•  

    Popasul lui Ioan Sorin Sofonea din Drăguş  este unul dintre cele mai atractive locuri din Ţara Făgăraşului 

  •  Mini-grădina zoologică cu păsări exotice şi animale pitice 
  •  Hanul lu’ Bădicu aminteşte de  celebrele hanuri care i-au inspirat pe scriitorii români
  •  Turiştii se pot plimba cu hidrobicicleta pe lac şi pot pescui

 

Se spune că turismul va salva economia Ţării Făgăraşului.  De peste 20 de ani se bate monedă pe o astfel de idee,  dar nu există o strategie comună  prin care să fie valorificate  toate frumuseţiile zonei  la adevărata lor valoare.  S-au construit haotic pensiuni, restaurante, locuri de relaxare pe toate văile montane, dar infrastructura, drumuri, transport, canal, apă, iluminat stradal, toate  se lasă aşteptate. Văile, traseele montane,  creasta Făgăraşilor şi nu numai sunt bogăţii  care pot aduce plus valoare Ţării Făgăraşului dacă s-ar găsi oamenii potriviţi  să  organizeze şi să promoveze turismul în zonă. Până atunci însă, fiecare localnic care dezvoltă o afacere la poalele Munţilor Făgăraş  încearcă să-şi creeze singur oportunităţi pentru turism.  La un pas de pârtia de ski şi la 6 km de satul Drăguş  am găsit domeniul lui Ioan Sorin Sofonea.  Este drăguşanul care   după 20 de ani de muncă în străinătate s-a întors în satul natal şi cu mult curaj şi-a investit agoniseala într-o afacere în turism. A creat un colţ de rai unde se poate petrece un frumos şi liniştit concediu.  A reuşit să îmbine cu mult meşteşug  natura, animalele, tradiţiile, obiceiurile şi ospitalitatea drăguşană.  Impresionează însă grădina zoologică pe care a înfiinţat-o cu păsări exotice şi animale pitice. Este un obiectiv care atrage în special copiii care pot petrece clipe minunate între fazani, păuni,  găini, porumbei, raţe, dar şi oi Quessant, capre pitice, cerbi lopătari şi ponei.

A transformat ruinele CAP-ului într-o oază de linişte

Proiectul  lui Ion Sorin Sofonea  s-a născut în urmă cu 6 ani, dar are în spate o poveste mult mai veche, dar şi un curaj pe care nu toţi localnicii l-au avut.  Drăguşanul a reuşit să transforme ruinele fostului sediu CAP din localitate într-o oază de linişte pentru turiştii care iubesc munţii, natura, animalele şi păsările. A cumpărat mai multe parcele de teren în zona turistică a Drăguşului cărora le-a dat o destinaţie pe cât de frumoasă pe atât de atractivă. Dacă la început a  intenţionat să construiască doar o casă de vacanţă, ca loc de relaxare pentru familie, ulterior  a mai adăugat   alte construcţii menite să-i împlinească un vis al copilăriei. A ridicat o hală, apoi  locuri de adăpost pentru animalele îndrăgite de el.  Nu s-a oprit aici şi a amenaat şi un lac  pe care l-a populat  cu mai multe specii de peşti. Un loc în care cei care-i trec pragul au posibilitatea  să pescuiască sau să se plimbe cu hidrobicicleta pe luciul apei.  Ion Sorin Sofonea spune că a reuşit să amenajeze locul ideal pentru un concediu la munte.

A ales să rămână în Viena

După 1990, imediat după evenimentele din Decembrie, mulţi români au luat drumul Europei.  Unii pentru că nu credeau în izbânda ţării în faţa comunismului, cum de altfel s-a şi dovedit peste ani, iar alţii pentru a găsi un trai mai bun şi liniştit. Deschiderea graniţelor a deschis şi românilor dorul de ducă spre Europa. Era un alt val de emigrare, al doilea după cel de la începutul veacului trecut spre America. De data aceasta românii au rămas între graniţele Europei. Făgărăşenii s-au orientat, în general,  spre Italia şi Spania.  Ion Sorin Sofonea  a plecat însă în  Austria, chiar dacă pe vremea respectivă  prea puţini drăguşeni şi-au părăsit satul.  ,,Pot spune că am fost printre primii drăguşeni care au ajuns în Viena. A fost greu la început, nici nu vreau să-mi amintesc de perioada respectivă. Am dormit pe unde am putut, chiar şi într-o cabină telefonică. Am început cu munca de jos, am spălat geamuri, orice muncă s-a ivit. Cu multă răbdare,  am ajuns după ani dezile să am o companie de navigaţie pe Dunăre pentru transport marfă. Am câştigat foarte bine” povesteşte Ioan Sorin Sofonea.

,,Investesc la Drăguş din 1997″

Deşi afacerile-i prosperau, drăguşanul se gândea doar la satul natal, căuta cele mai bune oportunităţi să revină acasă.  ,,Din 1997 am început să investesc în ţară. Atunci am cumpărat 3.500 mp teren şi ruinele fostului sediu CAP din Drăguş. În decursul timpului am mai cumpărat câteva parcele de teren şi în prezent am 11.000 mp.  Pe atunci nici măcar nu se vorbea despre o zonă turistică a Drăguşului. Locul cumpărat de mine era  într-o pădure.  Nimeni nu investea în acele locuri. Nici nu-mi imaginam cum va arăta investiţia mea în viitor. Nu m-am descurajat şi am continuat să lucrez, să-i dau o formă proprietăţii, dar şi o utilitate.  Am tras utilităţile, un proiect foarte costisitor, am investit multă muncă şi bani.  La vremea aceea nu m-am gândit nicio clipă că voi face o pensiune,  m-am gândit că o să-mi fac o casă, unde să mă retrag la pensie să stau liniştit,  să mă bucur de linişte şi de natură” a povestit drăguşanul.

Mini-grădină zoologică

,,Până în 2008 afacerile au mers foarte bine în Austria. Am avut mai multe firme cu domenii diferite de activitate de care m-am ocupat. Abia prin 2013 m-am hotărât să revin acasă, la Drăguş. Mi-am dorit să mă întorc acasă după mai bine de 20 de ani petrecuţi printre străini. Din totdeauna   iubesc natura, animalele şi aşa am început să dezvolt o afacere de familie. Da, acum pot să spun că am o mini-grădină zoologică cu animale şi păsări exotice. Este o pasiune a amea pe care o împărtăţesc cu soţia mea, Claudia, şi cu mezina familiei, Sara” a spus   Ion Sorin Sofonea.

Opt rase de fazani

Sorin Sofonea iubeşte foarte mult fazanii şi spune că sunt o încântare. Tocmai de aceea  are în curtea sa  opt rase de fazani din cele 36 de specii  existente pe mapamond.  Se mândreşte cu  fazanii Elliot,   Tenebros,  Diamant,  fazanii din specia Argintiu,  Comuni, fazanii  de  Aur, fazanii roşii şi fazanii galbeni. Le cunoaşte fiecare mişcare, nevoile şi obiceiurile.  ,,Pot să spun că, fazanii sunt  familia cu cele mai numeroase specii. Cea mai interesantă specie este fazanul Diamant cu origini în China de Sud unde trăiesc în libertate. Popularitatea sa se datorează penajului viu colorat, verde, albastru, roşu, alb şi galben. Fazanii au fost achiziţionaţi din Arad şi din Austria. Ultima achiziţie am făcut-o anul trecut, o pereche  de fazani Elliot,  de la un prieten care deţine o crescătorie de fazani în Arad. Fiecare familie de fazani are cuşcă proprie,  unele femelele clocesc, iar altele au deja puişori. În urmă cu câteva luni, din neatenţie,  dintr-o colivie a zburat un fazan Regal care timp de şapte zile a dat târcoale zonei. Am deschis cuşca să le dau să mănânce şi a zburat. L-am văzut cum se îndepărtează, dar n-am putut face nimic să-l prind. Mi-a părut rău, dar mi-am luat gândul de la el. După o săptămână l-am văzut în curte, căuta mâncare şi am reuşit să-l prindem.  Pot să spun că am fost un  norocos că s-a întors’’a mai povestit Ion Sorin Sofonea.

Cerbi lopătari

Primele animale sălbatice care au ajuns în curtea lui Ion Sorin Sofonea au fost cerbii lopătari. Aceştia au fost achiziţionaţi în urmă cu patru ani de la o fermă din Germania.  O pereche l-a  costat 1.000 de euro. ,,De aceste animale m-am îndrăgostit în Austria, acolo am văzut multe ferme cu cerbi lopătari şi mi-au plăcut. Cerbii lopătari sunt foarte cuminţi, blânzi şi foarte frumoşi. Masculul se deosebeşte de femelă fiind mai mare. Corpul unui mascul poate măsura în lungime 1,30 – 1,50 metri, iar culoarea este brun roşcată cu pete albe pe spinare. Cerbii lopătari trăiesc între 15 şi 18 ani în libertate, iar în captivitate între 20 şi 25 ani. Cerbii noştri s-au obişnuit cu turiştii şi nu se sperie, stau la mângâiat şi aşteaptă să  primească ceva bun.  În sezonul rece, cerbul a reuşit să iasă din curte şi l-am pierdut pentru câteva zile. Am fost surprins să văd mai multe postări pe reţelele de socializare cu cerbul meu. Aşa am reuşit să-l recuperez şi l-am adus acasă’’ a mai spus Ion Sorin Sofonea.  De Rusalii s-a născut micuţa Rozi, un pui de cerb lopotar.  Mezinul familiei Sofonea, Sara, a fost cea care le-a dat vestea naşterii puiului de cerb.  ,,Nu ştiam ce s-a întâmplat, Sara striga de bucurie, mai avem un pui de cerb. Numele a fost inspirat de ziua în care s-a născut,  de Rusalii. Rozi este un exemplar foarte frumos şi este vedetă în grădina zoologică” a mai spus Ion Sorin Sofonea. În prezent, în minigrădina zoologică trăiesc trei femele şi un mascul.

Capre pitice

Ion Sorin Sofonea a achiziţionat şi două capre pitice. Talia acestor animale nu depăşesc mărimea unui câine mijlociu. Au fost achiziţionate în urmă cu doi ani de la o fermă din Arad. ,,Le-am văzut şi mi-au plăcut. Aceste capre sunt foarte frumoase,  zilnic dau  2,8 litri de lapte, o  producţia  foarte bună.  Ca şi celelalte animale, caprele pitice s-au adaptat foarte repede şi nu sunt pretenţioase, arată exact ca şi caprele  obişnuite, doar că au  dimensiuni mai reduse, ceea ce le face foarte drăgălaşe’’ a mai spus Sofonea.

Oi Kuessant

O apariţie surprinzătoare  la  mini grădina zoologică  sunt oile din rasa Kuessant. Sorin Sofonea are o pereche. Ce nu ştie lumea însă, oile Kuessant sunt cele mai mici oi din lume. ,,În toată lumea există doar câteva exemplare din această rasă de oi şi cred că  sunt pe cale de dispariţie. Perechea a costat 1.500 lei şi pot să spun că au cea mai fină lână din toate rasele de oi. Am achiziţionat aceste oi pentru că sunt rare şi nu le poţi vedea oriunde. În zonă nimeni nu are capre pitice şi oi Kuessant’’ a mai spus Ion Sorin Sofonea.

Micuţa Sara are un ponei

Toate animalele familiei  Sofonea sunt blânde şi reprezintă o atracţie mai ales pentru copii.  Sara, fetiţa  familiei Sofonea,   are 2,6 ani, dar iubeşte foarte mult animalele. Îşi petrece mult timp lângă aceste animale şi nu se sperie de niciuna dintre ele. ,,Sara şi-a dorit un ponei pe care l-am văzut la Braşov. Aşa a ajuns în curtea noastră şi un ponei care este botezat Barbi. Sara îl iubeşte, îl hrăneşte şi îl spală. Pentru ea, este jucăria ideală. Pot să spun că poneiul este pereferatul copiilor care se cazează la noi în pensiune, fiind foarte blând. Turiştii sunt şocaţi când au văzut animelele sălbatice libere prin curte. Aceştia pozează fiecare animal în parte şi apoi postează pe reţelele de socializare. Nu ne-am făcut promovare, dar să ştiţi că acest tip de turism ne-a adus multe familii cu copii care trăiesc în oraşele mari şi nu au luat contact cu animalele’’ a mai spus Ion Sorin Sofonea.

,,Hanul lu’ Bădicu’’

Ioan Sorin Sofonea  şi-a completat  amplasamentul cu un han. Este singurul han funcţional din Ţara Făgăraşului.  Drăguşeanul s-a gândit atunci când a ridicat hanul că poveştile şi întâmplările spuse într-o astfel de locaţie  sunt mai savuroase. S-a gândit, poate, la celebrele hanuri care i-au inspirat pe marii scriitori români. Câte legende şi poveşti cu tâlc au  fost scrise de Sadoveanu  la Hanul Ancuţei!   Chiar în capitală se mai păstrează vreo cinci hanuri de renume.  Hanul lui Sorin Sofonea este la  doi paşi de pensiune. L-a amenajat în stil rustic după tradiţiile şi obiceiurile străvechi. N-a fost greu să-i dea un nume hanului, la îndemână fiindu-i chiar porecla sa din sat. Aşa s-a născut ,,Hanul lu’ Bădicu”.  ,,Aşezământul nostru nu putea fi complet dacă nu amenajam un han turistic, care să prezinte în faţa turiştilor aspecte din tradiţiile şi obiceiurile Drăguşului. Dispunem de 10 camere de cazare, toate în stil rustic, cu decor tradiţional. Turiştii sunt aşteptaţi cu produse tradiţionale de la noi din zonă.  Hanul este un alt proiect de suflet unde am expus animale şi păsări împăiate, dar şi multe lucruri vechi de familie cu valoare sentimentală. Multe obiecte de mobilier vechi le-am recondiţionat şi expus în han. Ştim cu toţii că la ora actuală turismul este domeniul  cu cel mai rapid ritm de creştere şi contribuire la dezvoltarea socio-economică a ţării. Şi cum  ne aflăm la câţiva kilometri de satul Drăduş şi la poalele munţilor, ar fi fost păcat să nu oferim ce este mai frumos şi tradiţional turiştilor” a mai spus Ion Sorin Sofonea. Drăguşanul nu se va opri, va continua să dezvolte afacerea de familie. O nouă  investiţie pe care vrea să o realizeze este  un  bazin de înot. (Carla TATU)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here