Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Inteligența românilor este invidiată şi s-a recurs la destabilizarea sistemului de învățămînt” Email
Luni, 08 Mai 2017 17:36

 

 

Spune regizorul Ştefan Niţu într-un interviu acordat ziarului Monitorul de Făgăraş” ,,Eu dau lumii altceva nu ce se cere, de pildă Guță” spune regizorul ,,Fără investiție nu se poate face artă şi nu poți face cultură aşteptînd profit” referindu-se la reresul înregistrat în cinematografia românească postdecembristă


     O fire caldă şi un om prietenos, deschis şi dedicat culturii. A avut încredere în liceeni şi astfel a investit în generaţia tînără. Este Ştefan Niţu, actor şi regizor recunoscut la nivel naţional. A fost studentul unor mari regizori, iar la rîndu-i a pregătit calea viitorilor actori şi regizori. Ştefan Niţu este, astăzi, ,,pedagogul” telentelor descoperite de Centrului Județean de Cultură şi Creație Călăraşi unde lucrează de peste 30 de ani şi regizorul multor piese de teatru prezentate pe scena Teatrului ,,Aurel Elefterescu” din Călăraşi. Cu cei mai talentaţi liceeni a format trupa de teatru ,,Trepte” cu care a participat la festivalul ,,Evadare în artă” organizat la Făgăraş, la sfîrşitul lunii aprilie a.c. Am stat de vorbă cu regizorul Ştefan Niţu care crede că generaţia de astăzi are datoria şi puterea deopotrivă să salveze teatrul românesc şi să-l readucă acolo unde îi este locul. Într-un interviu acordat ziarului ,,Monitorul de Făgăraş”, regizorul Ştefan Niţu afirmă că şi-ar dori să joace rolul lui Abel Znorco pe scena Casei de Cultură Făgăraş în faţa făgărăşenilor iubitori de cultură.

,,Am mulți foşti elevi care sînt acum actori consacrați în teatrele bucureştene”
 

     Reporter: Pentru ca făgărăşenii să vă cunoască cît mai bine, spuneți-ne cîteva cuvinte despre omul Ștefan Nițu
Ștefan Nițu: Sînt căsătorit, pe soția mea o cheamă Ruxandra şi este profesoară de matematică la Călăraşi. E bănățeancă la origine. Avem un băiat, Octavian Ștefan, care este student la Arhitectură în Timişoara. Prima mea şcoală universitară este cea de Psihologie-Pedagogie în cadrul Științelor Educației unde sînt licențiat din anul 1987. Acum urmez Masteratul în Pedagogii Alternative şi Artă Teatrală la Universitatea din Bucureşti. De mai bine de 30 de ani lucrez în cadrul Centrului Județean de Cultură şi Creație Călăraşi. Am jucat şi am montat piese la Teatrul ,,Aurel Elefterescu“ din Călăraşi. Este un teatru popular de actori amatori dar sînt oameni care au jucat pe scenă o viață întreagă. Totuşi, sîntem plătiți în funcție de numărul de spectacole. Am înființat trupa de teatru ,,Trepte“ care este alcătuită exclusiv din liceeni. Am 15 ani de activitate cu această trupă şi multe satisfacții. Prima mea experiență ca regizor s-a produs în anul 1994 cînd am montat poemul dramatic ,,Surîsul Hiroshimei“ a lui Eugen Jebeleanu. La vremea aceea am avut-o ca elevă pe Maria Obretin, protagonista filmului ,,6,9 pe Scara Richter“, ultimul film al lui Nae Caranfil. Ea atunci era în clasa a XI-a şi a fost mai întîi eleva mea. Eu am format-o la începutul carierei sale. Am mulți foşti elevi care sînt acum actori consacrați în teatrele bucureştene. De asemenea, am două foste eleve care acum sînt studente Universitatea Națională de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,I.L. Caragiale“ din Bucureşti. Diana Bălmuş este în anul II iar Ilinca Neacşu în primul an. În ceea ce priveşte cursurile mele de masterat cele de Pedagogie le facem la Facultatea de Psihologie şi Științele Educației, iar tot ceea ce este legat de teatru la U.N.A.T.C. Acum, la vîrsta de 54 de ani, un doctorat nu mă mai avantajează. În anul 1980 am început să joc ca elev în piesa ,,Comoara“ care, sincer, vă spun că era una cu iz comunist. Am jucat multe roluri sub regia actorului Nicu Simion care a jucat şi în filme. Am lucrat, de asemenea, cu alți mari regizori precum Mihai Dobre, Ludmila Szekely care predă şi la teatru şi este soția actorului de teatru şi film Mihai Anton. Îl mai amintesc aici şi pe regizorul bulgar Vili Perveli cu care am lucrat. El a făcut regie la Bucureşti şi a fost studentul Cătălinei Buzoianu, o mare regizoare. Apoi am lucrat cu regizorul de televiziune Liviu Pszojoni. De-a lungul carierei mele în teatru am obținut premii de interpretare pentru roluri în comedii ca actor, iar ca regizor am luat Premiul pentru Comedie cu piesa ,,Încurcă lume“ a lui A.De. Herz. Este o piesă care datează de prin anii 1800. Din juriu au făcut parte Tamara Buciuceanu, Constantin Dinischiopu şi Ion Lucian. Un rol care mi-a rămas drag şi pe care l-am interpretat ca actor este Abel Znorco din piesa ,,Variațiuni enigmatice“. Acest rol îl joc acum cu un fost elev de-al meu din ,,Trepte“, Cristi Dionise, care este actor la Bucureşti la teatrul ,,Portabil“. Îmi doresc mult să joc acest rol pe scena Casei de Cultură din Făgăraş. Dacă tot mi-ați văzut ,,produsele“ de ce să nu mă vedeți şi în calitate de actor? În afară de acest rol nu mai joc altele pentru că acum mă rezum doar la ,,Trepte“ în care am investit mult suflet.

Terapie prin teatru
 

R: În piesele dumneavoastră dragostea ocupă un rol important. Definiți dragostea.
Ș.N: Este cel mai nobil sentiment care defineşte omul şi ne diferențiază de celelalte viețuitoare.
R: Arta poate constitui o terapie?
Ș.N: Da, cu siguranţă DA. Pot spune că ceea ce fac eu se poate numi terapie prin teatru.
R: În piesa ,,Eu cînd vreau să fluier, fluier“ sînt descrise tarele din societatea românească. Cum vedeți acest lucru?
Ș.N: Privesc societatea românească dezordonată şi în impas. Este societatea pe care o traversăm şi o trăim.
R: Am observat că spectacolele pe care le montați au şi un profund caracter psihologic, unele greoaie pentru un ochi neavizat. Ce ne puteți spune despre acest lucru?
Ș.N: Ca pedagog mă simt obligat moral să încerc să-i fac pe spectatori să ajungă la nivelul spectacolului, nu să coboare cu spectacolul la un nivel minimalist pentru a fi înțeles. De altfel, cred că teatrul, spectacolul în general, nu se adresează unei mulțimi ci are un segment de public, a nu se înțelege neapărat elitist, ci pentru un public educat. Eu dau lumii altceva, nu ce se cere, de pildă Guță.

,,Am convingerea că omul sfinţeşte locul”
 

R: Cum vedeți, la momentul acesta, situația din teatrul românesc?
Ș.N: Făcînd parte din societate nu poate fi diferită de cea a societății. Am o nemulțumire față de ceea ce se întîmplă în instituțiile de cultură în care managerii sînt puşi pe criterii politice, dar există şi instituții în care lucrează profesionişti adevărați şi care reuşesc să salveze arta. Rămîn la convingerea că omul sfințeşte locul.
R: Cum vedeți viitorul teatrului românesc?
Ș.N: Teatrul îşi păstrează în societate segmentul căruia i s-a adresat şi publicul permanent în proporție de 10-15%. Se încearcă educația prin teatru, iar în unele şcoli a început să se introducă şi în programa şcolară.
R: După Revoluție, cinematografia a cunoscut un regres, față de cum ne-am obişnuit în vremea ,,Generației de Aur“. Cum vedeți acest lucru?
Ș.N: Fără investiție nu se poate face artă şi nu poți face cultură aşteptînd profit.

,,Elevii mei vor reuşi să facă diferenţa între autentic şi kitch”
 

R: Elevii dumneavoastră par profesionişti autentici, sînt buni în ceea ce fac. Ne putem gîndi că ei ar putea forma generația care va scoate cultura din impas?
Ș.N: Da. Am convingerea că elevii mei vor deveni foarte buni consumatori de cultură avizați. Vor reuşi să facă diferența între autentic şi kitch.
R: Investiți mult în tineri şi îi formați. Care este scopul luptei dumneavoastră?
Ș.N: Fac asta cu mare pasiune şi cred cu toată convingerea că cea mai bună investiție a unui om în copii este educația. Din punctul meu de vedere fiecare om investeşte în copii începînd de la un nivel micro, şi aici dau exemplul familiei care constituie nucleul societății, şi macro- extins în şcoli, ca de pildă, ceea ce fac eu.

,,Nu mă străduiesc să înțeleg arta compromisului care caracterizează politicul”
 


R: Societatea noastră mai are nevoie de artă, în afară de pîine şi circ, gen manelişti aduşi în campaniile electorale?
Ș.N: Societatea noastră are nevoie de artă pentru că numai aşa se poate redresa, iar noi, cei care lucrăm în domeniu, avem obligația de a lupta împotriva subculturii. Şi mai avem datoria să încercăm eliminarea a tot ceea ce este urît şi urîțit în societatea noastră.
R: Cum definiți clasa politică românească?
Ș.N: Clasa politică este constituită din oamenii pe care eu, personal, nu îi înțeleg şi asta pentru că nu mă străduiesc să înțeleg arta compromisului care caracterizează politicul.
R: Cum vedeți situația Învățămîntului românesc, care trebuie să recunoaştem că este pus pe butuci, dar şi a tinerilor noştri care sînt din ce în ce mai debusolați?
Ș.N: Învățămîntul pus pe butuci? Păi acest lucru s-a făcut cu intenție. Inteligența românilor a fost şi este invidiată, iar pentru a stopa acest lucru s-a recurs la destabilizarea sistemului de învățămînt.

,,La Făgăraş, mi-am încărcat ateriile”
 

R: Cum vi se par făgărăşenii?
Ș.N: Au fost două zile în care simt că mi-am reîncărcat bateriile pentru că am întîlnit oameni frumoşi, pasionați şi iubitori de cultură şi care s-au unit în dorința lor de a ,,evada în artă“. Mă simt onorat că m-au acceptat şi pe mine să mă alătur lor şi să evadăm împreună. În mod special îi mulțumesc doamnei Codrina pe care am cunoscut-o în vara trecută la Timişoara. De asemenea, mă bucur foarte mult de prezența doamnei Maria Voronca care este, din cîte ştiu eu, stabilită la Lugoj. Ea a mai jucat la Craiova şi Turda. Am întîlnit-o la Timişoara şi nu am ştiut că este mama Codrinei.
R: În final, vă rugăm să adresați cîteva cuvinte cititorilor noştri şi tuturor făgărăşenilor
Ș.N: Le transmit cele mai calde urări şi, totodată, îmi doresc mult să revin la Făgăraş şi să aflu că făgărăşenii au început să-şi îndrepte atenția în număr din ce în ce mai mare către activitățile culturale din acest oraş.
(Ștefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Farcas  - Ce fac primariile din zona Fagaras   |12-05-2017 11:42:41
Nemţii de la PMG ar fi interesaţi să investească zece milioane de euro
într-o hală de 5.000 ce metri pătraţi unde va produce pieţe sinterizate
pentru cutiile manuale. Potrivit unor surse din piaţă, compania ar vrea să
angajeze aproximativ 50 de persoane.( la Brasov) Primariile din zona Fagaras nu
atrag investitoti.Se bucura ca incaseaza taxe.
Sandel  - cultura mai trece si prin stomac   |12-05-2017 11:50:06
Frumos sa vorbim de teatru.La Brasov angajații de la Filarmonica si Teatru vor
sa nu mai depinda de banii de la Primarie si Consiliul Jud.Vor să-și facă
S.R.L. unde vor câștiga salariu dublu.Bravo lor.
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Bătaie pentru direcţiunea de la ,,Ovid Densuşianu”

 

 

       IŞJ Braşov a scos la concurs posturile de director şi director adjunct din unităţile şcolare care au fost conduse prin delegaţie în perioada aprilie-august 2017. 108 candidaţi s-au luptat să obţină funcţiile în licee şi şcoli generale şi au susţinut o probă scrisă, un interviu şi şi-au prezentat CV-urile. Lista finală a cadrelor didactice care vor ocupa funcţiile va fi afişată la încheierea ultimei probe, cea a interviului, care se desfăşoară în perioada 19-25 iulie a.c. Concurenţa cea mai acerbă s-a dat pentru ocuparea funcţiei de director la Şcoala Gimnazială ,,Ovid Densuşianu” din Făgăraş. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

 
Anomalia din Codul Rutier care duce la tot mai multe tragedii pe şosele

      Am avea mai puţine accidente pe şoselele României, dacă legislaţia n-ar fi atît de permisivă cu cei care greşesc. Specialiştii din domeniul siguranţei rutiere spun că este anormal ca un şofer care produce un accident cu victime să fie cercetat civil pentru drama pe care o provoacă. În lipsa unei legislaţii mai dure, activiştii avertizează că avem toate şansele ca şi la sfîrşitul lui 2017 să fim din nou ţara din Uniunea Europeană în care mor cei mai mulţi oameni în accidente rutiere. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 945 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

4.JPG

Cartea

FaceBook

Informatii utile

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 708
Număr afişări conţinut : 3830943

Horoscop zilnic



Ziare