Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Ultima Regină a României s-a suit la ceruri
Ultima Regină a României s-a suit la ceruri Email
Luni, 08 August 2016 20:58

 

 

Trupul neînsufleţit al Reginei Ana va ajunge în ţară la 9 august, înmormîntarea va avea loc în ziua de 13 august la Curtea de Argeş Presa străină: ,,O mare doamnă a regalităţii europene“, ,,Ana de Borbón-Parma a fost sprijinul ultimului rege al românilor mai bine de 70 de ani“ , ,,S-a căsătorit cu fostul Rege al României în 1948, la scurt timp după ce comuniştii au venit la putere şi el a fost forţat să abdice. Au trăit, împreună, în exil, decenii, crescîndu-şi cele 5 fiice"


Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cît soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
(Imnul Regal, Vasile Alecsandri)

     ,,O mare doamnă a regalităţii europene“ - notează presa internaţională. ,,Ana de Borbón-Parma a fost sprijinul ultimului rege al românilor mai bine de 70 de ani“ titrează cotidianul El Mundo. Euronews adaugă: "S-a căsătorit cu fostul Rege al României în 1948, la scurt timp după ce comuniştii au venit la putere şi el a fost forţat să abdice. Au trăit, împreună, în exil, decenii, crescîndu-şi cele 5 fiice". Publicaţia britanică The Telegraph a prezentat cu această ocazie un material biografic al cuplului regal şi a caracterizat-o pe Regina Ana ca fiind simplă şi adaptabilă, fără a emite pretenţii de protocol. După cum menţionează şi presa americană, Mihai I, ultimul rege al României- în vîrstă de 94 de ani, a vizitat-o la spitalul din Elveţia, unde era internată, pînă în ultima clipă a vieţii ei. ,,Trăiesc prezentul. Mîine vine mereu cu un mare semn de întrebare“ spunea Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma, născută pe data de 18 septembrie 1923, ca fiică a Principelui Rene de Bourbon Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei. Ea şi-a legat destinul alături de Regele Mihai şi, totodată, de al unui popor căruia nu i-a vorbit niciodată limba dar l-a simţit în inimă pînă în ultima clipă a vieţii sale. Chiar dacă viaţa ei nu a fost ca în basmele cu caleşti şi prinţese, a învins împreună cu Mihai I, dragostea vieţii ei, toate vicisitudinile şi, uneori, umilinţele pe care le-au prefăcut în bucurii şi împliniri. Regina Ana s-a stins din viaţă luni, 1 august, orele 13.45, la Spitalul din localitatea Morges (Elveţia).

 

 

 

 

 



Reacţii la cald după moartea Reginei
 

     „Am aflat cu întristare despre trecerea din această viaţă a Majestăţii Sale Regina Ana a României, la venerabila vârstă de 92 de ani, în spitalul din Morges. „Discretă şi distinsă, Majestatea Sa Regina Ana a României va rămîne în conştiinţa poporului român drept un model de curaj, nobleţe şi modestie, susţinătoare permanentă a demersurilor Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României în slujirea neamului românesc, atît în anii grei ai exilului, cît şi la revenirea în ţară. În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, transmitem părinteşti condoleanţe Familiei Regale a României şi tuturor celor care au cunoscut-o şi preţuit-o pe Majestatea Sa Regina Ana. Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletul Majestăţii Sale Regina Ana a României în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi. Veşnica ei pomenire din neam în neam!”, a spus Patriarhului Daniel. Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice Române, a trimis şi el un mesaj de condoleanţe Casei Regale: ,,Majestatea Voastră, Plecarea la Domnul a Reginei Ana, augusta soţie a Majestăţii Voastre, inspiră întregii Biserici Române Unite, Greco-Catolice, şi mie personal, gratitudinea şi devoţiunea pentru darul vieţii Majestăţii Sale. Adevărul libertăţii, al perseverenţei şi al cinstei plînge, acum, în acest ceas solemn şi trist pentru neamul nostru. Cu acest îndurerat prilej, aş dori să prezint Majestăţii Voastre şi întregii Familii regale sincere condoleanţe în numele Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, a Episcopilor, a preoţilor şi a credincioşilor, dimpreună cu mulţumita noastră adresată Cerului pentru exemplul de demnitate şi verticalitate al Majestăţii Sale Regina Ana. Sire, îmi sînt întipărite în suflet demnitatea, nobleţea interioară, dar mai ales prospeţimea credinţei Majestăţii Sale Regina Ana care, în anii de după eliberare Vă reprezenta în mijlocul nostru, vizitîndu-mă la Blaj. Am purtat atunci rugăciunea şi speranţele Sale la altarul Domnului, o voi purta şi de acum înainte, cu încrederea că Dumnezeu îi va face parte cu cei drepţi, aşezându-i sufletul plin de vrednicie alături de iluştrii Săi predecesori din Casa regală a Franţei şi a României. Odihnească în pace! În veci amintirea Sa!“ ,,Pierderea Reginei reprezintă o pierdere a naţiunii întregi, indiferent dacă o resimţim sau nu. N-o resimţim pentru că nu i-a fost dat să joace rolul pe care îl avea", a spus renumitul istoric Dinu C. Giurescu. Klaus Johannis, preşedintele României, a spus: ,,Va rămîne pentru totdeauna unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune“ iar Dacian Cioloş, premierul României a adăugat: ,,Regina Ana va rămîne un simbol al nobleţii, discreţiei şi demnităţii“. ,,Dumnezeu să te ierte, regina mea blîndă“ a fost omagiul adus de către Nicolae, fostul Principe al României. Nici reţelele de socializare nu au rămas indiferente cu privire la acest eveniment. Nu au lipsit replicile acide cu privire la adevărata confesiune religioasă a Reginei Ana dar nici remarcile de tip stahanovist, în genul gospodinelor de la A.P.A.C.A, urmaşe demne ale ,,croşetoarelor“ franceze de la 1789: ,,Regina Ana nu s-a trezit ca mine la prima oră a dimineţii, şi să meargă la servici, la un program de 8 ore“ suna mesajul unei tovarăşe nostalgice.

Cine a fost Regina Ana?
 

     ,,Principesa Anne Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma s-a născut la Paris, în 18 septembrie 1923, ca fiică a Principelui Rene de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei. Tatăl său descindea direct din Regele Ludovic al XIV-lea al Franţei, iar sora lui Rene de Bourbon Parma, Zita, a fost soţia lui Carol I, ultimul împărat al Imperiului Austro-Ungar. La 16 ani, Principesa Ana a plecat în refugiu, împreună cu familia, ajungînd în Statele Unite ale Americii, iar la 19 ani s-a înrolat în armata franceză şi a plecat spre front“. ( Copilărie regală, Arhivele Naţionale ale României, Text de Filip Lucian Iorga, Grupul Editorial Corint, Bucureşti, 2014, p. 71 ) În ciuda faptului că provenea dintr-o familie princiară, Regina Ana a avut o copilărie modestă. ,,Şi-a petrecut copilăria în Franţa, alături de fraţii săi, Jacques, Michel şi Andre. A învăţat să meargă pe bicicletă, iar jocurile copilăriei au fost mai degrabă cele ale fraţilor, în special sporturi cu mingea, decît jocurile obişnuite pentru o fetiţă. A practicat echitaţia, a luat lecţii de scrimă, a înotat mult, adora gimnastica, dar lecţiile de balet nu au atras-o. Marea ei pasiune era, în schimb, cititul. Principesa Ana a mers la grădiniţă în Franţa şi apoi a avut, în Italia, împreună cu fraţii ei, o guvernantă pe nume Madame Boutellier. Copilăria Reginei Ana a fost una fericită, singura constrîngere venind odată cu dificultăţile financiare ale familiei, care i-au obişnuit pe copii să-şi ducă traiul într-un mod foarte cumpătat“. (ibidem, p- 70-71)

Întîlnirea cu Regele Mihai şi contextul politic
 

     Principesa Ana l-a întîlnit pentru prima dată pe Regele Mihai al României cu ocazia căsătoriei Principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Philip de Edinburgh, eveniment petrecut la Londra în anul 1947. După numai o săptămînă, Regele i-a cerut mîna. Evenimentul s-a petrecut în cadrul începutului de exil al Regelui Mihai, şi s-a desfăşurat în condiţii grele pentru Casa Regală a României. Ar fi bine să redăm contextul istoric şi politic fără a ne zgîrci: ,,Am fost întrebat de multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit un alt fel de a spune adevărul despre starea mea de atunci decît că am plecat cu moartea în suflet...“( Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997, p. 78) Gîndindu-se mereu la faptul că trenul în care a fost îmbarcat va fi redirecţionat spre Rusia, Regele a ajuns în cele din urmă în Elveţia. ,,Elveţienii nu ne dăduseră viza de intrare. Le-o ceruserăm, dar aveau ei un sistem, că era nevoie mai întîi să ceară consimţămîntul de la Berna- nu pentru oricine, se înţelege, doar în cazuri speciale. Atunci, la plecarea noastră, nu era timp de aşa ceva, iar cei de la legaţie s-au mulţumit să ne spună: ,,Plecaţi în Elveţia, totuşi, urmînd, ca la frontieră să procedaţi după împrejurări“. Un moment de emoţie am trăit şi aici, la graniţă. Mă aşteptam la dificultăţi: n-am întîmpinat niciuna. Ne-au ştampilat paşapoartele şi atît. În gara din Lausanne era o grămadă de lume. Surprinzător, pentru că elveţienii sînt de obicei mai rezervaţi. Pe drumul de la vagon spre gară, locuitorii au strigat în limba franceză: ,,Trăiască Regele! Trăiască libertatea! Asta m-a mirat foarte mult. Am tras la Hotelul Beau Rivage din Lausanne. Aici am locuit vreo trei săptămîni. De aici, am luat legătura cu logodnica mea....Cît am stat la Beau Rivage a fost greu de trăit, din cauza reporterilor. Erau mulţi acolo, de toate naţiile. Cum elveţienii nu se abat de la principiul că pe teritoriul lor nu se fac declaraţii de niciun fel, prezenţa ziariştilor mă punea în situaţii destul de complicate. Mă întrebau despre chestiuni asupra cărora, în virtutea acestei rigori, nu puteam să le dau niciun detaliu. De la un moment dat, a început să-i intereseze din ce în ce mai mult problema logodnei mele cu Principesa Ana“. ( ibidem, p- 78-80 ) Ziariştii occidentali erau interesaţi de lucruri picante şi mondene, mai mult decît chestiunile de ordin politic. ,,Totuşi, cît am stat la Lausanne, ambasadorul Angliei a venit la mine, trimis de Rege, ca să le dau relaţii asupra întîmplărilor de la Bucureşti. A fost o întrevedere bună.....Ambasadorul Angliei voia să-şi informeze corect suveranul, şi nu numai atît...“. ( ibidem, p. 80-81 ) Masigli, ambasadorul Franţei, a fost trimis în mod oficial să-l contacteze pe cînd acesta se afla la Londra cu prilejul nunţii Principesei Elisabeta şi îl invita să facă o vizită în Franţa. Vizită care nu a mai avut loc, pentru că lucrurile au luat o altă întorsătură. Ambasada Franţei de la Berna a trimis un mesaj sec: ,,Ne pare foarte rău, acum este altă situaţie decît cea din noiembrie 1947, nu se mai poate...“ A urmat apoi un traseu spre America cu un popas la Paris, ocazie cu care Regele Mihai a vrut să facă o declaraţie de presă cu privire la evenimentele din decembrie 1947 dar nu a fost lăsat de către autorităţile franceze. ,,Nu ştiu care era interesul Franţei de atunci ca în România să fie comunism...La Londra a fost cel dintîi loc unde am putut să vorbesc deschis“ a specificat Regele Mihai I în convorbirile sale avute cu Mircea Ciobanu.

Aventura căsătoriei
 

     ,,În 1948, legile catolice în privinţa căsătoriei cu ortodocşii erau foarte stricte. Catolicii insistau ca urmaşii născuţi dintr-o familie în care unul ţinea de Biserica din Roma să fie botezat la catolici. Or, la noi în Constituţie era prevăzut ca ortodocşii să fie toţi ortodocşi. Regele Boris al Bulgariei, la căsătoria lui cu Principesa Giovanna, a acceptat formal să-şi boteze urmaşul după ritualul catolic; primul copil l-a botezat însă ortodox, sub cuvînt că a vrut să scutească pe Regină de buclucurile ce urmau excomunicării. Eu am considerat că nu pot să procedez astfel, că nu era prea cinstit faţă de ţară. Regina şi-a dat seama de încurcătura în care mă aflam, înţelegînd totodată că viitorii ei copii vor trebui să fie ortodocşi. O întreagă comedie! Viitoarea mea soacră împreună cu mama s-au dus la Vatican ca să încerce ceva. Deşi acest contact cu Vaticanul n-a dat niciun rezultat, Principesa Ana a acceptat condiţiile impuse de Constituţia Română. Preţul acestei acceptări a fost destul de mare: familia ei n-a avut dreptul să vină la nuntă, nici tatăl, nici mama, nici fraţii ei. Din partea familiei, în locul părinţilor, din Danemarca a venit un unchi al Principesei, un protestant fără prejudecăţi...“ a mărturisit Majestatea Sa, Regele Mihai al României. ( ibidem, p. 88 ) Căsătoria Regelui Mihai cu Principesa Ana s-a transformat şi într-un eveniment politic. ,,Chestiunea ce se cerea rezolvată era căsătoria. Ne întrebam unde, în ce loc, va urma să se celebreze ceremonia. Căutam un loc...Toţi s-au eschivat...De la Franţa nu aşteptam, drept să spun, multă înţelegere. Poate aş fi vrut să fim găzduiţi de Danemarca. În fine. Toţi au dat de înţeles că nu e momentul politic pentru afişarea unei simpatii faţă de noi. Atunci, Regele Paul al Greciei, fratele mamei, care era şi unchiul meu preferat şi care întotdeauna ţinuse ca familia noastră să fie strînsă mereu la un loc- un om drept şi foarte credincios-, atunci el a zis: ,,Dacă asta este, veniţi la noi, că vă fac eu nunta“. ( ibidem, p. 86 ) Căsătoria a avut loc pe data de 10 iunie 1948, la Atena. ,,La căsătoria noastră au participat întreg guvernul Greciei şi mulţi alţi membri ai familiei. După căsătorie, Regele Paul ne-a pus la dispoziţie reşedinţa de vară- o casă situată la 90 de kilometri nord de Atena, unde am locuit aici zece zile. Din Grecia, ne-am întors aici, în Elveţia; apoi ne-am dus la casa mamei din Florenţa, casa ei din 1932, cînd a fost silită să plece din ţară. mama era fericită...Căsătoria mea a fost ţinută în 10 iunie 1948. Apoi am locuit în Florenţa pînă în primăvara anului următor, cînd am fost invitaţi să mergem la mama Reginei Ana, în Danemarca“. ( ibidem, p. 89 ) A doua zi după nuntă, Regele a aflat despre nenorocita lege a naţionalizării dată de guvernul comunist. ,,Chiar a doua zi am aflat acest dezastru...Naţionalizarea n-a însemnat împărţire dreaptă, ci punerea unei baze puternice pentru apariţia unei clase noi de privilegiaţi, de oameni cu acces nelimitat la bogăţiile ţării, dar nici prin virtute, nici prin muncă. În comunism, în sistemul pedepselor şi al recompenselor, dezideratul principal este pauperizarea generală...“. ( ibidem )

Familia Reginei Ana
 

     ,,Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana ai României au cinci fiice, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria şi cinci nepoţi, Nicolae, Elisabeta-Karina, Angelica şi Elisabeta-Maria. Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei Române, s-a născut la Laussane, în 26 martie 1949, la ora 13.30, la clinica Montchoisi. Fetiţa alintată în familie ,,Bunny“ ( ,,Iepuraş“ ) a fost botezată, la 15 aprilie 1949, în rit ortodox, în micuţa casă a familiei de la Lausanne, în prezenţa părinţilor, a Reginei-Mamă Elena, a mamei Reginei Ana şi a Principesei Irina de Aosta. Naşi i-au fost Regele Pavlos al Greciei şi Principele Philip, duce de Edinburgh, dar prin reprezentanţi, pentru că nu au putut participa la botez. Şi-a petrecut copilăria în Danemarca, Elveţia, Grecia şi Marea Britanie şi a fost apropiată de bunica ei, Regina-Mamă Elena, căreia îi spunea Amama. În Anglia a avut o bonă, Nanny Neal, şi o guvernantă pe nume Kate. Principesa Margareta a moştenit dragostea strămoşilor pentru natură şi pentru animalele de companie...A studiat sociologie, ştiinţe politice şi drept internaţional la Universitatea din Edinburgh şi imediat după Revoluţia din 1989 a înfiinţat Fundaţia ,,Principesa Margareta a României“, care are printre principalele obiective sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate. În anul 1996 s-a măritat cu Alteţa sa Regală Principele Radu al României. Din 2001, cei doi locuiesc la Palatul Elisabeta şi reprezintă Familia Regală în România, contribuind la recuperarea memoriei, la depăşirea rănilor trecutului şi la modernizarea ţării. Pe cînd avea patru ani, Principesa Margareta şi-a întrebat mama de ce tatăl ei era aşa de trist şi tăcut, iar regina Ana i-a explicat că Regele Mihai era trist pentru că îşi pierduse ţara. Fiicele Regelui Mihai au avut o copilărie dificilă, marcată de contrastul dintre statutul lor de principese, rude ale capetelor încoronate din Europa, şi viaţa obişnuită a unei familii în care părinţii munceau pentru a-şi cîştiga existenţa. Echilibrul le-a fost adus de viaţa fericită de familie, pe care părinţii lor s-au străduit întotdeauna să le-o ofere...“ (op.cit, Copilărie regală...p. 74) Nicolae, fostul principe al României, a reprezentat cea de-a şasea generaţie a Familiei Regale a României şi cea de-a doua generaţie a familiei născută în exil. S-a născut la Geneva, pe data de 1 aprilie 1985, ca fiu al Principesei Elena a României şi al profesorului Robin Medforth-Mills. A copilărit în Anglia. Deşi a fost primul copil regal pe care românii l-au văzut după Revoluţie, pe data de 1 august 2015 Regele Mihai a semnat un act prin care i-a retras nepotului său titlul de Principe al României pe motiv că nu respectă blazonul Casei Regale.

Reginele României

Regina Elisabeta (1843-1916)
 

     Elisabeta Pauline Ottilie Luise, Principesă de Wied, s-a născut la data de 29 decembrie 1843, la Neuwied şi a fost fiica Principelui Wilhelm Hermann Carol de Wied şi a Principesei Maria Wilhelmina Frederica Elisabeta de Nassau. Pe data de 15 noiembrie 1869, ea s-a măritat cu Domnitorul Carol I devenind prima Regină a României. ,,Fire sensibilă, s-a dedicat literaturii şi artelor şi a fost cunoscută sub numele literar de Carmen Sylva. A iubit natura şi folclorul ţării, fiind o apărătoare şi promotoare a straiului popular românesc. A fost prietenă cu Vasile Alecsandri, admiratoare şi protectoare a unor artişti ca George Enescu şi Mihai Eminescu. A publicat zeci de volume de creaţii originale şi de traduceri, a corespondat cu Auguste Rodin şi a fost citată în scrierile unor Mark Twain sau Vincent van Gogh. În timpul Războiului de Independenţă şi-a asumat îndatoriri de soră medicală şi a îngrijit răniţii de pe front“. ( Copilărie Regală, Arhivele Naţionale ale României, Grupul Editorial Corint, Bucureşti, 2014, p. 31 ) S-a stins din viaţă pe data de 18 februarie 1916 şi a fost înmormîntată alături de Regele Carol I, în necropola familiei de la Curtea de Argeş.

Regina Maria (1875-1938)
 

     Maria Alexandra Victoria, Principesă de Edinburgh, s-a născut pe data de 29 octombrie 1875, la Eastwell Park- comitatul Kent din Anglia şi a fost fiica Principelui Alfred de Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh şi al Marii-Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei. Principesa Maria a fost nepoată a celebrelor capete încoronate ale Europei- Regina Victoria a Marii Britanii ( 1819-1901 ) şi, respectiv, a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei ( 1818-1881 ). A fost verişoară primară cu Nicolae al II-lea, ultimul ţar al Rusiei, Regele George al V-lea al Marii Britanii şi cu Wilhelm al II-lea, ultimul împărat al Germaniei. Pe data de 10 ianuarie 1893, la vîrsta de 17 ani, ea se mărită cu Principele Moştenitor Ferdinand al României, împreună cu care a avut şase copii. ,,Copiii mei erau punctul central al vieţii mele. Femeile din rasa mea sînt mame pătimaşe şi nu ne putem închipui lumea fără copii. Totodată munca, toată străduinţa şi năzuinţa noastră n-au alt ţel decît de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face fericiţi şi de a le pregăti un viitor frumos“. (Maria, Regina României, Povestea vieţii mele, vol.II, Iaşi, Editura Moldova, 1991, p. 280) Alintată sub numele de Missy, în ciuda unor controverse cu privire la viaţa ei personală, ea a fost, la rîndul ei, una dintre reginele carismatice pe care românii le-au iubit. ,,O regină inteligentă, frumoasă şi curajoasă care nu a încetat nicio clipă să creadă în destinul ţării de adopţie şi pe care românii au numit-o, cu dragoste şi cu admiraţie, ,,Mama răniţilor“ sau ,,Regina soldat“. Şi-a cucerit nu numai supuşii, ci şi pe liderii politici internaţionali, avînd un rol important în apărarea cauzei româneşti la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1919. Diplomaţia regală a Reginei Maria, construită în jurul farmecului şi al carismei sale, a fost un puternic instrument de soft-power avant la lettre, pentru România, aşa după cum o dovedeşte succesul fără precedent al vizitei sale în Statele Unite ale Americii, în 1926....“. ( op.cit. Copilărie Regală...., p. 41 )

Regina Elena ( 1896-1982 )
 

     A fost Regină a României în perioada 1940-1947. Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, s-a născut pe data de 3 mai 1896, la Atena, ca fiică a Regelui Constantin I al grecilor şi a Reginei Sofia, născută ca Principesă a Prusiei, nimeni alta decît sora lui Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei. Fraţii ei, Alexandru, George al II-lea şi Pavlos au fost regi ai Greciei. Pe data de 10 martie 1921 se mărită cu Principele Moştenitor Carol al României, cunoscut în istorie sub denumirea de Carol al II-lea. S-a remarcat în istoria ţării noastre prin statutul de mamă ce şi-a protejat şi susţinut mereu fiul- pe Regele Mihai I. ,,O regină care a suferit mult, dar care a ştiut să transforme suferinţa în înţelepciune. În vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a luptat pentru salvarea vieţilor evreilor persecutaţi, ceea ce a adus recunoaşterea sa ca ,,Drept între popoare“ la Memorialul Yad Vashem. S-a stins din viaţă pe data de 28 noiembrie 1982, la Lausanne.

Familia Regală- un port-drapel al României
 

    Cu lumini şi umbre, mai multe împliniri decît dezamăgiri, odată cu venirea pe tronul României al lui Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut pe data de 20 aprilie 1839, ţara se va transforma, dintr-un teritoriu aflat încă la răscrucea dintre Evul Mediu şi istoria modernă, într-una dintre ţările civilizate ale Europei. După cucerirea Independenţei, România va deveni Regat în anul 1881 iar Carol Rege al unei ţări independente. Ferdinand I, nepotul de frate al lui carol I- Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern, va deveni întregitorul de ţară. Escapadele şi slăbiciunea lui carol al II-lea au umbrit prestanţa Coroanei regale Române dar nu a reuşit să-i anuleze meritele. Regele Mihai I este, să sperăm că ,,deocamdată“, ultimul cap încoronat al României. Unii dintre cei care au fost de acord ca Familia Regală să nu fie primită în ţară, în vremea guvernării neo-comuniste de la începutul anilor '90, acum se grăbesc să trimită Familiei Regale ,,sincere“ condoleanţe. Familia Regală Română reprezintă încă un port-drapel, şi una dintre cele mai prestigioase instituţii româneşti pe plan internaţional.
(Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

,,În Decembrie 1989 a fost lovitură de stat“

 

      Se împlinesc în curînd 28 de ani de la evenimentele sîngeroase din Decemrie 1989, cînd românii au ieşit în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea în faţa unui regim dictatorial condus de Nicoale Ceauşescu. Dacă pînă la fuga soţilor Ceauşescu (22 Decembrie 1989), s-au înregisrat zeci de victime în rîndul populaţiei, după aceasta numărul morţilor a crescut, depăşind 1000. Faptul explică preluarea conducerii ţării de către perestrokişti printr-o lovitură de stat, adică acei conducători formaţi la Moscova lui Mihail Gorbaciov. Emoţia publică a românilor de a ieşi în stradă pentru a răsturna regimul Ceauşescu a fost valorificată la maxim de grupul ce se pregătea să preia conducerea încă din 1984. Evenimentele au fost pregătite la întîlnirea de la Malta a preşedinţilor SUA şi URSS, iar forma de acţiune a fost decisă ulterior, 4 decembrie 1989, la Moscova, unde au fost invitaţi preşedinţii ţărilor comuniste. În cei 28 de ani ce s-au scurs, românii nu cunosc adevărul despre acele evenimente, istoricii nu l-au spus răspicat, politicienii nici atît. În schimb, jurnaliştii au încercat să despice firul în patru în ziare sau în emisiuni televizate. Concluzia a fost una singură, lovitură de stat, una sîngeroasă care a dat mulţi morţi şi răniţi.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 623 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 743
Număr afişări conţinut : 3956216

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare