Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Sărbătoare la Comăna de Jos
Sărbătoare la Comăna de Jos Email
Luni, 29 August 2016 19:07

 

 

      Comănarii au îmbrăcat straie de sărbătoare şi cu feţele senine s-au adunat în vatra satului duminică, 28 august 2016. A fost a cincea ediţie a întîlnirii fiilor satului organizată de Primăria Comăna şi de cei mai buni oameni ai locului. Cu mic, cu mare, de la bunici pînă la cei mai mici au umplut biserica veche din Comăna de Jos ascultînd frumoasa slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi şi de parohul satului. A răsunat biserica, de vocile preoţilor, ale dascălilor şi ale femeilor din sat. Drumul de la lăcaşul de cult pînă în centrul satului unde străjuieşte monumentul eroilor s-a colorat de frumoasele costume populare specifice comănarilor. Aici, la monumentul edificat în 1936, s-a adus un pios omagiu eroilor satului căzuţi în cele două războaie mondiale. S-au ţinut alocuţiuni, s-a recitat, iar solemnitatea momentului s-a dat prin depunerea de coroane şi prezentarea onorului de către Garda Cetăţii Făgăraşului. La căminul cultural s-a organizat un simpozion ştiinţific prin care personalităţile comunei au fost evocate şi premiate cu diploma de cetăţean de onoare. Sărbătoarea a continuat în curtea căminului cultural unde artiştii din Ţara Făgăraşului au prezentat un frumos spectacol folcloric.

Legende şi istorii din vatra comănarilor
 

      Fiecare sat din Ţara Făgăraşului îşi are personalităţile sale, regăsindu-i aici pe dascăli, pe preoţi sau pe primar şi notar. În trecut, nu mai departe de începutul veacului trecut, în satul făgărăşean era literă de lege ceea ce spunea dascălul şi era demn de urmat numai sfatul lui. Anii au trecut, iar la un secol distanţă, chiar dacă satul nu mai este la fel, mai există încă săteni care vor să păstreze şi să transmită mai departe tradiţiile şi obiceiurile. La Comăna de Jos învăţătorul Constantin Gubernat, veteranul satului, a ţinut să transmită urmaşilor tainele vechi ale comunităţii locale. A pregătit cu migală legende şi istorii vechi ale Văii Comănarilor venite de la Negru Vodă încoace, ale şcolii şi ale bisericii. A fost ajutat de un alt localnic, un comănar autentic, aşa cum îi place primarului Viorel Grusea să-i spună, Alexandru Boer. Astfel s-a organizat a cincea ediţie a sărbătorii satului Comăna de Jos. Avînd şcoala Blajului în spate, învăţătorul Gubernat este exemplul bătrînului dascăl din secolului trecut, care are un ochi critic asupra a tot ce se petrece în satul său, dar şi o politeţe naturală şi o atitudine şugubeaţă care impun respect şi disciplină. A dat multe generaţii de elevi, ,,cele mai bune serii" cum îi place să spună, mulţi dintre ei ajunşi ,,oameni mari" de care satul este mîndru.

 

 

 

 

 

 


 

Primarul Viorel Grusea a vorbit despre unitatea comănarilor
 

     ,,Mă bucur că astăzi ne-am reîntîlnit cu toţii, comănarii din sat, dar şi cei stabiliţi departe, la a cincea ediţie a ,,Fiilor satului Comăna de Jos". Este un bun prilej pentru a strînge legăturile dintre noi, o întoarcere la rădăcinile noastre. Ne-am adunat în număr mare şi asta este o bucurie pentru toţi. S-au ostenit pentru reuşita acestei acţiuni oameni ai locului şi l-aş numi pe Alexandru Boer, domnul Sandu, care s-a străduit să ne adune şi să organizeze sărbătoarea. Aş vrea să stăm şi să ne gîndim, să reflectăm, la însemnătatea acestei zile. De foarte multe ori românii am fost forţaţi, mînaţi, de alţii să nu fim uniţi. Ştim cu toţii zicala: dezbină să poţi conduce. Asta s-a întîmplat cu noi, românii şi se continuă şi astăzi. Aş vrea să ne dea Dumnezeu înţelepciune, putere şi toleranţă pentru a putea fi uniţi. Pentru că dacă sîntem uniţi vom fi o forţă şi vom putea face faţă provocărilor care nu sînt de loc puţine. România a avut două războaie, a trecut prin toate clipele grele, prin zile de deznădejde, a fost umilită, dar a triumfat şi s-a înălţat pe culmile izbîndei. Avem cimitirele pline de eroi, numai din satul nostru numărăm 73 de localnici care au murit pe cîmpurile de luptă. Ei sînt cei care ne-au adus astăzi aici, la acest monument edificat în centrul satului. Pentru a eterniza memoria lor, la 19 iulie 1936 comănarii au dezvelit acest monument. A fost o sărbătoare cum nu s-a mai pomenit la care au participat localnici şi din alte sate vecine. Preotul ortodox Gheorghe Mija şi preotul greco-catolic Ştefan Halmaghi au sfinţit monumentul, iar Alexandru Cioflec a fost sufletul manifestării de atunci. Dau citire unui fragment din declaraţia lui Alexandru Cioflec. ,,Vouă, iubit tineret, generaţia de mîine, vă revine moştenirea a tot ceea ce s-a realizat spre păstrare şi cinstire. Moştenirea ce o primiţi este o Românie Mare. Aveţi datoria sfîntă de a o păstra cu sfinţenie. Vă urez să vă păstraţi intacte toate acele însuşiri caracteristice tinerimii: energie, avînt, entuziasm. Să fiţi mereu uniţi, căci fără unire nu poate fi putere. Exemplul celor căzuţi pentru patrie să vă fie ca o icoană vie, iar crezul nostru să-l spuneţi dimineaţa şi seara, rugîndu-l pe bunul Dumnezeu să dea sănătate conducătorilor ţării ca să poată face ca soarele strălucitor să lumineze întreaga glie românescă. Trăiască România Mare!". Trebuie să ne apreciem valorile atunci cînd sînt lîngă noi, nu doar după ce nu mai sînt. Tocmai de aceea astăzi vom decerna titlul de cetăţean de onoare al comunei unor personalităţi din comuna noastră" a spus primarul comunei Viorel Grusea.
 

73 de eroi din Comăna
 

     Pe versurile scrise de Iuliu Roşca Dormidont în Imnul eroilor şi muzica I.G. Brătianu organizatorul Alexandru Boer a citit numele eroilor localităţii căzuţi în lupetle din primul şi al doilea război mondial. ,,Comănarii jertfiţi pe altarul patriei în primul război mondial 1914-1919: sergent Nicoale I. Cioflec, caporal Gheorghe Coantă, soldat Gheorghe Broşteni, Nistor Comşa, Emanoil Costea, Dumitru Cioflec, Ioan Catrini, Gheorghe Creţu, Traian Contă...(n.r. 42 de nume)În afară de cei căzuţi pe front a fost şi un număr mare de mutilaţi. Comănarii jertfiţi pe altarul patriei în al Doilea Război Mondial: maior Neamţu Gheorghe, căpitan Enea Mihai, locotenent Furtea Octavian, sergent Costea Vlad David, sergent Fătu Constantin...(n.r. lista continuă cu 31 de nume de eroi)" a spus Alexandru Boer.
 

Versuri închinate eroilor comunei
 

     Învăţătorul Constantin Gubernat ajuns la frumoasa vîrstă de 84 de ani a impresionat audienţa prin cuvintele rostite la monumentul eroilor, dar mai ales prin recitarea poeziilor ce aparţin marilor poeţi români. ,,Rugămintea din urmă este poezia pe care George Coşbuc a închinat-o la doi consăteni de pe malul Oltului şi pe care v-o recit. Vreau să vă mai reţin atenţia cu versurile poeziei ,,Satul meu" scrisă pe front. Trebuie să ştiţi că mulţi eroi au murit departe de satul lor şi au fost îngropaţi în alte locuri. La migraţia făgărăşenilor peste ocean, cei plecaţi luau de acasă pămînt într-un săcuţ şi-l duceau cu ei ca atunci cînd era unul de-al nostru înmormîntat să-i pună pe mormînt pămînt din glia românească. Aşa se făcea atunci" a spus învăţătorul Constantin Gubernat. Bucura Urdea este poeta satului care a prezentat în versuri frumuseţile Comănei şi ale văii ce o mărgineşte. O frumoasă poezie despre Comăna de Jos a fost recitată de poeta satului şi a adunat ropote de aplauze. Elevii de la Şcoala Gimnazială din Comăna au prezentat un scurt program artistic dedicat eroilor comunei. La monumentul care străjuieşte centrul satului de 80 de ani au fost depuse coroane de flori: Primăria şi CL Comăna, Parohia Comăna, Urmaşii eroilor din Comăna şi Şcoala Gimnazială Comăna. Garda Cetăţii Făgăraşului coordonată de col. Aexandru Mazilu a prezentat onorul şi a defilat în faţa audienţei. A fost momentul care a mărit solemnitatea manifestării. Un sobor de preoţi coordonat de protopopul ortodox de Rupea, Petrică Alexandru, parohul din Comăna de Jos, a oficiat o slujbă religioasă de pomenire pentru eroii comunei. Familiile din sat au îndeplinit obiceiul şi au împărţit colaci şi vin tuturor participanţilor.
 

Istoria satului, un arc peste timp de peste 5 secole
 

     Manifestarea a continuat la căminul cultural unde s-a desfăşurat simpozionul ştiinţific dedicat satului Comăna de Jos. Primarul Viorel Grusea a deschis lucrările simpozionului mulţumind invitaţiilor care şi-au dat concursul pentru a prezenta istoria, cultura, educaţia şi viaţa artistică a Comănei de Jos. Elena Băjenariu, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat" a prezentat rădăcinile satului evocînd într-un material bine documentat personalităţile istorice ale locului. ,,În peisajul de podiş care se împleteşte cu culmile Munţilor Perşani se află Comăna de Jos, unde istoria şi tradiţiile fac ca acest sat să fie unul dintre cele mai interesante din zonă.. Satul trebuia să se fi format cel mai tîrziu în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Cu toate acestea el nu apare în documentul din 1235 referitor la conflictul dintre episcopul Transilvaniei şi arhiepiscopul de Strigoniu pentru satele cu populaţie catolică dintre Olt şi Peşani şi nici în dania lui Vladislav Vlaicu de la 1372. Prima informaţie o deţinem abia la 1469 cînd Ioan Gereb de Vingart împreună cu fiii săi protestează în faţa capitlului din Alba Iulia împotriva dăruirii Ţării Făgăraşului celor şapte scaune săseşti. La 1494 aflăm de boerul Ponitza de Alsokomanay din Comăna care vinde lui Aldea Bica din Voivodeni treimea sa de boieronat din sat. În primii ani din sec al XVI-lea apare şi familia cea mai importantă din Comăna de Jos, cea a Mailateştilor. În 1509 Mailat cumpără de la familia Forro satul Ţînţari şi este primul boer român făgărăşean care va reuşi să dobîndească proprietăţi în afara Ţării Făgărtaşului. Mailat păstrează şi calitatea de boer făgărăşean fiind prezent ca jurat în scaunul boieresc în 1516. Ştefan Mailat din Comăna de Jos a ajuns stăpîn al Cetăţii Făgăraş (1528-1541) şi apoi voievod al Transilvaniei (1534-1540) şi primul principe al Transilvaniei 1541 cînd convoacă prima Dietă a Transilvaniei la Făgăraş...Comăna de Jos este singura aşezare care a fost cercetată prin săpături sistematice în urma cărora fiind descoperite două aşezări datate în sec. VIII-IX...Cetatea Comăna se compunea dintr-un şanţ de apărare de 3 m lăţime, cu un val scund menit să bareze accesul pe latura mai domoală a pantei monticului şi un zid de piatră cu mortar, cu o grosime de 1,2-1,4 m. Cetăţuia este o fortificaţie de refugiu a comunităţii româneşti care exista aici, aflată sub conducerea cnezilor ei. Inventarul găsit aici pledează pentru prezenţa unei comunităţi româneşti libere. Comăna de Jos a fost centrul curţii economice care administra partea de răsărit a Ţării Făgăraşului avînd în jurisdicţie satele Comăna de Jos, Comăna de Sus, Cuciulata, Lupşa, Veneţia de Jos şi Veneţia de Sus. Tot aici îşi avea sediul scaunul de judecată al boerilor format dintr-un jude şi 6 asesori. Doi boeri din Comăna au participat alături de principele Transilvaniei Mihail Apafi la asediul Vienei...Un document arată grija domnitorului Matei Basarab pentru biserica din Comăna de Jos pe care o înzestrează cu cărţi de cult, veşminte şi odoare. Cert este că biserica de aici este printre cele mai vechi lăcaşuri de cult de zid din Ţara Făgăraşului" a prezentat directorul muzeului Elena Băjenariu.
 

Legenda lui Negru Vodă
 

     Învăţătorul Constantin Gubernat a completat istoria satului cu informaţii ce vin de la perioada dominată de Negru Vodă. ,,Cetatea lui Negru Vodă se află pe Valea Comănei. Am identificat-o personal, sînt zidurile care se păstrează şi astăzi dar sînt acoperite de bălări. Se vorbeşte despre descălecatul lui Negru Vodă şi despre o cetate de la Breaza care nu mai are nicio urmă. Negru Vodă nu avea cum să descalece acolo, versantul muntelui este foarte abrupt. El a venit spre Comăna în cetate. Vă recit legenda lui Negru Vodă care spune totul" a ţinut să precizeze veteranul satului, înv. Constantin Gubernat. ,,Avem istorie, avem oameni de calitate, avem tradiţie. Trebuie să meargă mînă în mînă şcoala, biserica şi administraţia publică adică noi, toţi, comănarii. Toţi să facem pentru comună ce este nevoie pentru că astfel putem prospera" a completat primarul Viorel Grusea.
 

Comăna, cercetată de etnologi români şi străini
 

     Directorul Şcolii Gimnaziale din Comăna a prezentat istoricul şcolii, clădirea avînd 60 de ani vechime. Au fost evocaţi dascălii şi directorii de şcoală care au dat generaţii bune de elevi. Materialul prezentat a fost realizat de învăţătprul Constantin Gubernat. ,,Îmi pare rău că nu are cine să-mi urmeze. În ziua de azi nu mai sînt învăţători aşa cum am fost noi, interesaţi de educaţia elevilor. Oare ce generaţii vor urma? Lucrez la o monografie a satului pe care vreau s-o las urmaşilor pentru a afla totul despre Comăna de Jos şi oamenii ei" a mai spus învăţătorul Gubernat. Gheorghe Stănescu, un localnic ce purta frumosul port popular, a prezentat viaţa culturală a satului. A evocat memoria preotului Ştefan Halmaghi, participant la adunarea de la Alba-Iulia de la 1 Decembrie 1918, a învăţătorului Laurenţiu Pop şi a lui Emilian Maniţ Popa care au înfiinţat, la 1920, asociaţia culturală ,,Tinerimea Română". Corul şi ansamblul de dansuri al satului din 1921 au dus peste graniţa zonei tradiţia din Comăna. Învăţătorul Ilie Martescu a înfiinţat corul satului (1935). Viaţa artistică şi culturală a fost fără întrerupere indiferent de regimul politic. ,,Comănarii au simţit româneşte întordeauna şi-au iubit tradiţiile şi obiceiurile" spun bătrînii satului. Şi după 1960 artiştii satului au adus premii importante de la festivalurile naţionale şi internaţionale la care au participat. De pildă, la Festivalul internaţional de folclor din Iugoslavia din 1977, Comăna de Jos a fost declarată ,,Vatră folclorică". Obiceiuri precum Suratele, Plugarul, Albitul pînzelor, Ceata au făcut înconjurul lumii. ,,Muzicologi, etnografi, coregrafi din ţară şi din străinătate fac studii în vatra noastră, studii şi cercetări folclorice şi sînt impresionaţi de ceea ce află de la Comăna de Jos" a încheiat Gheorghe Stănescu prezentarea sa.

Vatra Comănarilor, revista satului
 

     Comăna de Jos este singurul sat făgărăşean care editează o revistă locală. Aflăm de la redactorul gazetei, Alexandru Boer, că ,,Vatra Comănarilor" a fost înfiinţată în decembrie 2002 şi apare odată pe an înaintea praznicului de Înviere a Domnului sau de Naşterea Mântuitorului Iisus. ,,Au fost editate şi difuzate peste 5000 de exeplare de la apariţie şi pînă în prezent. Gazeta este condusă de redactorul şef, înv. Gubernat Constantin, redactor de ediţie Alexandru Boer, iar un aport important îl are familia dr. Boeriu Felician şi Lucia. Se distribuie în toate satele comunei, la Făgăraş, Braşov, dar şi peste hotare, în SUA, Canada, Franţa, Italia, Spania, Germania" a spus redactorul revistei Alexandru Boer. Cu ocazia sărbătorii satului, redacţia a scos de sub tipar o ediţie aniversară a Vetrei Comănarilor. La simpozionul ştiinţific, Bucura Urdea, a recitat poezia, ,,Să nu uiţi de unde ai plecat", prin care şi-a arătat strigătul faţă de tineretul satului plecat la muncă în ţări străine şi totodată îndemnul ei de a-i readuce acasă, lîngă cei bătrîni şi la glia satului. Acţiunea a continuat cu decernarea titlului de cetăţean de onoare al comunei stabilit de Legislativ prin HCL.
 

Cetăţeni de onoare ai comunei
 

     Primarul comunei Viorel Grusea a ţinut ca la a cincea ediţie a sărbătorii ,,Fiii satului Comăna de Jos" să decerneze titlul de cetăţean de onoare al comunei unor personalităţi de seamă ale locului. ,,Am avut timp ani la rînd să analizăm şi să stabilim în cadrul primăriei şi cu sprijinul oamenilor buni din comună cui să decernăm acest important titlu local. De bună seamă că merită mult mai mulţi, dar ne-am oprit la opt personalităţi marcante ale comunei care au dus numele şi faina satelor comunei în toată ţara şi lumea" a spus primarul Viorel Grusea. Edilul local a dat citire hotărîrilor de consiliu care certfică titlul de cetăţean de onoare, dar şi biografiei persoanelor invocate prin HCL. Fiecare personalitate a primit diploma şi un dar simbolic confecţionat de primărie.
- Învăţătorul Constantin Gubernat
- Învăţătorul Ramba Nicolae- post mortem
- Prof. dr. Mircea Iovu- post mortem
- Ing. Cornel Mihulecea- post mortem
- Prof. Cornel Comşa- post mortem
- Învăţătorul Iuliu Popa- post mortem
- Înv. Ilie Martescu. post mortem
- Magistrat Nistor Popa- post mortem
,,Sînt emoţionat pentru această diplomă. Încerc în continuare să fiu în mijlocul celor care vor să facă pentru comună ceva. Să-i iubiţi pe comănari oriunde aţi fi" a spus învăţătorul Constantin Gubernat la primirea diplomei de cetăţean de onoare al comunei.
- Sorin Ramba, fiul învăţătorului Nicolae Ramba a primit diploma în numele tatălui său. ,,Mulţumesc organizatorilor pentru că au creat prilejul de a ne revedea în sat şi pentru că au evocat activitatea tatălui meu pentru comuna Comăna" a spus fiul învăţătorului Ramba de numele căruia se leagă edificarea clădirii şcolii din sat, dar şi educarea a numeroase generaţii de elevi.
- Prof univesitar Mircea Iovu a fost declarat cetăţean de onoare al comunei datorită activităţii sale impresionante în chimie. A studiat la Viena, Dresda, a scris 140 de articole ştiinţifice şi 9 tratate de chimie. În 2010 a primit premiul Societăţii Române de Chimie.
- Prof. Cornel Comşa a fost declarat cetăţean de onoare al Braşovului, iar la ani distanţă al comunei natale. ,,Mă simt onorat să ridic premiul bunicului meu care şi-a iubit foarte mult satul natal, Comăna de Sus. S-a evidenţiat pe cîmpul de luptă şi ca urmare a publicat cartea ,,La fîntîna dorului", în 1975, unde evocă aceste fapte. A început o monografie a satelor Comăna de Jos şi de Sus pe care n-a reuşit s-o termine, dar sper s-o gat eu. Spun generaţiilor de azi să facă măcar atît cît au făcut bunicii noştri pentru sat, neam şi ţară" a spus nepotul profesorului Comşa, medic în Braşov.
- Învăţătorul Iuliu Popa va rămîne în memoria comunei prin activitatea sa la şcoala din sat, la căminul cultural şi în coordonarea corului satului. Vreme de 40 de ani a fost dascălul generaţilor de elevi de la şcoala din Comăna de Jos pe care a şi condus-o, (1945-1985).
- Învăţătorul Ilie Martescu a contribuit la ridicarea şcolii din Comăna. ,,Monumentul eroilor se datorează şi tatălui meu care a murit la doar 37 de ani. Dovadă a acestui fapt este monumentul în miniatură din lemn pe care l-a primit tatăl meu şi pe care.l păstrez de la sculptorul C. Toma" a spus fiul învăţătorului.
- Magistratul Popa Nistor a absolvit Dreptul la Cluj şi a profesat la Braşov. A trecut prin lagărele şi închisorile comuniste ca deţinut politic, la Gherla, Aiud, Braşov. Nepotul său, Alexandru Boer i-a ridicat diploma de cetăţen de onoare al comunei.
- Ing. Cornel Mihulecea din Crihalma a studiat Politehnica din Timişoara, evoluţia sa profesională fiind una demnă de recunoaştere naţională. A fost ministru la Industrie şi Construcţii de Maşini, a fost preşedintele Institutului Nuclear Român. A pus bazele centralei uceare de la Cernavodă. ,,Este o dovadă că sînt înconjurată de oameni care ştiu să aprecieze adevăratele valori. Tatăl meu a fost întotdeauna mîndru că a fost din Crihalma. Mereu îmi povestea de obiceiurile din satul natal pe care le-a respectat şi ni le-a transmis şi nouă. Cînd nimeni nu l-a încurajat să continuie studiile, mama, Anca Mureşan, l-a susţinut. Aşa a devenit un renumit inginer" a spus fiica inginerului. Organizatorii sărbătorii au înmînat 100 de diplome de onoare persoanelor care s-au implicat în viaţa satului Comăna de Jos de-a lungul vremii, dar şi invitaţilor speciali de la ediţia a cincea a Fiilor satului, 2016. (Lucia BAKI)
  

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1809 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3874355

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare