Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Drăguşanul care a învins metehnele politicienilor din Făgăraş Email
Luni, 26 Iunie 2017 17:10

 

Interviu cu Gheorghe Sucaciu, primarul Făgăraşului, după un an de mandat


     În iunie 2016, toată lumea îl numea ,,drăguşanul”. Era o curiozitate pentru cetăţenii Făgăraşului, iar pentru adversarii politici o ameninţare pentru cîştigarea alegerilor şi a primăriei. Gheorghe Sucaciu a vizat doar funcţia de primar al Făgăraşului şi nu l-a interest vreun post de consilier local.

 Tocmai de aceea a intrat în lupta electorală ca şi independent atunci cînd partidul la care activase şi-a păstrat aceiaşi candidaţi care n-au arătat nimic în vechile mandate. Făgărăşenii i-au acordat votul şi încrederea că va schimba municipiul aşa cum făcuse în comuna sa natală, Drăguş. La un an de la preluarea mandatului, Gheorghe Sucaciu vorbeşte despre o serie de proiecte care, deocamdată teoretic, vor aduce schimbarea aşteptată de făgărăşeni. Pe de altă parte cetăţenii privesc în continuare cu încredere şi cu răbdare proiectele ,,drăguşanului”, mai ales că oraşul a îmbrăţişat aerul unui oraş nou. Dar pentru asta, Gheorghe Sucaciu petrece mult timp în primărie, pe drumurile Braşovului şi Bucureştiului, lăsînd pe ultimul plan viaţa personală. ,,Mai puţină vorbă şi mai multe fapte” este principiul ,,drăguşanului” din Făgăraş.
Reporter: A trecut un an de mandat ca primar al Făgăraşului. Sînteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat? Ce notă v-aţi acorda?
Gheorghe Sucaciu: Evaluarea aş face-o pe diferite criterii, iar nota o veţi stabili d-voastră. În primul rînd mi-am urmărit strategia de dezvoltare a Făgăraşului şi m-am ghidat pe următorul considerent. Ca să putem dezvolta economic Făgăraşul trebuie să dezvoltăm anumite segmente din municipiu. Infrastructura de transport, respectiv drumuri, trotuare, infrastructura educaţională, sanitară, culturală şi aici mă refer la casa de cultură, cetate şi la cinematograful Transilvania. Pentru oricine ar vrea să vină să investească în Făgăraş noi trebuie să-i oferim condiţiile unei vieţi socio-culturale aşa cum o poate avea în alt oraş dezvoltat. La acest aspect lucrăm noi, cei din primărie. Dacă vorbim de transparenţă, concursurile pe care le-am organizat au fost pe cît posibil transparente. Dacă vorbim însă de comunicare, eu mi-aş da o notă foarte mică pentru că timpul pe care l-am petrecut lucrînd la proiectele de dezvoltare a oraşului nu mi-a mai permis să am o comunicare bună şi coerentă cu presa şi prin d-voastră cu cetăţenii, doar prin comunicate de presă şi rarele întîlniri pe care le-am avut cu oamenii.
 

Primit cu reticenţă de angajaţi
 

R.: Ce aţi găsit în Primăria Făgăraş la preluarea mandatului în iunie 2016? V-au surprins sau vă aşteptaţi la situaţiile identificate aici?
G.S.: Cînd vine cineva nou în primărie şi mai ales din afara sistemului local, era normal să fie o reticenţă din partea angajaţilor şi funcţionarilor publici de a veni în echipa de construcţie a Făgăraşului. Dar pe parcurs oamenii şi-au dat seama că tot ce am intreprins eu a fost pentru construcţia oraşului. Încet, încet, prin reorganizarea compartimentelor încep să funcţioneze lucrurile aşa cum îmi doresc eu să fie primăria şi instituţiile subordonate. Mai este însă de lucru din acest punct de vedere. Pe de altă parte nu spun că n-au funcţionat înainte, dar eu am altă viziune.
R.: Ce a fost mai greu, să preluaţi nişte situaţii de la fosta conducere sau să preluaţi un colectiv obişnuit cu anumite metehne?
S.G.: Cel mai greu a fost preluarea situaţiilor de la fosta conducere, au fost proiecte care a trebuit să le pun în aplicare şi pentru a putea face implementarea lor a fost multă muncă, o muncă de refacere a lor. Mă refer, de exemplu, la proiectul de reabilitare a celor patru loturi de drumuri. În acest caz licitaţia era adjudecată, n-a existat autorizaţie de construcţie, iar noi am fost nevoiţi să aducem modificări pentru că situaţiile nu mai corespundeau cu cele din 2011-2012. Însă legislaţia nu permite să faci modificări în proiect atît de uşor, sînt anumite proceduri ce trebuie urmate. Cu astfel de situaţii ne-am confruntat şi asta pentru că au fost licitaţii care au durat şi 2-3 ani, iar în teren au apărut elemente noi.
 

Prima decizie: altă organigramă şi angajaţii evaluaţi

 

 

 

 

 

 

R. Care a fost prima decizie pe care aţi luat-o cînd aţi intrat în Primăria Făgăraş? După un an de mandat aţi proceda la fel?
G.S.: Prima decizie a fost reorganizarea şi modificarea organigramei primăriei. Am ţinut să întăresc compartimentele şi asta am făcut. Am modificat compartimentele de investiţii, de proiecte europene, la taxe şi impozite, la spaţiu locativ. Nu puteam lucra fără un compartiment de proiecte europene care să aducă bani pentru dezvoltarea oraşului! Acolo unde era lipsă de personal am completat aducînd oameni bine pregătiţi profesional. Decizia s-a dovedit a fi bună pentru că lucrurile au început să funcţioneze. Era nevoie şi mai este nevoie de încă o modificare. În acest an de zile ne-am dat seama de persoanele care au abilităţi în anumite domenii de activitate, motiv pentru care acum sîntem în curs de evaluare a personalului din primărie. Fiecărei persoane i se potriveşte o anumită fişă a postului. Pe parcursul acestui an o firmă independentă va face evaluarea personalului angajat din Primăria Făgăraş, fiecare angajat va fi evaluat după care, în funcţie de punctajele obţinute eu voi lua decizii. Prin reorganizare vom stabili posturile de care avem nevoie, iar personalul va fi mutat pe postul care i se potriveşte. Acolo unde nu avem nevoie de posturi probabil că acestea vor fi desfiinţate.
 

Ocolitoarea, proiect în lucru
 

R.: Susţineţi că nu aţi promis nimic făgărăşenilor în campania electorală, dar au fost probleme ridicate de cetăţeni pe care aţi spus că le veţi rezolva, caz în care v-au acordat votul la alegerile locale din iunie 2016. Să le luăm pe rînd: ocolitoarea Făgăraşului, taxa pe ţeavă, investiţii, locuri de muncă, curăţenie, corupţie, spital.

 

Unde ne aflăm, acum, cu toate acestea?
 

G.S.: Aşa este, nu am făcut promisiuni punctuale în campania electorală. Dar să le luăm pe rînd. Ocolitoarea are o lungă poveste. Terenul ocolitoarei a fost predat, în urmă cu ani, Ministerului Transporturilor care a realizat un proiect de construcţie al acesteia. Investiţia nu s-a mai făcut. Noi am preluat terenul pe care urma să se construiască ocolitoarea, am preluat şi proiectul, iar acum aşteptăm finanţarea. Este vorba despre suma de 8,7 milioane de euro obţinută prin PNDL. În momentul de faţă sîntem în faza în care am aprobat incidatorii tehnico-economici şi o sumă de bani estimată de un proiectant urmînd ca ulterior să realizăm documentaţiile de proiectare şi de execuţie a lucrărilor. De asemenea, sîntem în faza de preluare a terenului caz în care am obţinut o HCL, iar Ministerul Dezvoltării, cel care finanţează lucrările, ne-a cerut CF-ul şi intabularea terenului. După ce finalizăm intabularea aşteptăm ordinul de ministru pentru investiţie. Pînă în prezent nu s-a emis niciun ordin de ministru pentru proiectele depuse. Trebuie să spun că pe PNDL, noi am depus cinci proiecte.
 

Linie de creditare
 

R.: Toate aceste proceduri sînt de durată. Concret, cînd vom vedea un proiect finalizat?
G.S.: Vom merge pe un mecanism pe care îl aplică în toată Europa toate oraşele care s-au dezvoltat într-un timp mai scurt şi pe care l-am preluat şi noi. Alba Iulia l-a aplicat cu succes. Municipalitatea contractează o linie de creditare pentru diferitele proiecte de devoltare, iar pe parcursul timpului cînd aceste proiecte primesc finanţarea, aceste linii pot fi mutate pe alte proiecte noi. Cu alte cuvinte, Primăria îşi ia o pălărie pentru a putea demara procedurile aferente implementării proiectelor de dezvoltare: achiziţii, documetaţii, faza DALI, etc, care presupun termene lungi. Avînd linia acoperitoare putem scurta perioada şi putem primi finanţări nerambursabile.

R.: Ce faceţi cu vechiul credit?
G.S.: Vrem să refinanţăm creditul luat de la CEC pentru stadion şi ştrand. Am găsit condiţii de 3-4 ori mai bune, dobînda mai mică, deci va fi un avantaj pentru Municipalitate. Această linie de creditare presupune o procedură în acord cu Mnisterul de Finanţe. Anul acesta vom face procedura, iar anul viitor vom trage acei bani. Pot spune că la gradul de îndatorare, primăria stă bine.
 

,,La Ecoterm sînt probleme foarte grave”
 

R.: Care este situaţia Ecoterm? Cît vor mai plăti făgărăşenii abuziva taxă pe ţeavă?
G.S.: Este o problemă spinoasă Ecotermul. Noi am făcut modificarea regulamentului, iar conducerea Ecoterm trebuia să-l aplice. Am explicat conducerii Ecoterm că taxa pe ţeavă nu trebuie eliminată în totalitate, dar poate fi micşorată foarte mult, de la 60 de lei cît se plăteşte acum la 3 pînă la 7 lei. Suma reprezintă pierderile pentru cei care au reţea în bloc, ceilalţi locatari nu trebuie să plătească nimic. Nu pot vorbi acum mai mult despre Ecoterm, dar în următoarea perioadă lucrurile nu vor sta chiar bine pentru Ecoterm. În sensul că acolo sînt lucruri pe care le voi face publice după ce specialiştii se vor pronunţa. Am cerut printr-o adresă administratorului special, Marius Tişcă, să ne prezinte un raport de activitate şi să convoace AGA, el fiind singurul care poate convoca o adunare de acest fel. I-am cerut să prezinte şi stadiul în care se află Ecoterm în prezent. Aştept aceste rapoarte şi AGA. La Ecoterm sînt probleme foarte grave.
Reabilitarea cinematografului Transilvania
R.: Investiţiile sînt necesare Făgăraşului, dar putem vorbi despre investiţii realizate sau în curs de implementare?
G.S.: Da, avem multe proiecte de investiţii. Am preluat un proiect de reabilitare a Cetăţii, s-a deschis linia de finanţare în toamnă, noi am depus proiectul, dar la Centru Alba nu a fost aprobat niciun proiect. Am discutat cu evaluatorii de aici, am reluat proiectul, apoi l-am avizat la Ministerul Culturii, l-am redepus şi l-am cîştigat. Urmează să fie implementat acest proiect în valoare de 5 milioane de euro. Am început documentaţia şi studiile pentru reabilitarea Cinematografului Transilvania. Avem în vedere să organizăm un festival de film în oraşul nostru, iar fără un cinematograf acesta nu se poate organiza. Pentru a atrage turiştii la Făgăraş şi pentru a-i ţine cît mai mult timp în oraş am diversificat evenimentele culturale. Încă de anul acesta avem un calendar bogat al evenimentelor culturale.
Spitalul, ,,durerea” primarului
R.: Sînteţi mulţumit de situaţia spitalului din municipiu? Dar de şcoli?
G.S.: O mare durere a mea este spitalul din municipiu. O prioritate a mea este infrastructura sanitară. Prin HG 907 trebuie să mutăm secţia Pediatrie în pavilionul central, am alocat fonduri pentru aceste lucrări, 1,8 milioane de lei. Lucrăm la un proiect de modernizare a spitalului, curte, pavilionul central, clădiri din incintă, dar şi dotarea secţiilor. Acest proiect este de 20 milioane de euro. Intrastructura educaţională este o altă prioritate a mea. Astfel, am alocat fonduri fiecărei şcoli, în funcţie de solicitări şi de necesar. Avem în vedere, anul acesta, să reabilităm o clădire de lîngă sediul Şcolii Generale nr. 1 unde să fie mutaţi elevii care învăţau la mansarda şcolii. Spaţiul va fi închiriat pe o perioadă lungă pentru a se amortiza investiţia de extindere, reabilitare şi modernizare. Această lucrare se va termina în această vară, iar la începerea cursurilor nu se va mai folosi mansarda. În privinţa mansardei vom contracta un expert care să evalueze lucrarea după care să o preluăm şi s-o punem în legalitate. La grădiniţa Albinuţa ne apucăm de lucrări pentru a o pune în avizare, procedură care n-a fost făcută pînă acum. Căminul (internatul) de la Colegiul ,,Aurel Vijoli” trebuie să fie reabilitat pînă în 15 septembrie pentru că elevii înscrişi la Dual au nevoie de cazare şi masă. Tot pe infrastructura educaţională, vom construi o pistă de atletism la Grupul Şcolar ,,dr. Ioan Şenchea”. La Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densuşianu” vom demola vechea sală de sport şi vom construi una nouă, modernă.
R.: Ştrandul şi stadionul vor rămîne în continuare nefolosite?
G.S.: Prin Ministerul Sportului vom moderniza stadionul municipal cu terenuri, tribune, pistă de atletism astfel încît să fie folosit la competiţii locale şi naţionale. Pe fosta locaţie a ştrandului avem un proiect finanţat de CNI cu construirea unui bazin semiolimpic acoperit. Hotelul de aici va fi reabilitat.
Carosabil reabilitat prin trei proiecte, dar mai încolo
R.: Cînd vor fi asflatate toate străzile din oraş avînd în vedere că, în prezent, carosabilul este defectuos?
G.S.: Pe infrastructura mare, drumuri şi trotuare avem cîteva proiecte. ,,Celebrul” proiect în valoare de 25 milioane de lei cu licitaţia care a durat 3 ani de zile, va fi adjudecat şi vom începe lucrările. Pentru a închide toată infrastructura am mai venit cu încă două proiecte de aproximativ aceeaşi valoare şi cu aceeaşi cantitate de lucrări. Prin implementarea acestora toate străzile şi trotuarele din municipiu vor fi reabilitate. Ultimele două proiecte vor fi finanţate pe PNDL. Am mai depus un proiect pentru clădirea fostei garnizoane care aparţine Municipalităţii. Aceasta va fi transformată în spaţiu administrativ unde se vor muta primăria şi toate serviciile deconcentrate. În spatele acestei clădiri vom amenaja un spaţiu destinat sportului de cartier. Am mai depus un proiect pentru contruirea reţelei de canalizare pentru Salcîmului –zona franceză-Hurezului, pînă la ultima hală. Aici va începe o dezvoltare a unităţilor mici. Mai avemîn lucru pe planul de mobilitate, 3 proiecte: unul pentru achiziţionare de autobuze electrice, hibrid şi motorizat pentru cele trei trasee stabilite deja, piste de biciclete, alei pietonale în zona centrală şi reabilitarea centrului vechi. Din bugetul local vom reabilita în acest an carosabilul şi trotuarele cuprinse între podul peste Berivoi pînă la sensul giratoriu din Titu Perţea inclusiv strada Crinului. Această lucrare este acum în avizare şi scoaterea la licitaţie. Avem proiecte depuse pe măsurile 4.1(rromi) şi 4.2 (nonromi), dar vom depune strategia pe finanţarea Gal-urilor urbane. Vom mai aplica proiecte pe fonduri europene pentru o creşă şi o grădiniţă. La Mediu, avem proiect pentru construirea unei staţii de biogaz. Proiectul mare de management al deşeurilor este în lucru, iar o parte mare va fi în Făgăraş şi zona Făgăraş-Victoria-Rupea. Avem în proiect să schimbăm iluminatul public cu unul modern şi economic, iar reţelele de cabluri să fie subterane. Vom avea o infrastructură bine pusă la punct. Nu ratăm nicio finanţarea externă, depunem proiecte la toate programele posibile.
R.: Ce şanse sînt pentru a se crea locuri de muncă?
G.S.: La prima vedere nu este treaba primăriei, dar investitorul vine unde găseşte cadrul pentru a-şi dezvolta afacerea. Avem discuţii multe cu foarte mulţi investitori cărora le-am prezentat planul de dezvoltare al oraşului şi şansele de finanţare. Oamenii şi-au dat seama că sîntem serioşi şi ne dorim investiţii.
Comisioane din banii publici, la greu
R.: Era o practică în Primăria Făgăraş, ca de altfel în toate primăriile, de a comisiona orice activitate. Se vorbea de comisioane la lucrări şi de 60%. Vă plac comisioanele?
G.S.: Am auzit şi eu, dar nu pot susţine acest aspect cu probe. Nu este normal. De cînd am venit eu la primărie nu se mai întîmplă astfel de lucruri. Pot spune că au fost tentative şi la mine ceea ce m-a dus cu gîndul că ar fi fost adevărate acele practici. Dar dacă nu le permiţi cu astfel de discuţii, normal că nu se mai încearcă. Trebuie să dispară aceste lucruri.
R.: Ce lucrări se efectuează în prezent în oraş?
G.S.: Lucrărm la trotuarele de pe Negoiu, la cele 4 loturi din cartierele Cîmpului vechi şi Cîmpului nou, la refacerea de drumuri, trotuare, parcări. Proiectele la care am lucrat au o perioadă de achiziţie, iar noi nu ne permiteam să aşteptăm să reabilităm carosabilul care era distrus. Atunci am pornit cu plombarea. Au fost parcări din oraş nemordenizare din anii 90, un număr de 11, iar acum le asfaltăm pe cele cimentate, le parcelăm şi le dăm locatarilor. Şi în interiorul cartierelor se lucrează la drumuri.
Preţul majorităţii
R.: Cum v-aţi făcut majoritatea în consiliul local? Cu ce preţ?
G.S.: Cu niciun preţ. Am fost de acord cu desemnarea viceprimarului de un partid. Am cerut la toate partidele să desemneze un viceprimar tînăr şi activ cu care să pot lucra. Ca majoritate, funcţionăm pe proiecte de dezvoltare. Nu este proiect cu tentă personală. Proiectele se adresează comunităţii locale. Pentru a obţine acordul consilierilor, stau, explic în comisii şi în plen. Dacă eu greşesc îmi retrag proiectele pentru că au fost şi astfel de exemple. Se colaborează.
 

Schimbarea directorilor
 

R.: Aţi schimbat directorii de instituţii şi de servicii publice. Putem spune că s-a aplicat vorba românească: pleacă ai voştri, vin ai noştri?
G.S.: Nu sînt schimbaţi toţi. Au fost schimbaţi directorii care nu au avut eficienţă. La Salco a fost schimbat directorul. În loc să vină să discutăm despre cheltuirea banului public, a cerut majorarea tarifului. De cînd s-a schimbat directorul, în oraş este curăţenie, preţul nu s-a majorat. Cînd desemnezi un director îţi ei o grijă de pe cap, el se ocupă şi rezolvă problemele. La spital, mi-am dorit un manager din afară. Pînă la un anumit stadiu s-a schimbat ceva în bine, dar nu sînt mulţumit în totalitate cum se manageriază spitalul. De aceea la 6 luni de mandat voi face o evaluare, iar în funcţie de rezultat voi da mandat în continuare sau va primi mandat altcineva. La Poliţia Locală am scos la concurs funcţia, dar nu a fost ocupată. Mai avem două instituţii de reorganizat, Poliţia Locală şi Evidenţa Persoanei. Consider că nu primarul trebuie să rezolve problemele atît timp cît unităţile au şefi. Şi aceste două unităţi vor avea directori noi. Vorba românească nu se aplică.
 

Poliţişti locali şi agenţi Royal
 

R.: Poliţia Locală şi firma de pază Royal Security se cam intersectează. De ce?
G.S.: Sînt activităţi diferite. Poliţia Locală asigură ordinea publică şi disciplina în construcţii. A avut însă şi paza unor obiective publice, precum Cetatea. Am constatat că cheltuielile cu angajaţii din pază sînt mai mari decît cele ale firmei de pază. În plus, numărul angajaţilor de la Poliţia Locală care asigurau ordinea publică era afectat de activitatea de pază. Aştept un director cu viziune, care să ia măsuri pentru a avea ordine în oraş nu doar să bifăm această activitate.
R.: Ce soluţii aveţi pentru crama din Cetate?
G.S.: Am primit o solicitare pentru o berărie cu bere nefiltrată, un concept din Elveţia. În cramă vom avea un restaurant de lux unde turiştii îşi vor rezerva spaţiu. Cetatea trebuie să devină vie. Pe lîngă biletul de vizitare a cetăţii, turistul trebuie să-şi lase banii aici. E de durată, dar se va face. Acum vor începe lucrările de reabilitare din proiectul aprobat, după care vom trece la închiriat spaţiile despre care am vorbit.
Vine investitorul?
R.: Ce vă doriţi pentru Făgăraş?
G.S.: Mi-aş dori un investitor mare care să absoarbă forţa de muncă pentru că de aici pleacă bunăstarea şi educaţia civică.Trebuie să facem acele investiţii în infrastructură, ocolitoarea care este un criteriu clar pentru orice investitor, abia apoi să vorbim de un mare investitor care să creeze locuri d emuncă.

Problemele urbei: locurile de muncă, spitalul şi turismul
 

R.: Faceţi un clasament al problemelor cu care se confruntă, azi, Făgăraşul. Aveţi şi soluţii?
G.S.: Prima problemă este lispsa locurilor de muncă pentru că forţă de muncă avem. La una din discuţiile cu investitorii trebuia să prezentăm bazinul forţei de muncă. Am făcut studii care au arătat că în urmărtorii 3-4 ani avem forţă de muncă pentru 3000 locuri de muncă. Şi cei care au plecat din ţară îmi doresc să revină şi sînt convins că se vor întoarce dacă se crează locuri de muncă şi plătite aşa cum trebuie. O altă problemă este nefuncţionalitatea spitalului, mă doare foarte tare . Dezvoltarea foarte slabă a infrastructurii turistice este o altă problemă. Avînd cetatea, noi trebuie să ţinem turiştii aici. Nu putem vorbi de sărăcie în Făgăraş pentru că există deja peste 3500 locuri de muncă. Noi de aceea am fost aleşi aici pentru a rezolva aceste probleme.
R.: Care a fost ultima întîlnire cu cetăţenii?
G.S.: Organizată? Au fost dezbaterile publice, iar eu personal în fiecare zi mă întîlnesc cu oamenii şi vorbesc cu ei. Să ştiţi că nu am o frică.
R.: Treceţi la vreun partid politic?
G.S.: În acest mandat, nu. Dacă nu mai ies primar cum să trec în următorul? Oricum, mie îmi place independent.
R.: Cîte copii aţi făcut pentru a le preda organelor de control.
G.S.: Nu ţin minte numărul. Cînd mi se cere fac.
(Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
D.L.  - Gargara ieftina   |27-06-2017 09:52:32
Pff....gargara ieftina. Povesti de prostit prostii...cam asa s-ar traduce acest
raport. La o prima citire am identificat multe tampenii spuse de dl. primar:

- Cum poti declara ca exista forta de munca disponibila de 3000 oameni cand
toti angajatorii se plang de lipsa de personal si lipsa de forta de munca???

- Angajarile facute prin "concursurile pe care le-am organizat au fost pe
cît posibil transparente"...deci pana la urma nu au fost chiar
transparente....sau inteleg eu gresit??? S-au inlocuit oameni cu "forta de
partid"...va las pe voi sa ghiciti care, dar va dau totusi un indiciu:
cativa trandafiri in sigla.
- Ocolitoarea...un proiect care nu va fi
realizat niciodata in primul rand pentru ca Fagarasul nu are banii necesari sa
il sustina, iar in al doilea rand guvernul nu va aloca bani avand in vedere ca
s-a reactivat proiectul autostrazii Brasov-Fagaras-Sibiu care include si
ocolitoarea Fagarasului
- Ecoterm....o problema nerezolvata de multi si
probabil ca nu va fi rezolvata nici de el. Legislatia e prea incurcata in
domeniul asta, iar dl. primar nu are puterea sa o schimbe
-
Spitalul....aceeasi Marie cu alta palarie; cam asa s-ar traduce schimbarile de
acolo. Inceputul a fost bun, dar s-a stins repede. 2-3 medici noi adusi, cei
vechi cu aceleasi metehne
- Proiecte europene...un mare plus pentru
Fagaras. Acolo chiar se vede ca se munceste.
- Turismul....din pacate vad
ca nu se spune mare lucru despre acest subiect. Oricum meritul pentru numarul
mare de turisti il are doamna Bajenaru care a reusit sa schimba fata muzeului

- Royall Security....cel mai efervescent sustinator al domnului in campanie.
Oamenii trebuie rasplatiti nu?
- Politia Locala.....vai de capul nostru.
Oameni mai slab pregatiti rar iti e dat sa vezi; unii abia stiu sa scrie si sa
citeasca, de legislatie ce sa mai spunem. Iar atitudinea lor....zici ca ei au
inventat roata. Pe langa asta nu mi se pare ca isi fac treaba. De ex pe
str.Cosbuc sunt masini parcate pe ambele sensuri de circulatie de abia reusesti
sa treci. Trebuie sa faci slalom printre masini (asta ca sa nu folosesc titlul
celebrului cantec al trupei Parazitii). Si aceasta situatie este identica pe
multe alte strazi din oras.

Ar mai fi multe de spus, dar sa lasam timpul sa
vorbeasca.
Marius  - Schimbare   |27-06-2017 10:05:40
Da,sunt de acord ca lucrurile se misca bine in Fagaras dar ca sa fim si olecuta
carcotasi ca doar suntem romani si susotitul pe la colturi e sport
national...da, se refac trotuarele dar se pare ca nu pentru pietoni ci pentru a
parca masinile.Daca nu ma credeti mergeti dimineata pe Cosbuc ,Garii sau alte
strazi cu trotuar proaspat refacut.Probabil ca nu o sa dureze mult si o sa apara
adancituri in trotuare .Da,parcarile se refac dar calitatea lucrarilor cam lasa
de dorit,asfaltul turnat e valurit si apa balteste in voie langa gurile de
scurgere amplasate aiurea.Spatiile verzi din oras ar putea fi o excelenta sursa
de hrana pentru rumegatoare la ce iarba falnica creste (aici trebuie spus ca
in anii trecuti parca era mai ok cu taiatul ierbii,se facea mai des).Acum, daca
e sa ne luam dupa ce spun unii cum ca ar trebui sa fim multumiti ca pana acum
n-am avut nici macar asa ...dar daca tot se platesc lucrarile de ce sa nu fie
facute bine si intretinute?
Eu  - Abur   |27-06-2017 11:37:31
Mult abur. Din păcate nu este totul atât de roz. Sper sa reușească pe bune
și nu cu presiuni și interpuși.
Votant  - Creaza locuri de munca!   |29-06-2017 11:28:34
Eu te-am votat ca sa creezi locuri de munca,dand valoare orasului!

Ca de pus
borduri,asfalt etc. au facut si ceilalti si se vede ce dezastruos a ajuns
Fagarasul!
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Ordonanţă dată pe furiş

      Guvernul a introdus, fără să anunţe, regula prin care vrea să oblige angajatorii să modifice într-o lună, între 20 noiembrie şi 20 decembrie, contractele de muncă, pentru transferul contribuţiilor. Iniţierea negocierii colective în unităţile în care nu există încheiat un contract/acord colectiv de muncă este obligatorie pentru punerea în aplicare a noilor modificări ale Codului Fiscal, în celelalte unităţi fiind obligatorie, de asemenea, negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare, a decis Guvernul, introducînd obligaţii care nu erau incluse în forma lansată în dezbatere publică a unei ordonanţe. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

 
Guvernul introduce pachetul de asigurări voluntare de sănătate

     Legea Sănătăţii va permite românilor să încheie asigurare voluntară de sănătate cu spitalele pentru a beneficia de servicii medicale care nu fac parte din pachetul de bază. În schimbul unei sume primite periodic sub formă de abonament, spitalele, de exemplu, se vor obliga să suporte costurile serviciilor medicale care nu sunt incluse în pachetul de bază, se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Sănătăţii. (continuarea doar în ediţia tipărită)
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1101 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

1.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 739
Număr afişări conţinut : 3921357

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare