...”
R.: Să revenim la fotbal. Ai jucat la echipe în Europa, este vreo diferenţă între fotbalul din România şi cel din Europa?
I.G.: Da. În România e o problemă, odată de mentalitate şi în al doilea rînd de management. În străinătate şi la Liga a III-a se investeşte foarte mult, sînt profesionişti la nivelul acela, de Liga a III-a. Cluburile se gîndesc la viitor, sînt foarte mulţi tineri, pretenţiile şi investiţiile sînt foarte mari inclusiv la Liga a II-a. Au o infrastructură foarte bună. Exemplu, la un club de Liga a II-a este un nivel foarte ridicat pentru că se lucrează cu profesionişti. Regulamentul şi legislaţia muncii în străinătate sînt în concordanţă. Nu există convenţie ci doar contracte de muncă, nu se acceptă altceva. La noi însă sînt convenţii care nu s-au onorat, chiar dacă au fost şi scutiri. Şi uitaţi unde s-a ajuns: Vaslui, moartă, Argeş acum a revenit. Foarte multe echipe terminate, U Cluj, terminat, Petrolul treminat, din cauza asta. S-a lucrat cu bani mulţi pe hîrtie, nu şi-au acoperit taxele la stat şi atunci automat s-au acumulat datorii. Părerea mea este că trebuie să se lucreze în funcţie de buget, de posibilităţile finanaciare. Asta înseamnă management. Mentalitatea la ei înseamnă să ofere condiţii de a lucra, ei pleacă odată de la partea de infrastructură: terenuri de antrenament, sau terenuri, medicamentaţie, doctori specialişti pe sport, partea medicală e foarte importantă, transport, echipamente, etc, tot.
R.: Ştiţi că echipa de handbal de la Făgăraş nu a avut medic anul trecut, cei care conduc au spus că nu este nevoie neapărat? Este normală o astfel de situaţie?
I.G.: Este obligatoriu să existe medic la echipă. Dacă se întîmplăceva Doamne fereşte, răspund e preşedintele echipei. La orice echipă, mă refer acum la fotbal, se lucrează pe organigramă. Există preşedinte, consiliu de administraţie, staf administrativ, staf tehnic: preparator, doctor. Inclusiv la Liga a III-a. La noi însă nu este aşa. Vine unul de la Gaz şi se bagă, vine unul de la Primărie, consilier, se bagă şi el. Mai ciufuleşte şi el ceva. Chestii de genul ăsta şi nu este normal în sportul de performanţă.
,,Deocamdată, nu am oferte, dar de abia a început campionatul”
R.: De ce ai preluat ASA Tg Mureş? Şi de ce ai plecat de acolo?
I.G.: Păi dacă nu o preluam eu o prelua altcineva. S-a terminat contratul de aceea am plecat. Nu că nu vroiam să continui, dar pînă s-a stabilizat situaţia, era incertă, iar dacă pretenţiile erau să se promoveze imediat, nu aveam cum.
R.: Acum, ce oferte ai?
I.G.: Deocamdată, nu am, dar de abia a început campionatul. Chiar nu am oferte în prezent.
,,Am fost convocat odată la o selecţie de antrenori, dar tot aşa cu manevre, cu vagabonţeli a fost şi acolo” R.: Ai avut vreo ofertă, vreodată, de la FRF? Ce părere ai despre FRF?
I.G.: Eu am fost ca jucător şi n-am fost interesat. Am fost convocat odată la o selecţie de antrenori la un lot, dar tot aşa cu manevre, cu vagabonţeli a fost şi acolo. Eh! În faţa presei a fost ceva serios, dar aşa, dedesubturile...păi, na! La FRF sînt multe, mulţi oameni care n-au treabă sau n-au avut treabă cu fotbalul. Preşedintele de acum al FRF e mai mult politic. Se vede că nu provine din sport şi rezultatele echipei naţionale sînt un dezastru.
R.: Deci a fost o gafă numirea lui?
I.G.: Nu, n-a fost o gafă, a fost bine intenţionată.
Soldaţii NATO sînt mulţi, vin beţi, fac scandaluri”
R.: A fost cu intenţie pentru a distruge forbalul românesc?
I.G.: Nu ştiu ce să zic...! În momentul de faţă, eu ce simt, e că România nu mai prea este a noastră. Atunci oamenii care ne supraveghează şi au informaţii despre tot ce se întîmplă în ţară nu ne mai apără interesele noastre. Şi în orăşelul nostru, după părerea mea, stă pe un butoi de pulbere, mai ales cu soldaţii NATO care în timpul liber ne invadează oraşul. Sînt mulţi, vin beţi, fac scandaluri. Şi mare minune să nu se ajungă la un conflict între localnici şi ei pentru că ei sînt civili. Cînd omul e în stare de ebrietate nu judecă. Nu-i normal ce s eîntîmplă, să stai în oraşul tău, în ţara ta, vin nişte neica nimeni, nişte angajaţi ca soldaţi care fac fel şi fel de nereguli. Vom vedea cît le va mai permite lumea, cetăţenii Făgăraşului. Păi nu este normal ca tu să stai să trăieşti în oraşul tău, să-ţi plăteşti taxe ş.a.m. şi să te trezeşti cu probleme. E o situaţie nu foarte plăcută.
R.: Să înţeleg că NATO aduce dezavantaje în Ţara Făgăraşului?
I.G.: Foate mari. Nu numai la noi. Dacă Doamne fereşte, mai primim şi cîte o bombă din altă parte nu ştiu zău cine o să ne apere. Eu cred că şi ţara noastră n-a îndeplinit foarte multe condiţii de a intra în Europa, dar strategic am fost băgaţi. Din ce am văzut acum, Dunărea este foarte poluată, Marea Neagră la fel. În curînd o să dispară sursele de mîncare, încet încet tot ce avem.
R.: Eşti forbalist, familist, dar şi ecologist?
I.G.: Cum să zic eu, toată lume o dă în ziua de azi pe Mediu. Dar părerea mea este că problema vine de la chimicalele care se bagă în mîncare de cînd se cultivă pînă se recoltează.
,,La Gura Văii am intimitate, am linişte”
R.: De la Bucureşti la Gura Văii din Ţara Făgăraşului, de ce?
I.G.: Am ce îmi trebuie şi la Bucureşti, nu am dus lipsă de nimic. Acum copiii mi-au plecat, iar visul meu a fost ca la Gura Văii să fac ceva, ceva mai deosebit, mai unicat. Aici am intimitate, linişte, nu am treabă cu nimeni. De aceea am preferat să mă retrag aici. Vă dau un exemplu: în casă am temperatură de maxim 22 grade chiar dacă afară sînt 40 grade c. La Bucureşti, nu era aşa ceva. De 20 de ani am luat aici, terenul. Am ţinut să nu stric ce era ci să modernizez. Cînd am venit prima oară cu soţia aveam aici doar o cameră, WC era sus în curte, chiuveta erau la vale, (n.r. pîrîul din faţa casei), era totul fain. Majoritatea timpului il petrec aici. Pe terenul din spatele curţii am pus cartofi, fasole, am găini, oi. Este frumos şi îmi place.

George Ganea a semnat cu AS Roma
R.: George, băiatul tău, a semnat cu AS Roma. Îţi urmează în fotbal?
I.G.: A jucat un an de zile, 2016-2017, la echipa de juniori Virtus Entella din Italia, serie B, iar înainte la Rapid. La clubul italian este un italian, Montali Emmanuel, care a antrenat la Arad în 2000, şi căutau talente tinere. L-a monitorizat, l-a plăcut şi l-a luat. A avut evoluţii bune inclusiv împotriva Romei. A ajuns să joace finala Cupei Italiei împotriva AS Roma, tur- retur. Între timp a luat vacanţă, a venit acasă, dar l-a contactat cu oferta. Mai avusese şi alte oferte, a fost în tratative şi cu alţii, dar nu erau decişi. A venit oferta de la AS Roma şi s-a dus. Este un contract pe 3 ani, 2017-2020. Pe noi nu ne interesează partea financiară, este o echipă cu pretenţii. S-a bucurat cînd a ajuns la AS Roma, dar nu ajunge. Este echipă care joacă şi în Liga campionilor şi va avea un program încărcat. Obiectivul lui este să prindă echipa mare. Eu nu vreau să mă urmeze ci să mă depăşească. Evoluţiile sînt ale lui, nu-mi aparţin mie.
R.: Dinamo, echipa ta de suflet, nu l-a ofertat? Cum comentezi scandalul cu stadionul Dinamo?
I.G.: Nu. Nu cunosc scandalul cu stadionul de la Dinamo, nu ştiu ce se întîmplă acolo.
(Lucia BAKI)
Casetă
George, fiul fostului mare internaţional, Ionel Ganea, un talent care promite
George Ganea, în vârstă de 18 ani, a fost achiziţionat de AS Roma. Presa italiană notează că fiul fostului mare internaţional Ionel Ganea a ajuns la un acord cu gruparea italiană şi va evolua din noul sezon pentru formaţia Primavera a romanilor. Pentru fiul lui Ionel Ganea, George, campionatul italian nu este o noutate. În urmă cu un an, a plecat de la Rapid Bucureşti la echipa de juniori Vintus Entella U19. Atacantul român a semnat atunci un contract pe o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire. Formaţia Entella Primavera a încheiat sezonul 2016-2017 pe locul 3, în timp ce AS Roma Primavera a fost o poziţie mai jos, ocupând locul 4.
U ,, Să zicem că toți copiii de fotbaliști au o anumită presiune. Tata și-a făcut treaba, eu trebuie să-mi fac singur un nume, nu să car numele lui”, .
U ,,Principalele calităţile ale mele sînt tehnica, viteza și forța”.
U ,,La AS Roma îmi doresc să prind echipa mare”
U ,,Pentru a rămâne în România trebuie să ai o ambiţie şi mai mare! La ce probleme sînt în România... trebuie să treci peste ele repede şi trebuie să dai totul în teren pentru ca o echipă din străinătate să te vadă. Dacă vor să plece în străinătate trebuie să ştie că nu eşti ca acasă! Asta implică multe lucruri şi ţine de felul tău de a te adapta printre străini, de personalitatea puternică pe care o ai de capacitatea de a te adapta la cerinţele oamenilor cu care lucrezi. U ,,Trebuie să te lupţi pentru locul în echipă şi trebuie să-ţi cîştigi respectul faţă de colegii tăi, conducere, asta e principala cerinţă. Eu am avut antrenori foarte buni pe unde am fost la juniori, la U Cluj, la Dinamo, la Rapid. Totul depinde de tine: nici de antrenori, nici de colegi! Dacă tu vrei să ajungi fotbalist, trebuie să munceşti în plus după antrenamente”
Ionel Ganea, 45 meciuri la echipa naţională
Ganea a debutat în Divizia A laFC Braşov. În vara anului 1998 a ajuns la Gloria Bistriţa pentru care în turul campionatului 1998-1999 a marcat 17 goluri. În pauza de iarnă s-a transferat la Rapid Bucureşti pentru care a marcat alte 11 goluri, totalul de 28 aducându-i titlul de golgheter al Diviziei A. În același sezon a cîștigat titlul de campion al României cu echipa bucureșteană. Evoluțiile sale i-au adus o ofertă din Germania, în vara anului 1999 cînd a semnat cu VfB Stuttgard unde a evoluat timp de cinci sezoane. La expirarea contractului, Ganea a plecat liber la Bursaspor, în Turcia. A semnat apoi cu gruparea engleză Wolverhampton Wanderers. A revenit în România în 2006 şi a semnat un contract pentru un sezon cu Dinamo. În ianuarie 2007 a mers la Rapid, apoi la FC Timişoara.
La echipa naţională, Ionel Ganea a debutat în meciul cu Estonia,https://ro.wikipedia.org/wiki/1999 martie 1999, cînd a marcat ambele goluri ale victoriei României cu 2-0. A evoluat pentru România la https://ro.wikipedia.org/wiki/Campionatul_European_de_Fotbal_2000EURO 2000 cînd a marcat golul victoriei împotriva naţionalei Angliei, în ultimul meci din grupă, dintr-un penalti venit în minutele de final. A jucat în total 45 de meciuri la națională și a înscris 19 goluri. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Becleanul, centru international de folclor

 

     Primul festival internaţional de folclor organizat în Ţara Făgăraşului va avea loc la Beclean, în ziua de 19 ianuarie 2018. Iniţiativa este curajoasă şi aparţine edililor comunei Beclean şi Ansamblului folcloric ,,Junii Becleanului de pe Olt”. Comuna Beclean şi deopotrivă toate comunele din Ţara Făgăraşului vor fi în sărbătoare vineri, 19 ianuarie, iar începînd cu ora 16.00 uliţele satului Beclean vor înflori sub auspiciul portului popular specific zonelor participante la prima ediţie a acestui festival.(continuare doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 
,,Pedeapsă maximă pentru poliţistul-pedofil“

 

     Cazul poliţistului pedofil din Bucureşti, Eugen Stan de la Biroul Rutier al Secţiei 18, a afectat imaginea Poliţiei Române Mediatizarea cazului a şocat opinia publică, iar cetăţenii aşteaptă, pe de o parte, pedepsirea agresorului, dar şi aflarea numelor şefilor din Poliţie care au muşamalizat acţiunile pedofilului poliţist vreme de 9 ani. (continuare doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...
 
HOROSCOP: 2018 aduce schimbări radicale pentru multe zodii
  

      Toate semnele zodiacale au şansa să îşi schimbe viaţa în 2018, totul ţine însă de felul în care vor acţiona şi de modul în care se vor mişca planetele. (continuare doar în ediţia tipărită)

 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1169 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 740
Număr afişări conţinut : 3999163

FaceBook

Informatii utile

Horoscop zilnic



Ziare