Vocile Ţării Făgăraşului: ,,Pământul, pădurea şi bogăţiile ţării nu se înstrăinează”

•  Sunt de părere localnicii din Ţara Făgăraşului care se opun înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului şi administrării lui de către  fundaţiile păstorite de cetăţeni străini

Înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului este respinsă de toţi proprietarii de păduri şi păşuni din Ţara Făgăraşului.  La unison ei susţin că proiectul demarat cu ani în urmă a fost iniţiat fără să fie consultaţi deşi viza  proprietăţile lor. Mai mult, în 2016 când  au aflat de Memorandumul aferent înfiinţării acestui parc naţional, documentul era deja însuşit de Guvernul României de la acea vreme.  S-a creat un scandal pe marginea subiectului  susţinut de proprietarii din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş care deţin terenuri în  masivul Făgăraş. Nemulţumirile lor se referă în special la cine va administra  parcul naţional şi  modul în care o va face. Este vorba despre o asociaţie  fondată de cetăţeni străini care pe motivul conservării pădurilor din masiv  strâng  fonduri  de la  magnaţii de pe mapamond  pentru a cumpăra  aici terenuri. Deja Conservation Carpathia, că despre această fundaţie este vorba, a achizionat peste 26.000 de ha de pădure în Munţii Făgăraşului, iar  achiziţiile continuă. Proprietarii se declară uniţi şi se mobilizează pentru a bloca acţiunea de cumpărare de terenuri în masiv de către reprezentanţii acestei fundaţii.  Numai în Ţara Făgăraşului funcţionează peste 50 de composesorate prin care proprietarii de păduri şi păşuni îşi administrează terenurile. Acestora li se alătură şi primăriile care deţin alte suprafeţe de terenuri în masiv. Şi în judeţele Sibiu, Argeş, Vâlcea, propritarii  au înfiinţat obşti sau composesorate pe structura celor care funcţionau la 1900.  Majoritatea composesoratelor din Ţara Făgăraşului s-au unit în cadrul unei asociaţii numită ,,Munţii Făgăraşului” care are scopul de a face opoziţie fundaţiei Conservation Carpathia.    Statutul composesoratului din anii ’40 stipulează printre altele: ,,Vânzările în deplină proprietate conf. art. 50 Codul silvic sunt interzise”. ,,Pădurile din composesorat nu se puteau înstrăina nici atunci, dar nici astăzi. Între membrii composesori se pot face transferuri de drepturi, dar nu şi în exterior. Dar şi aici sunt, prin lege, restricţii. Totuşi străinii se înfiltrează în composesorate şi cumpără terenuri” susţin  proprietarii din Lisa. Monitorul de Făgăraş îşi propune să prezinte  lista composesoratelor făgărăşene.  În această ediţie redăm câteva dintre acestea.

•   ,,Pleaşa Paler” deţine la Lisa 1021 ha de pădure.
•  Composesoratul ,,Greavu Gropanu” are 89 de drepturi pentru 261 ha de pădure şi revendică alte 190 ha în golul alpin.
•   ,,Şerbăneştii”de la Lisa  au 54 de drepturi pentru cele 349 ha de pădure.
•  ,,Foştii Grăniceri Pojorta” au 215 ha de pădure, iar alte 50 de hectare nu i-au fost încă împărţite.
•   ,,Foştii Coloni Breaza” este composesoratul care adună 183 de membrii şi are 384 ha de păşune, iar alte 198 ha sînt în curs de retrocedare.
•    Primăria Lisa administrează 807 hectare de pădure reprezentînd fosta comună politică. În raza comunei mai sînt aproximativ 60 de hectre, în zona Breaza, care aparţin statului român.
•   În comuna Hârseni funcţionează Comuna Politică Mărgineni care deţine  1238 hectare de pădure şi păşune alpină.
•  Asociaţia ,,Carpaţii Verzi” funcţionează la Hîrseni din data de 30 noiembrie 2010 şi are ca membrii:
•   Comuna Hârseni   deţine 770,5 ha fond forestier situate în extravilanul comunei, 1630,42 ha teren cu vegetaţie forestieră, 1119,10 ha păşune şi 1498,71 ha izlaz comunal, fond de vînătoare pe 40 Sebeş, un total de 5.018,5 ha;
•  Comuna Mândra, proprietară a suprafeţei de 354,5 ha fond forestier şi fond de vînătoare în zona Sebeş;
•  Composesoratul ,,Orban şi soţii” din Copăcel înfiinţat în 2003  deţine 1357,3 ha pădure;
•  Composesoratul de pădure ,,Foştii grăniceri-Runcul” din Hârseni   deţine 54,89 ha de pădure pe Valea Sebeşului;
•  Composesoratul de pădure ,,Plăieţul” din Hârseni care are 84,5 ha.
•  Asociaţia ,,Carpaţii Verzi” îi are ca membri pe proprietarii a 6.869,09 ha de păduri şi fond forestier.
• Asociaţia Dejani-Urlea s-a înfiinţat în noiembrie 2010 în comuna Recea şi are la bază un total de 8.243,43 hectare de fond agricol şi forestier cinegetic.
•   Composesoratul ,,Foştii Grăniceri Piscul Alb” din Vaida Recea cu 532,3 ha pădure şi 38,68 ha la Dejani;
•  Composesoratul ,,Piciorul Bătrîn Banciu” din Recea cu 328,7 ha pădure, 221,22 păşune alpină şi alte 100,3 ha fond forestier în zona Urlea;
•  Composesoratul ,,Giunca şi Soţii”, Recea, cu 105,3 ha pădure;
•  Composesoratul ,,Mailat şi Caplea”, Dejani, cu 226 ha pădure;
•   Composesoratul ,,Hârtop Baba”, Berivoi, cu 137,36 ha păşune şi 347,9 ha pădure;
•  Composesoratul ,,Nicolae Giunca şi Soţii”, Recea, cu 91,2 ha pădure şi 9,5 ha teren forestier la Dejani;
•  Composesoratul ,,Boerii Nobili-Părăul Danciului”, Recea, cu 86,9 ha pădure;
•  Composesoratul ,,Obştea Moşnenilor”, Hurez, u 195,5 ha fond forestier, 59,44 ha păşune alpină;
•  Composesoratul ,,Pleaşa”, Berivoi, cu 318,4 ha pădure şi 179,45 ha pădure;
•  Composesoratul ,,Budiul”, Gura Văii, cu 332,13 ha fond forestier;
•  Composesoratul ,,Gropile Pietrele Popii, Pietricea”, Berivoi, cu 232,62 ha teren forestier, 180,28 ha pădure.

Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu localnicii din Ţara Făgăraşului pe marginea acestui subiect, iar o parte din părerile lor  sunt titrate în rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.

     
 Dumitru Costinel, 80 ani, Făgăraş

,,Străinii nu au ce căuta pe meleagurile noastre, aceştia urmăresc doar să devină proprietari pe bogăţiile  ţării. Şi eu am avut un teren moştenit de la părinţi în Teleorman, dar în urmă cu 30 de ani l-am vândut unui coleg pentru că  ne-am mutat la Făgăraş. Dacă  era să-l vând unui străin nu făceam acest pas pentru că nu vreau ca străinii să devină stăpâni la noi în ţară. Străinii interesaţi de pădurile virgine din Ţara Făgăraşului profită de sărăcia localnicilor şi vin cu oferte bune, iar unii oameni sunt încântaţi”.

Andreiescu Virgil, 64 ani, Făgăraş

,,Am urmărit acest subiect pe reţelele de socializare şi am observat că de mai bine de doi ani, nişte indivizi străini vor să facă un parc naţional  şi să acapareze cât mai mult teren. Aceştia vor să exploateze minele de uraniu de la Şinca şi din alte zone, dar în acelaşi timp vor să valorifice  şi pădurile din Munţii Făgăraşului. Dacă se va face acest parc naţional aceşti străini se vor îmbogăţi peste noapte. Cred că pădurile din Munţii Făgăraşului vor fi populate cu zimbrii. Nu sunt de acord cu vânzarea terenurilor pentru că acestea au fost moştenite din tată în fiu, iar strămoşii noştri au murit pentru identitatea naţională. Dacă ne vindem terenurile, ne vindem identitatea”.

Ileana D., 70 ani, Ileni

,,Nu sunt de acord cu  vânzarea terenurilor agricole sau cu vânzarea  pădurile. Noi am moştenit terenurile şi nu le vindem  străinilor.  Străbunicii şi bunicii au luptat pentru aceste terenuri şi noi la rândul nostru le lăsăm moştenire copiilor. Nu accept ideea ca străinii să devină stăpâni la noi în ţară”.

Gheorghe Buga, 65 ani, Făgăraş

,,Aceşti străini care vor să cumpere pădurile din Munţii Făgăraşului trebuie împuşcaţi, nu au ce căuta la noi în ţară. Proprietarii terenurilor nu sunt de acord cu vânzarea acestora. Acest parc naţional este afacerea lui Cioloş.  Dacă aceştia vor cumpăra terenuri,  ciobanii vor fi goniţi din munţi,   animalele vor rămâne fără hrană, iar localnicii vor rămâne fără lemne de foc. Sunt convins că acest parc naţional nu se va face. Proprietarii terenurilor şi pădurilor nu vor permite să se înfiinţeze acest parc naţional. Străinii să facă parcuri naţionale la ei în ţară, unde sunt proprietari,  nu la noi, în România. Cum să vină la noi în casă şi să facă reguli, în acest caz îi strâng de gât”.

Rodica Pavel, 51 ani, Făgăraş

,,Nu sunt de acord ca străinii să devină proprietari de terenuri la noi în ţară şi apoi să facă reguli. Cred că este vorba despre o afacere murdară. Îmi pare rău să spun, dar se profită de sărăcia de la noi din ţară. Bătrânii nu mai pot lucra terenurile, copiii lor sunt plecaţi peste hotare şi aşa se ajunge să-şi înstrăineze proprietăţiile”.

Grama Octavian, 92 ani, Făgăraş

,,Nu sunt de acord cu vânzarea pădurilor, terenurilor agricole şi a păşunatului, noi suntem români şi nu ne vindem identitatea. Terenurile le-am moştenit de la strămoşii noştri şi nu trebuie  înstrăinate. Strămoşii noştri au murit ca noi să devenim proprietari.  Nu mă mir însă  dacă se va face parcul naţional despre care se vorbeşte de câţiva ani. Acum,  banii  sunt pe primul loc, iar terenurile nu mai contează”.

Cristian Dumitru, 44 ani, Crihalma

,,Nu sunt de acord cu vânzarea terenurilor. Am moştenit 38 de hectare de teren şi l-am dat în arendă şi beneficiez de un venit de pe urma terenului. Străinii care sunt interesaţi de pădurile din Munţii Făgăraşului au  interese. Denumirea de  parcul naţional este doar o formalitate să păcălească proprietarii acestor suprafete de teren”.

Făgărăşanul Ioan, 67 ani, Făgăraş

,,Noi nu avem oameni de stat care să ne apere interesele, avem politicieni care îşi urmăresc doar interesele personale. Pădurea din Munţii Făgăraşului trebuie ocrotită nicidecum vândută. Am urmărit emisiuni la TV şi am rămas surprins să aflu că 45% din terenurile agricole au fost vândute străinilor”.

Pepcu Stelică, 71 ani, Râuşor

,,Nu sunt de acord ca pădurile virgine din Munţii Făgăraşului să fie vândute unor străini  care vor impune nişte reguli, adică la noi acasă străinii ne impun regulamente.  Politicienii ar trebui să dea o lege prin care să nu se permită străinilor să devină proprietari pe pădurile noastre. Am văzut la ştiri că 65% din terenurile agricole au fost vîndute la străini. S-a ajuns în această situaţie din cauza sărăciei”.

Gheorghe Serendac, 72 ani, Făgăraş

,,Pământul, pădurea şi bogăţiile subsolului nu se vând străinilor. Pământul este un bun naţional  şi nu trebuie înstrăinat. Pentru acest pământ soldaţii au luptat şi aşa s-a făurit România Mare. Regele Ferdinand le-a promis soldaţilor care erau fii de ţărani că vor fi împroprietăriţi şi aşa în anul 1923 s-a aprobat legea. Soldatul român a avut un ideal, a luptat pentru o bucată de pământ, nu este corect ca acum să-l înstrăinăm.  În Constituţia din perioada interbelică se specifica faptul că pământul, pădurea şi bogăţiile ţării nu se înstrăinează”